Iata ce aflam din articolulStudiu columbian: Mari banci occidentale se mbogatesc din traficul cu cocaina:

n timp ce producia și consumul de cocain fac ravagii n ri din America Central, consumatorii drogului din SUA i Europa ajut economiile dezvoltate s se mbogeasc din profituri, susine un studiu realizat de doi economiti de la Universitatea din Bogota. Cercetarea este parte a unei iniiative a guvernului columbian de revizuire a politicii globale privind drogurile i de focalizare asupra splrii banilor de ctre mari bnci din SUA i Europa, informeaz cotidianul britanic The Guardian, citat de Agerpres.

„Societatea columbian nu a avut aproape niciun avantaj economic de pe urma traficului de droguri, n timp ce profituri uriae sunt obinute de reelele criminale de distribuie din rile consumatoare i reciclate de ctre bnci care opereaz fr a fi mpiedicate cu nimic de restricii similare celor la care este supus sistemul bancar al Columbiei”, a declarat unul dintre autorii studiului, Alejandro Gaviria. Co-autorul studiului, Daniel Mejia, a adugat: „ntregul sistem operat de ctre autoritile din rile consumatoare se bazeaz pe identificarea traficanilor mruni, cea mai slab verig din lan, i niciodat pe urmrirea marilor afaceri sau a sistemelor financiare unde se afl grosul banilor”.

Conform Agerpres, analiza cea mai cuprinztoare i detaliat pn n prezent a „economiei drogurilor” dintr-o ar – n acest caz, Columbia – arat c 2,6% din valoarea total a cocainei vndute n strad rmne n ar, n timp ce un procent de 97,4% din profituri este colectat de sindicate criminale i splat de bnci din rile occidentale consumatoare. Profiturile imense realizate din producia i traficul de droguri sunt valorificate n principal n Europa i SUA, mai degrab dect n state „productoare” marcate de conflicte, cum ar fi Columbia i Mexic. Autorii studiului susin c autoritile de reglementare financiar din Occident sunt reticente s urmreasc n bncile occidentale suma masiv debaniprovenii din droguri, splai prin sistemele acestora.

Gaviria i Mejia au evaluat c valoarea cea mai mic posibil obinut din comercializarea n strad (100 de dolari pe gram) de „cocain net, dup interzicere” produs n Columbia n anul studiat (2008) se ridic la 300 miliarde dolari. Dar, din aceast sum doar 7,8 miliarde rmn n ar. Mecanismele splrii de bani provenii din droguri au fost evideniate de cotidianul britanic The Observer anul trecut, dup o reglementare rar n Miami, SUA, ntre autoritile federale i banca Wachovia, care a recunoscut transferul de 110 milioane dolari provenii din droguri n SUA, dar care nu a monitorizat n mod corespunztor suma de 376 miliarde dolari transferai n banc prin case de schimb valutar mici din Mexic, pe parcursul a peste patru ani.

n contextul n care Marea Britanie a depit SUA i Spania n calitate de cel mai mare consumator mondial de cocain pe cap de locuitor, ancheta privind banca Wachovia a artat c o mare parte din banii provenii din droguri sunt splai i prin instituții financiare britanice.

Comentariu saccsiv:

Sa ne amintim si de:

Generalul Mahmut Gareev afirma ca traficul afgan de droguri aduce Statelor Unite 50 de miliarde de dolarianual

ELITELE au facut in trecut bani grei din traficul de droguri. Pe fata insa. Iata doua interesante articole:

Traficul comerului cu opium al casei regale engleze n secolul al XVIII-lea

nainte de a descrie cteva aspecte din Anglia, trebuie s clarificm cteva situaii i noiuni.

Regina Angliei este capul familiei regale engleze i a imperiului colonial englez. Capitala este Londra, unde se afl sediul primului ministru i al cabinetului su de minitri. n Londra exist ns un stat independent, „City”-ul, la fel ca statul Vatican de la Roma. City-ul, care este socotit ca cel mai bogat areal din lume, ocup n inima Londrei 2,7 kilometri ptrai.

Guvernul City-ului se numete „Coroana”, compus din 13 brbai, iar regele Coroanei este „Lordul Mayor”. Aici se afl cele mai bogate i cele mai influente instituii economice din lume ca: Banca Angliei controlat de Rotschild, Societatea londonez Lloyd, Bursa de aciuni din Londra, birourile concernelor de comer, „Fleet Street “-ul, inima lumii ziarelor i a editurilor etc. City-ul nu aparine Angliei. El nu este subordonat monarhiei engleze, nici parlamentului, nici guvernului englez. City-ul este adevratul guvern englez, regina i primul ministru sunt subordonai „Lordului Mayor” de care ascult. La suprafa, guvernul englez se strduiete s lase impresia c el este suveran, dar n realitate este numai marioneta City-ului. Dac regina face o vizit n City, Lordul Mayor o ntmpin la „Temple Bar”, poarta simbolic a City-ului. Regina se nclin i cere permisiunea Lordului Mayor de a intra pe teritoriul „statului” lui suveran. El i d aceast permisiune nmnndu-i spada statului. Lordul Mayor strlucete n roba sa, poart i un lan i pete nainte iar regina l urmeaz la o distan de doi pai.

Banca Angliei a luat fiin datorit unui agent al lui Rotschild, William Paterson. Ea este i astzi controlat de imperiul Rotschild.

Aici, n City, n fiecare diminea se fixeaz preurile pentru toate bursele din lume la: cacao, cafea, aur, diamante, bumbac, cnep, porumb i absolut tot felul de mrfuri.

n Anglia au existat dou imperii separate: unul era imperiul colonial britanic sub stpnirea casei regale, al doilea, imperiul sub stpnirea „Coroanei” (City-ul) (Denumirea de „Coroana” s-a dat cu scopul de a induce n eroare lsnd impresia c este vorba de casa regal). Toate coloniile cu popoare de ras alb (Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda, Canada) erau supuse autoritii guvernului englez. Celelalte colonii (India, Egipt, Bermude, Malta, Singapur, Hong-Kong, Gibraltar, coloniile Africii Centrale) erau coloniile „Coroanei”, erau proprietatea City-ului.

Aceasta nu nseamn c nu a existat o cooperare. East India Merchant Company (BEIMC) a adunat o avere fabuloas din comerul cu opium. BEIMC a nfiinat „Misiunea Inland” a crei funciune a fost s angajeze mna de lucru ieftin din China. Aceti muncitori chinezi, consumatori de opium, au creat astfel societii o pia de desfacere a acestui stupefiant. Casa regal englez era att de activ n acest comer cu opium nct a nfiinat un impozit aplicat productorilor de opium din India. Imense cantiti de opium au fost transportate pe vasul „China Tea Clippers”, din India spre China. Aceste transporturi au format 13% din venitul naional al Indiei i s-au efectuat toate sub controlul „Coroanei” n colaborare cu casa regal. Veniturile au fost astronomice, rezultate din vnzarea opiumului bengal n China. Bineneles, casa regal englez nu dorea publicitate n aceast afacere, de aceea au mobilizat Serviciul secret englez pe „British Military Intelligence Department” i pe „Secret Intelligence Service”.

Din anul 1791 pn n 1894 au crescut plantaiile de opium de la 87 la 663, toate concesionate de „Coroan”. Anual se produceau n India 6.358.495{milioane) kilograme opium din care 6.144.132. (milioane) exportate n China. Acest trafic a durat un secol. In 1843 guvernul chinez a interzis importul de opium, ceea ce a dus la rzboiul cunoscut sub numele de „rzboiul opiumului”.

n 1729, BEIMC a nfiinat „Comitetul celor 300″. Astzi aceast organizaie este una din cele mai influente din lume i are ca scop tot formarea unui „guvern mondial”, este aa-zisa „elita City-ului”.

Imperiul bancar Rotschild i bncile aliate au fost toate implicate n comerul cu opium: Banca Hong-Kong i Shanghai, The British Bank of the Middle East, Midland Bank, National and Westminster Bank, Barclays Bank, The Royal Bank of Canada i Baring Brothers Bank. Toate aceste bnci sunt n „Comitetul celor 300″. Mna de lucru ieftin din China a fost folosit la construirea cii ferate Harriman care a fcut legtura ntre California i Coasta de Est a Americii. Aceti lucrtori chinezi erau consumatori de opium n America. Imperiul feroviar Harriman a fost finanat de N.M. Rotschild & Sons Bank din Londra.

Rotschild i plutonul de execuie

De-a lungul istoriei, regii i dictatorii au avut faima de a cheltui mai mult dect puteau s ia supuilor prin impozite. De aceea, banii de care aveau nevoie erau mprumutai de la bnci. Prin ce mijloace ns banca percepea banii de la datornici dac acetia nu voiau sau nu puteau s plteasc?

Metoda era rzboiul! Finanarea unui guvern funcioneaz ca i finanarea unei persoane pentru a-i cumpra un automobil. Dac clientul nu-i poate plti ratele lunare, banca i ia maina, remorcndu-i-o. Cu ce se remorcheaz o main? Cu o alt main. La finanarea guvernelor este acelai lucru. Nu se finaneaz numai un guvern, ci se dau bani i altor guverne. Debitorul are grij ca ambele ri s fie la fel de puternice, inegalitatea fiind produs numai prin finanare. Dac o ar nu-i pltete datoriile va fi ameninat de o alt ar cu rzboi.

De 160 ani lucreaz Rotschild dup acest principiu.

Nathan i fraii lui au nceput n Europa acest joc dup profitul rezultat din rzboaiele lui Napoleon. In acest timp s-a instaurat n Europa aa-numitul „echilibru ntre puteri” sau „echilibrul de fore”. Pentru a-i consolida poziia de stpn din umbr, Rotschild a trebuit s cldeasc dou grupri de putere n Europa cam de acelai calibru. El trebuia s fie sigur c regii „A” puteau fi ameninai de regii „B”. Bineneles, i A i B erau finanai de el. Dar, mai trebuia o a treia putere, ca o „poli de asigurare”, dac unele naiuni nu se aliniaz. Aceast a treia putere era Anglia lui Nathan. Anglia avea supremaia n Europa. ansele unei pri n rzboi erau msurate de partea cui se afl Anglia. Anglia se afla totdeauna de partea celui ce ctiga rzboiul. Puterea casei Rotschild prin eficiena acestei politici a crescut aa de mult nct la nceputul acestui secol controla jumtate din averea ntregii lumi.

Razboiul Opiumului

Un exemplu istoric referitor la legaturile intime dintre interesele lumii traficului de droguri si guverne il reprezinta razboaiele opiumului din secolul al XIX-lea, in care s-au confruntat chinezii si britanicii. In secolul al XVI-lea,arabii au adus in China obiceiul folosirii opiumului “ca mijloc de recreere”. Pana atunci, in tara galbena,maculse folosise mereu inscopuri terapeutice.Obiceiul de a fuma opiu a devenit atat de popular incat importurile mari de opiu au dus la distrugerea balantei de plati chineze. In anul 1729, imparatul a promulgat un edict prin care interzicea importul de opiu, dar acest fapt a dus la aparitia comertului ilegal. Ne aflam in fata inceputurilor traficului de droguri asa cum este inteles acesta in prezent. Puternica si celebra Companie a Indiilor Orientale din Marea Britanie, care detinea monopolul exclusiv al plantatiilor de mac in Orient, s-a vazut obligata sa mareasca traficul de opiu din cauza problemelor sale contabile, fapt care a provocat intrarea unor mari cantitati in China. In 1796, printr-un al doilea edict al imparatului, cotrabandistii si patroniifumoarelorerau condamnatila moarte,dar chiar si asa, cantitatile de opiu care intrau anual in China nu se reduceau. Opiumul care ajungea pe coastele chineze transportat de Compania Indiilor Orientale se comercializa in schimbullingourilor de aur si de argintsaual operelor de artacare apoi se vindeau inEuropa.In 1880, ajungeau in China circa 6500 tone de opiu pe an, iar numaruldependentilor depasea 15 milioane.

In 1839, in fata ravagiilor pe care drogul le cauza in sanul a milioane de familii,imparatul a trimis o scrisoarereginei Victoriaa Angliei, rugand-o sa ordone interzicerea traficului de opiu in China.Scrisoarea este citita in Camera Comunelor, care printr-o motiune aprobata cu majoritate absoluta respinge solicitarile imparatului chinez, argumentand ca“este inoportuna abandonarea unei surse de venituri atat de importante precum cele generate de monopolul Companiei Indiilor Orientale in materie de opiu.”
Cand imparatul a aflat raspunsul britanicilor, a ordonat inceperea unei operatiuni indreptate impotriva traficului. Cei mai importanti comercianti de opiu au fost prinsi si condamnati la moarte, iar mari cantitati demarfaau fost retinute.
Ca raspuns la arestarea comerciantilor englezi de opiu, Parlamentul britanic se reuneste de urgenta si hotareste sadeclare razboi Chinei.In data de 29 august 1842, dupa aproape 3 ani de razboi, se semneazaTratatul de la Nanjing,in virtutea careia se declara incheiatPrimul Razboi al Opiumului.Prin acest Tratat, Anglia obtinecesiunea asupra Hong Kong-uluisi deschiderea a cinci orase chineze pentru comert englez.Al Doilea Razboi al Opiumului (1859-1860)a avut loc din cauza refuzului Chinei de a legaliza opiumul si s-a sfarsit prin semnarea unor noi acorduri cu britanicii, care in cele din urma includeausi legalizarea comertului cu opiu.

Sursa:
Miguel Pedrero - Coruptia marilor puteri – Strategii si minciuni in politica mondiala.

Comentariu saccsiv:

Alt apropiat al ELITELOR, implicat la greu in comertul cu opiu, a fost si evreul masonJohn Jacob Astor(1763 – 1848), nascut Johann Jacob Astor, primul membru proeminent alAstor family, primul multimilionar oficial si primul creator detrustdin SUA. Interesant este ca la batranete a ars toate actele si registrele afacerilor sale. Ce a incercat sa ascunda?

Ei bine, daca se ocupau in trecut cu macul, credeti oare ca i-a lovit brusc facerea de bine in folosul umanitatii in perioada moderna? Lasau ei oare din mana o asa gasca cu oua de aur? Nu cumva doar s-au pitit si nu-i mai vedem noi?

Intr-o epoca in care ELITELE schimba guvernele dupa bunul lor plac, in care tot ce este important este monitorizat, supravegheat si analizat, cu satelitii si dronele, prin telefon, internet, spioni, cand mai e un pic si ne vor pune cipuri si in pantofi, credeti ca era o atat de mare inginerie sa fie depistati greii traficanti de droguri? Traseul unor sume atat de mari erau atat de greu de observat, in conditiile in care sistemul financiar bancar este stapanit de papusari?

Ei doar sifoneaza niste sume colosale in asa zisul razboi impotriva drogurilor, in fapt bagand ani grei dupa gratii niste amarati si din cand in cand cate o plevusca mai mare.

Cititi va rog si:

Cetateanul trebuie sa se obisnuiasca cu uniformele pe strazi: In numele razboiului impotriva drogurilor, GARDA NATIONALA se implica din ce in ce mai mult in ARESTARI … in timp ce armata SUA protejeaza campurile de mac dinAfganistan

De ce pe masura ce se interzice fumatul tutunului, se promoveaza tot mai intens legalizarea drogurilor? Pentru ca ELITELE schimba marfa…

VIDEO (si transcriptul): CIA INCA TESTEAZA DROGURI PE OAMENI. Interviu cu H.P. Albarelli Jr, autorul cartii „O greseala teribila: Uciderea lui Frank Olson si Experimentele Secrete ale CIA din RazboiulRece”

sursa: SACCSIV

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *