BNR, moneda aniversara la 100 de ani de la nasterea lui Nicolae Steinhardt
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat, intr-un comunicat de presa, ca incepand cu data de 9 iulie 2012 va pune in circulatie, in scop numismatic, omonedadin argint dedicata aniversarii a 100 de ani de la nasterea lui Nicolae Steinhardt.

Potrivit comunicatului, caracteristicile monedei din argint sunt urmatoarele: valoare nominala -10 lei, metal – argint, titlu – 999 la mie , forma – rotunda, diametru – 37 mm, greutate – 31,103g, calitate – proof si cant – zimtat.Aversul reda o compozitie reprezentand manastirea Sfanta Ana – Roha, valoarea nominala “10 LEI”, stema Romaniei, inscriptia “ROMANIA”, anul de emisiune “2012” si textul in arc de cerc “Manastirea Sfanta Ana – Rohia”. Reversul prezinta portretul lui Nicolae Steinhardt, suprapus peste imaginea une biblioteci, textul in arc de cerc “Monarhul de la Rohia”, anii intre care a traita “1912” si “1989” si inscriptia “NICOLAE STEINHARDT”.

In comunicat se mai arata ca monedele din argint, ambalate in capsule de metacrilat transparent, vor fi insotite de brosuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate in limbile romana, engleza si franceza.

Tirajul emisiuniii numismatice este de 500 monede, iar pretul de vanzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv brosura de prezentare, este de 340.00 lei/buc.

Scriitorul Nicolae Steinhardt s-a nascut la29 iulie1912 n comuna Pantelimon de lng București, Nicu-Aurelian Steinhardt, ntr-o familieevreiasc. Tatl su, inginerul și arhitectulOscar Steinhardt, era directorul fabricii de mobil și cherestea. Oscar Steinhardt a participat activ laPrimul Rzboi Mondial, fiind rnit laMrștiși decorat cu ordinulVirtutea Militar.

ntre anii19191929urmeaz cursurile școlii primare (n particular și la școala “Clementa”), și ale liceuluiSpiru Haret. Printre colegii de aici se numrConstantin Noica,Mircea Eliade,Arșavir Acterian,Haig Acterian,Alexandru Paleologu,Dinu Pillat,Marcel Avramescuș.a. Singurul elev de confesiune mozaic, urmeaz alturi de colegii si cursurile de religie creștin, cu preotul Georgescu-Silvestru, care, de mai multe ori, spunea clasei: “dect s vd ministru al Cultelor pe un papistaș ca Maniu, mai bine pe un jidan de-al nostru, biat de treab cum e” (Primejdia mrturisirii, pp. 171-172) Nicu Steinhardt. și ia bacalaureatul n 1929.

Dup 1929 frecventeaz cenaclul literar “Sburtorul” al luiEugen Lovinescu, descoperindu-se n el germenii viitorului literat.

și ia licența n Drept și Litere la Universitatea din București n1934, iar n1936și susține laBucureștidoctoratul n drept constituțional, cu lucrareaPrincipiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Lon Duguit, publicat n același an.

Din aceast perioad dateaz nceputul prieteniei cuEmanuel Neuman(Manole), pe care o consider “pn la botez, evenimentul cel mai de seam” (Jurnalul fericirii, p. 121).

n 1958 este arestatConstantin Noicași grupul su de prieteni din care fceau parte și Nicu Steinhardt, alturi deDinu Pillat,Alexandru Paleologu,Vladimir Streinu,Sergiu Al-George,Pstorel Teodoreanu,Dinu Ranetti,Mihai Rdulescu,Theodor Enescu,Marieta Sadovaș.a.
La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerndu-i-se s fie martor al acuzrii, punndu-i-se n vedere c dac refuz s fie martor al acuzrii, va fi arestat și implicat n “lotul intelectualilor mistico-legionari”. Anchetat pentru c a refuzat s depun mrturie mpotriva lui Constantin Noica, este condamnat n “lotul Pillat-Noica” la 13 ani de munc silnic, sub acuzația de “crim de uneltire contra ordinii sociale”.
Botezul

Acest eveniment nltur “orice dubiu, șovial, team, lene, descumpnire” (Primejdia mrturisirii, p. 178) și grbește luarea deciziei de a se boteza. La15 martie1960, n nchisoareaJilava, ieromonahul basarabeanMina Dobzeul boteaz ntruIisus Hristos, naș de botez fiindu-iEmanuel Vidrașcu(coleg de lot, fost șef de cabinet al mareșaluluiAntonescu), iar ca martori ai tainei participAlexandru Paleologu, doi preoți romano-catolici, unul fiind chiarMonseniorul Ghica, doi preoți uniți și unul protestant, “spre a da botezului un caracter ecumenic” (cf.Jurnalul fericirii).

Jurnalul fericirii

Episodul d naștere crțiiJurnalul fericirii, care reprezint, dup propria-i mrturie, testamentul lui literar. Redactat la nceputul anilor ’70, aceast prim variant – circa 570 de pagini dactilografiate – este confiscat deSecuritaten 1972 și i va fi restituit n 1975, dup numeroase intervenții pe lngUniunea Scriitorilor. ntre timp, autorul finalizeaz a doua variant, mai ampl, de 760 pagini dactilografiate. “Jurnalul fericirii” este confiscat a doua oar n 1984. Redactnd n tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din țar, dou dintre ele ajungnd n posesiaMonici Lovinescuși a luiVirgil Ierunca, la Paris. Cartea circulase n samizdat printre intelectualii epocii.Monica Lovinescuo difuzeaz n serial la microfonul postului de radioEuropa Liberntre anii 1988 și 1989.

Temndu-se de noi intervenții din partea Securitții, N. Steinhardt face apel la prietenul su mai tnrVirgil Ciomoșpentru a-i salva manuscrisele. Acesta publicJurnaluln 1991, iar n 1992 cartea primește premiul pentru cea mai bun carte a anului.

Nicolae Steinhardt si rasismul

Cteva fragmente dinJurnalul fericiriilas loc pentru interpretri n ceea ce privește aderența autorului la ideile legionare ale intelectualitții perioadelor interbelic și a deportrilor in Transnistria: “Printre țigani. Rasismul este o demenț, dar – cum s spun? – nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu nsușirile ei, este o nerozie.

Sunt mai ales certreți, rostul vieții lor e glceav, harț: glgioși; fr de larm și trboi se asfixiaz și pier; pngritori, au un dar nentrecut de a terfeli totul; mincinoși, mințim cu toții, dar idealizm realul, la ei e altfel, ca la antimaterie. Și gsesc de cuviinț s-și ntreasc minciunile cu jurminte grele: s-mi sar ochii, s-mi moar mama, s fiu nebun.

Și nu le poți intra n voie. Orict de frumos le vorbești: orice umilinț, orice fțrnicie: deopotriv de inutile. Leneși, ursc pe cine le cere un efort, o lene ndrtnic, violent ca instinctul de conservare. Și nu pot bea n crciumi, numai afar pe strad, cu sticlele nșirate alturi și puradeii roat; o maidanofilie, un exhibiționism, o nostalgie a blciului; și un jind al ocrii, țipetelor, poalelor date peste cap. Spurcciunea. Dracul sordid, dracul poltron, dracul țopitor. Crora Coșbuc le-a gsit nume att de potrivite și care-n infern și fac din cur o goarn.

Eliberarea

Este supus rigorilor detenției din nchisorile comuniste de laJilava,Gherla,Aiudetc. pn n august 1964, cnd este eliberat, n urma grațierii generale a deținuților politici. ndat dup eliberarea din detenție, la schitul bucureșteanDrvari, și desvrșestetaina botezuluiprinmirungereși primireasfintei mprtșanii.

Reluarea activitții literare

Dup 1964, la insistențele prietenilor si C. Noica și Al. Paleologu, reintr n viața literar prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate nSecolul 20,Viața Romneasc,Steaua,Familia,Vatra,Orizont,Echinox,Opinia studențeascetc. n urma acestor colaborri, vor rezulta mai multe volume de eseuri și critic literar: “ntre viaț și crți” (1976), “Incertitudini literare” (1980, care primește Marele Premiu al Criticii literare).

Perioada de mnstire

Dup moartea tatlui su (1967) ncepe s-și caute omnstire. n1975vine la mnstirea unde se aflaieromonahulMina Dobzeu, nsepiscopulPartenie refuz s-i permit șederea, așa nct printele Mina l trimte laarhiepiscopulTeofil Herineanude la Cluj-Napoca și la episcopulIustinian Chirade la Maramureș. ntmplarea a fcut ns ca n 1976Constantin Noicas l ntlneasc, la o lansare de carte care a avut loc la Cluj-Napoca, pe Iustinian Chira, bun prieten al luiIoan Alexandruși al scriitorilor n general. Invitat de acesta, Noica ajunge n scurt timp laMnstirea Rohiaunde zbovește 3 zile. Cadrul natural și biblioteca vast l impresioneaz deopotriv pe marele filosof care nu ezit s i povesteasc lui Steinhardt despre cele vzute la Rohia, mai ales c i știa gndul de a se retrage ntr-o mnstire.

n 1978, Steinhardt st vara la Rohia pentru ca n anul urmtor s se stabileasc definitiv acolo ca bibliotecar, cu aprobarea episcopului Iustinian. La data de16 august1980este tuns n monahism lamnstirea Rohiade ctre episcopulIustinian Chirași arhiepiscopulTeofil Herineanu, care l iau sub aripa lor ocrotitoare.ArhimandritulSerafim Man,starețulmnstirii Rohia, l integreaz n obștea mnstirii. La mnstire pune n ordine cele peste 23.000 de volume ale mnstirii, se integreaz n viața mnstirii (particip la slujbe, povțuiește pelerinii, predic), iar, n paralel, și intensific activitatea literar. Volume publicate n aceast perioad:Geo Bogza- un poet al Efectelor, Exaltrii, Grandiosului, Solemnitții, Exuberanței și Patetismului(1982),Critic la persoana nti(1983),Escale n timp și spațiu(1987) șiPrin alții spre sine(1988). Aceste volume l impun ca un eseist de marc al literaturii romne.

Moartea

n martie 1989 angina pectoral de care suferea se agraveaz și N. Steinhardt se decide s plece la București pentru a vedea un medic specialist. Face drumul spreBaia Marempreun cu Printele Justin Hodea -starețul mnstirii- și cu printele Paisie Rogojan crora le mrturisește: “Tare m supr niște gnduri, c nu m-a iertat Dumnezeu de pcatele tinereții mele”. Iar Printele Justin i rspunde: “Satana care vede c nu mai te poate duce la pcat, te tulbur cu trecutul. Deci, matale care ai trecut la creștinism și te-ai botezat, ți-a iertat pcatele personale și pcatul originar. Te-ai spovedit, te-ai mrturisit, ai intrat n monahism, care este iarși un botez prin care ți-a iertat toate pcatele. Fii liniștit c aceasta este o provocare de la cel ru, care ți aduce tulburare ca s n-ai liniște nici acum”.

n aerogara din Baia Mare, nainte de mbarcare pentru București, sufer un infarct și este dus la spitalul dinBaia Mare, unde moare cteva zile mai trziu, joi,30 martie1989.

n ajunul morții sale,Ioan PinteașiVirgil Ciomoșau trecut pe la mnstire și au recuperat din chilia clugrului-scriitor o bun parte a textelor sale. Acestea și alte texte, recuperate de prin edituri sau de la prieteni, au fost publicate postum.

La nmormntarea sa, riguros supravegheat de Securitate, s-au strns cei mai buni prieteni, alturi de care a suferit nedreptțile regimului comunist.

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares