Nationalismul in crestere in Europa. Cum ramane situatia din Romania?

Naționaliștii greci de la Hrisi Avgi (Răsăritul Auriu) au intrat în Parlament. Acum 3 ani nu au obținut decât 0,29% din voturi iar acum au peste 6%. Într-o țară afectată puternic de criza financiară și ajunsă să fie condusă de un guvern marionetă al UE și FMI, o parte din cetățeni au realizat că singura salvare este naționalismul.

În Franța Marine le Pen a obținut 17,9% din voturi la alegerile prezidențiale. În Germania, Bulgaria, Belgia, Olanda, Marea Britanie naționalismul este în creștere. Nici nu mai are rost să vorbesc de Jobbik care în câțiva ani a devenit unul dintre cele mai puternice partide din Ungaria și e foarte influent.

Încet dar sigur popoarele europene se trezesc din visul utopic al democrației-liberalo-capitaliste și al neo-marxismului, al tuturor doctrinelor pro-globaliste care au umplut Europa de imigranți, nu au știut să vină cu soluții reale la criza financiară și ne-au băgat în ”raiul” multicultural. Trista realitate cere o alternativă sigură, iar singura speranță a neamurilor de pe continent rămâne naționalismul. Nu pot decât să mă bucur de această schimbare de mentalitate care a prins rădăcini la unele popoare. Este evident că dacă nu vom avea în viitor o Europă a națiunilor, atunci nu va mai exista nici o Europă.

În România, din păcate, nu se poate vorbi la ora actuală de o orientare către naționalism. Probabil ar fi fost mulți cei care ar fi votat la alegeri o alternativă naționalistă, dar sistemul a făcut tot ce a putut și a tergiversat înregistrarea Partidului Naționalist, o formațiune ce putea fi o soluție la actuala criză politică, morală, economică și socială în care se află țara noastră. Să le fie frică de niște oameni care vor să facă cu adevărat ceva pentru cetățeni, ci nu doar să-i păcălească cu promisiuni și pomană electorală? Să le fie frică de concurență, chiar dacă PN ar avea resurse mult inferioare față de marile partide desprinse din PCR? Cel mai probabil că da.

Cu toate că mijloacele prin care înregistrarea PN se amână sunt legale, mă întreb: unde este democrația? Ea funcționează doar pentru partidele agreate de sistem și pentru celelalte nu. Acum nici nu vom avea ocazia să vedem cât de mult ar dori alegătorii cu adevărat o Românie naționalistă.

În schimb, de ani de zile ne sunt băgate pe gât niște caricaturi de partide naționaliste precum PRM sau PNG, cu membrii care au devenit personaje de scandal. Poate de asta PN nu a fost înregistrat încă, pentru că naționaliștilor li s-a oferit deja o ”alternativă”. Mai nou, cum aceste partide au scăzut în sondaje, locul lor poate fi ocupat de PP-DD, că tot zicea Dan Diaconescu înainte să-și lanseze partidul că acesta va urma doctrina naționalistă a lui Nicolae Iorga.

În comparație cu alte state europene, scena ”naționalistă” din România este o imitație ieftină și penibilă a cea ce înseamnă dragoste, devotament și sacrificiu pentru un neam și o țară. Adevăratele forțe naționaliste sunt ținute intenționat departe de scena politică, cu ajutorul unor ”abuzuri” legale din păcate. Rămâne să vedem dacă la alegerile parlamentare vom avea pe cine pune ștampila sau dacă și atunci actualii politicieni se vor folosi de influența lor în justiție să mai amâne intrarea în lupta politică a unei forțe pro-românești. 

De Goia Codrin – ND Blog

comentariu rapcea.ro: in completare la motivul slabei reprezentări în politica românească a partidelor de dreapta, naționaliste prezentat în articolul lui Codrin (blocarea și tergiversarea înregistrării Partidului Naționalist), trebuie să recunoaștem în mod corect că există și alte cauze pentru care o mișcare politică de drepata autentică este în România practic cvasi-inexistentă:

– în majoritatea țărilor europene, comunismul nu a fost prezent sub forma dictaturii din spațiul Cortinei de Fier sovietice, fiind diluat sub masca socialismului egalitarist. Curajul civic și o anumită atitudine fermă în apărarea propriilor drepturi – specifice generațiilor crescute în libertate, a dispărut aproape complet din zonele în care ultimele 3 generații au cunoscut selecția “naturală” a lui homo sovieticus.

– în România există niște palide imitații ale Mișcării Legionare, însă aceste grupuscule sunt atât de dezbinate și lipsite de forță, încât ele mai degrabă caricaturizează pe înaintașii ce ar trebui să le servească drept modele (acesta este de altfel și motivul pentru care nu am depus niciodată jurămintele legionare și nu m-am considerat demn să îmbrac cămașa verde – în cadrul uneia dintre organizațiile ce se consideră continuatorarele Mișcării Legionare).

– lipsa unor lideri autentici, care să constituie veritabile repere morale, sociale și politice, care să genereze acel impuls transformator în inimile celor ce îi urmează. Nu vreau să discut despre persoane concrete. Dacă s-ar fi ridicat până acum un lider măcar pe sfert cât Corneliu Zelea Codreanu, am fi fost mult mai departe.

Cele trei cauze mai sus enunțate sunt concurente, primele două îngreunând apariția unei mișcări puternice naționaliste chiar și în condițiile apariției unui lider charismatic.  

SOLUȚIA pe care o văd eu este ca fiecare să devină la locul său, bun în ceea ce face. Transformarea autentică a lumii începe cu noi înșine. Dacă înțelegem acest lucru și îl aplicăm, în loc să ne orientăm exclusiv eforturile către fluturat de steaguri și urlat lozinci, măcar unii dintre noi, cei ce credem în destinul național, vom deveni repere în societate, stâlpi ai acesteia, ce o vor duce mai departe, ferită de prăbușirea în negura și uitarea Istoriei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *