Am amnat – din pcate prea mult – redactarea unei serii de articole care s defineasc identitar – și corespunztor momentului actual – noțiunea doctrinar de dreapta romneasc. Ocupat fiind cu fluturri de steaguri, lipit de afișe, marșuri, discursuri nflcrate și emisiuni televizate, am pierdut din vedere consolidarea a nsși fundamentului ideologic și motivațional ce mi anima acțiunile.

Astfel, am ajuns ca n ultimii 12 ani s militez n cadrul unei organizații despre care credeam c este unica formațiune civico-politic de dreapta, din actualul spectru politic romnesc.

Dup 12 ani, adevrul a ieșit la iveal. Iat ce mi comunica la data de 13 februarie anul curent, Tudor Ionescu, “liderul” unei organizații intitulate “Noua Dreapt” ntr-un mesaj adresat n egal msur att mie ct și filialelor – n dezbaterea lansat de mine pe e-mail, pe tema direcției politice pe care trebuie s o urmeze ne-nscutul Partid Naționalist.

 

Ene nu ma surprinde pentru ca nu a fost niciodata membru al Noii Drepte si nu cunoaste doctrina si etica nationalista. Insa camaradul nostru Mihai Rapcea s-a facut de ras devenind trompeta lui Ene si dovedind lacune doctrinare INGRIJORATOARE! Probabil ca daca ar fi venit la mai mult de o treime din sedinte sau daca ar fi dorit sa faca parte dintr-un cuib si saurmeze scoala educatiei legionare, ar fi stiut ca Mircea Eliade si nu Forza Nuova a spus ”nici la stanga, nici la dreapta, inainte!”. Si ar mai fi stiut si ca:
a) Miscarea Legionara NU a fost o miscare de dreapta ci NATIONALIST-REVOLUTIONARA;
b) doctrina legionara pe care Mihai o invoca NU a fost o doctrina de dreapta ci pur si simplu NATIONALIST-CRESTINA;
c) daca in urma cu 13 ani am optat pentru denumirea de ”Noua Dreapta” fiind in plina guvernare pesedista si pt a sublinia cat mai clar opozitia noastra, acum, dupa 13 ani de lupta si o intelegere superioara a realitatilor politice, dar mai ales dupa 8 ani de guvernari ”de dreapta”, fie ca au fost peneliste (2004-2008) sau pedeliste (2008-2012), dorim sa definim partidul nostru politic mult mai aproape de doctrina legionara care, repet, nu a fost o doctrina ”de dreapta” ci pur si simplu nationalist-crestina!

Il invit pe Mihai sa citeasca doua articole scrise de doi doctrinari legionari de seama, Mircea Eliade si Vasile Marin, ultimul si-a dat si viata pentru crezul legionar:

http://blog.nouadreapta.org/2011/07/mircea-eliade-despre-%C2%93tara-lui-bacsis-%E2%80%93-bacsis/

http://blog.nouadreapta.org/2011/01/note/

Il rog pe camaradul Adrian Pal sa il primeasca pe Mihai Rapcea in Cuibul Mircea Eliade si sa se ocupe intens de formarea sa ideologica, asigurandu-se ca a citit lista de lecturi obligatorii pentru fiecare membru al Noii Drepte. Acesta este un ordin, atat pentru Mihai cat si pentru Adi, nu o sugestie.

Pe ceilalti camarazi ii rog sa munceasca zilnic pentru atingerea obiectivelor propuse, intrucat timpul este foarte scurt si trebuie sa-lfolosim cu inteligenta.

Cu drag si camaraderie,

Tudor

 

Dincolo de obrznicia și aroganța lui Tudor Ionescu, ceea ce m-a deranjat n stilul ultimativ, impertinent și autoritar n care a prezentat problema “dreptei romnești” puse n discuție, a fost eludarea unor alte referințe doctinare din perioada legionar pe care – fie nu le cunoaște, fie – ȘI MAI GRAV – le ignor cu bun științ, manipulnd perfid direcția pe care noul partid trebuia s o ia.

Așa cum l cunosc pe Tudor, probabil c acesta a luat propunerea dezbaterii ideologice propuse de mine, drept un afront personal adus lui – sau cel puțin un atac direct la adresa autoritții lui. Și probabil c din același moment a luat decizia nlturrii mele din ND și Partidul Naționalist. ns nu n mod direct, ci prin adresri jicnitoare, sau cel puțin neprietenești, care ar fi trebuit s mi zgndre orgoliul și s m fac s plec singur, metod care a funcționat de minune cu alți membrii mai vechi.

Drept pentru care, nțelegnd ce urmrește de fapt, am ales s m conformez “ordinului” emis de Tudor Ionescu, lund legtura cu Pal Adrian și participnd la ședințele de “formare ideologic” la care am fost convocat, n care “profesorii” rmneau uneori fr argumente la chestiunile ridicate de mine.

Am mai fost chemat n acea perioad la dou ședințe comune ale ND-ului (ambele ținute prin crciumi, cci tocmai pierduser sediul pus la dispoziție de ctre AVMR), la care am fost ignorat și umilit cu bun științ. Vzndu-se c refuz s m dau btut și insist s particip la orice ședinț la care sunt convocat, pentru a-mi desvrși binențeles pregtirea “ideologic”, au renunțat s m mai cheme, cu att mai mult cu ct unii camarazi deja ncepuser s șovie și ei n convingerile ferme pe care le aveau n privința chestiunii n dezbatere (stnga sau dreapta sau niciuna) – faț de argumentele aduse de mine.

Interesant este faptul c minciuna lui Tudor Ionescu, invocat drept scuz pentru alegerea denumirii de “Noua Dreapt” (din mesajul mai sus citat) nu mi aminteam s o fi regsit atunci cnd s-a format nucleul Noii Drepte și asociația Forumul Civic Piața Universitții a fost preluat cu Tudor la conducere n 2000, devenind ceea ce s-a numit Forumul Creștin Noua Dreapt.

Creznd c mi joac feste memoria, am luat la recitit cele 4-5 numere ale revistei Noua Dreapt (pe care le voi scana și prezenta pe site, spre edificare) și am avut confirmarea a ceea ce știam deja. Nici Tudor Ionescu și nici vreun alt membru ND de la acea epoc nu definise doctrinar direcția Noii Drepte. Cel mult, identificaser cteva puncte (6 la acea vreme) de acțiune, la care s adere toți cei care se alturau Noii Drepte. Singurul care a ncercat, cu multe sofisme și forțate comparații, s dea o idee despre ce se vrea a fi o eventual mișcare de dreapta, a fost dl. Ion Coja, n articolul intitulat “Dreapta și Stnga ființei Noastre” (filele 14-15 din nr. 1 oct./dec. 2000 al Revistei Noua Dreapt).

Abia n ultimul numr al revistei (4-5/2002), nainte de dispariția ei editorial, n articolul intitulat “Extremism ?”, Tudor Ionescu – probabil speriat de reacția agresiv a presei care cataloga organizația ca fiind una de “extrem dreapt”, definește organizația ca “nesitundu-se nici la “dreapta”, nici la “stnga”, eșichierului politic, considernd aceste concepte ca inadecvate și nereprezentative pentru contextul politic actual, (ntruct) Noua Dreapt s-a angajat n combaterea deopotriv a comunismului și a capitalismului și s-a pronunțat pentru o a treia cale economic și politic.

Pe scurt, Tudor Ionescu propunea “o sintez doctrinar unic și original ncercnd s impunem naționalismul revoluționar drept o alternativ politic viabil.”, definind din punct de vedere doctrinar și politic organizația ca fiind promotoare a democrației participative și distributismului (un soi de comunism privat, ce te duce cu gndul mai degrab la chibuțurile evreiești).

Mai jos, n articol, se afirma c Noua Dreapt nu este: o organizație rasist, o mișcare fascist/nazist, o formațiune xenofob, o organizație anti-țigneasc (retractnd de fapt astfel 4 din cele 6 puncte din Manifestul Noii Drepte – filele 12-13 din nr. 1 al Revistei Noua Dreapt, respectiv: 1. Soluționarea problemei țignești. 2. Lupta mpotriva legalizrii homosexualitții. 3. Combaterea prozelitismului sectar. 4. Stoparea imigrației).

La vremea respectiv, am considerat articolul cu pricina o ncercare de cosmetizare a imaginii organizației, menit s “ndulceasc” tonul presei și al opiniei publice asupra noastr, ntruct negarea ideilor ce stteau la baza organizației, și chiar a denumirii, era evident. n fond, de ce s te mai numești Noua Dreapt, de ce s adopți (și s menții, din 2007 cu ocazia nregistrrii noii Asociații Noua Dreapt) o denumire și un simbol (crucea celtic) ce sunt comune organizațiilor de extrem dreapt din ntreaga lume ?!

Interesant este c din cele 4 puncte “sensibile” enunțate mai sus, n actuala prezentare de pe siteul oficial al Noii Drepte (ce se revendic din organizația pornit n 2000), n cele 19 puncte de acțiune, nu se mai regsesc (sub form schimbat, desigur) dect punctul cu “stoparea ofensivei sectelor” și chestiunea homosexualitții, disprnd discret soluționarea problemei țignești și stoparea imigrației (exact cele dou puncte comune ce defineau Noua Dreapt – n ochii opiniei publice – ca fiind o organizație de “extrem dreapta”).

Ceea ce propun spre lectur n continuare, este un articol aprut n ziarul“Curentul” din ziua de 26 ianuarie 1933, articol intitulat “Dreapta Romneasc”.

Autorul articolului n cauz este nimeni altul dect Mihail Polihroniade, fondator al cuibului Axa, șeful Garnizoanei București,istoric, ziarist, publicist, doctor n drept, Comandant legionar și membru n Senatul legionar, asasinat n nchisoarea din Rmnicu-Srat n noaptea de 21/22 septembrie 1939 n marele mcel n care au fost uciși, fr judecat 252 de legionari, din ordinul lui Carol al II-lea.

Rosturile i coninutul unei micri de dreapta n Romnia, na’u fost nici odat prea bine lmurite. Lumea noastr nu tie ce nseamn „dreapta” n politica modern – cum dealtfel nu tie nici ce nseamn „stnga” — iar cei care pentru opinia public i pentru ei nsi poart numele de oameni de dreapta, nu sunt de dreapta.

Acest articol — care e limitat de spaiu dar cel puin precis ca schem — va ncerca s clarifice problema i n acela timp s contureze ideologia colaboratorilor permaneni ai acestei reviste.

Astzi curentele ideologice care strbat lumea — fie ele orict de internaionaliste — au toate un dublu caracter, un caracter general mondial i un altul special, local, naional.

Democrația este aceiai in esen dar e colorat cu totul diferit n Anglia fa de Statele-Unite, Frana sau Romnia. Social-democraia d-lui Henderson este alta dect aceia a d-lor Leon Blum sau Breitscheid. Comunismul — cu toat unitatea i rigiditatea sa doctrinar — sun cu totul altfel la Moscova dect la Peking, la Berlin dect la Rio de Janeiro. Insfrit miscrile reacionare sunt i ele nuanate și diverse. Dl Charles Maurras e departe de a fi de acord pe toate punctele cu Mussolini, cu Hitler, cu Sir Oswald Mosley, cu Mustafa Kemal sau cu eventualii generali din America de Sud. ; Prin urmare vom cuta s degajm sensul general, mondial al noiunei de „dreapta” i s vedem apoi cum se ncadreaz aceast noiune realitei romneti i cum se coloreaz specific.

*

* *

Dintre toate micrile politice moderne cele de dreapta sunt cele care apar cu un coninut cu totul nou fa de situaia de acum o jumtate de secol.

Dreapta modern difer esenial de conservatorism — adic de clica din ce in ce mai redus a partizanilor stato-quoului cu orice pre.

Ea se caracteriza prin dou principii fundamentale dincare unul este formal comun cu anumite dogme conservatoare — potenarea autoritei statului n toate domeniile i grija pentru interesele economice i sociale ale maselor n cadrul naiunei. Ambele principii converg spre un punct central ideia de colectivitate naional superioar anarhicei liberti individuale.

i datorit acestei idei, statul, cu autoritate sporit, intervine n domeniul economic i social i pe baza interesului colectivitței naionale lovete n profitorii ordinei capitaliste i n capitalism – regim bazatesenial pe libertatea ordinei economice i sociale de cea politic — i face o uriae sforare pentru a satisface legitimile aspiraii morale i materiale ale masselor.

Iat deci principiile de baz ale dreptei moderne care se regsesc n fascism, n hitlerism (cele mai mari partide de mass din cte a cunoscut istoria) sau n Turcia lui Mustafa Kemal.

S vedem acum care ar fi coloratura special a dreptei romneti.

Dar s lichidm mai nti o nedumerire care poate s se insinueze in minile multora. In Romnia n’a existat nici odat o micare de dreapta.

Conservatorismul nostru — ca i cel prusac sau spaniol — era parlamentar i partizan al libertii economice capitaliste.

Dar antisemitismul?

Trebue s recunosc categoric c am o mare stim pentru dl. A. C. Cuza.

Este un om de talent i de caracter.

In ara asta de lichele — unde talentul i popularitatea sa l puteau ridica oriunde cu condiia de a renuna la intransigena dogmelor sale, de a pune ap n vin — d-l A. C. Cuza strig de aproape o jumtate de secol cu o consecven halucinant, impresionant : „Jos jidanii!” Deaceia — repet — n ara noastr de lichele eu salut cu respect consecvena d-lui A. C. Cuza. Dar att !

A crede ins c pe baza unei formule simpliste i cu strigtul „Jos Jidanii” vei rezolvi multiplele probleme ale statului modern i ale celui romn; a crede c pe baza formulelor parlamentare, economice i sociale perimate crora le vei adoga corectivul antisemit vei putea face fa haosului actual este nu numai o eroare ci i o copilrie.

Dl. A. C. Cuza nu nelege i nu accept intervenia autoritar a statului in ordinea economic i social iar ridicarea masselor in cadrul naiunei trece pe al doilea plan fa de arztoarea chestiune semit.

lat motivele pentru care eticheta de „dreapta” trebue hotrt refuzat antisemitismului nostru. Dar nu numai att, dac trecem din domeniul ideologiei in cel al tacticei cuziste constatm aceiai mentalitate primar.

O tactic nesistematizat, care se mrginete la scandaluri i la spargeri de geamuri, sporadic, anarhic, inorganic.

Oricare ar fi succesele electorale ale cuzismului i orict de puternic ar fi curentul antisemit — i este — aciunea politic antisemit va fi ntotdeauna limitat de primarismul ei doctrinar si tactic. S ne nelegem ! Recunosc c exist o problem semit n Romnia, problem grav si care mai curnd sau mai trziu va trebui s fie rezolvit fie prin deparazitare, fie prin asimilare fie prin ambele metode. Aceast rezolvire nu poate veni ns dect de la o doctrin organic l coherent naionalist, care s plaseze i s rezolve problema semit n cadrul unei ntregi politici de stat, astzi ns problema semit nu-i nici cea mai grav nici — i aceasta-i relevant n discuie — cea mai presant, care se pune Romniei.

Aceasta chestiune fiind lichidat, s trecem mai departe si s vedem cum se ncadreaz principiile dreptei moderne n realitatea romneasc i cari sunt nuanele specifice ale acestei ncadrri.

Potenarea autoritței statului in Romnia ?

Autorite exist, slava domnului, destul n ara noastr, autoritate arbitrar i abuziv, dar stat, stat modern, nu !

i atunci iat prima sarcini i caracterul specific al dreptei romaneti, s poteneze autoritatea statului creind mai nti un stat modern romnesc.

i ce nseamn crearea unui nou Stat romnesc? nseamn s strpeti venalitatea, s deparazitezi administraia civil i militar, s introduci metode rapide si moderne n conducerea politic i administrativ a statului nostru.

Numai dup ce vei fi creat acest stat nou te poi gndi s-i extinzi autoritatea n domeniul economic i social, pentruc cu statul romnesc de astzi venal, incapabil i tmpit o atare extindere ar avea consecine catastrofale. Poate s realizeze a-ceast sarcin vre-unul din partidele „democrate” existente ? Evident c nu !

Numai desvolt argumentele exacte dar banalizate, anume: imposibilitatea pentru orice partid democrat de a lovi n venalitatea clientelei sale electorale, imposibilitatea oamenilor vechi cu pcate vechi si grele de a ntreprinde o oper de moralizare si deparazitare etc. etc.

E destul s urmrim politica de stat a Romniei n timpul crizei, politic meschin i mediocr, care n’a avut i n’are curajul s ating nici una din problemele eseniale, ci recurge la sforri disperate numai spre a-le amna soluionarea, pentru a ne da seama de imposibilitatea organic a oricrui partid democrat sau pseudo democrat, de a privi n fa i a soluiona curajos problemele momentului.

lat dece numai o grupare tnr i numai o grupare de dreapta poate realiza reforma statului nti i extinderea autoritței lui pe urm.

i odat acest prim punct al dreptei moderne nfptuit se poate pune chestiunea ridicrei masselor romneti.

Massele romneti — de la ar i de la ora — inculte, roase de boli btute, batjocorite de o stpnire arbitrar i imbecil !

i iat a doua nuan specific a dreptei romneti, s statorniceasc legalitatea pe care nici un partid democrat n’a putut s’o realizeze, s curme arbitrariul, s elibereze dup aptezeci de ani de parlamentarism i zece ani de vot universal, massele romneti de teroarea administraiei noastre ultra democratice.

Va veni apoi sarcina grea de organizare juridic a statului romn n cadrul corporatismului, de culturalizare a masselor eliberate, de ridicare a standardului lor de via, de struitoare tutelare social i sanitar. Exemplul fascismului e pilduitor din acest punct de vedere.

Dar mi se va rspunde, acest program poate fi realizat i de un partid democrat !

Nu ! Pentru c niceri i niciodat un partid democrat n’a realizat o radical reform a statului — regimul democratic este cel mai conformist din toate regimurile politice – i pentruc la noi fr o reform a statului cele mai bune intenii i cele mai admirabile programe sunt totalmente iluzorii. Iat premizele de la care trebue s plece dreapta romneasc i vom vedea ntr’un viitor articol unde poate s ajung.

Mihail Polihroniade

Articolul l-am primit intergal prin bunvoința jurnalistului Victor Roncea. Mulțumesc și aștept continuarea lui, din arhiva celor de la Curentul, pentru a-l culege și publica.

Pentru cei care au avut curiozitatea s deschid și s citeasc articolele lui Mircea Eliade și Vasile Marin – la care fcea referire Tudor Ionescu n mesajul su mai sus citat, vor observa c acestea nu contrazic viziunea lui Polihroniade, ba dimpotriv, prezint puncte comune.

Cei trei autori afirm la unison faptul c definirea ideologiei politice conform categoriilor de dreapta și stnga difer de la o țar la alta (chiar cu sisteme politice asemntoare sau identice), de la un ideolog la altul, și c ea trebuie definit N CONFORMITATE CU REALITȚILE SOCIALE ȘI POLITICE ale țrii și contextului actual. Adic exact ceea ce am vrut și eu s fac. Evident, nlocuind noțiunea “partidelor democrate” folosit de Polihroniade – cu cea de partide “democrate” (mutarea ghilimelelor semnific doar nuanța neo-comunist a acestora – inexistent pe vremea lui Polihroniade n Romnia vremurilor lui.)

Nu vreau s fac aici o analiz comparativ, punct cu punct, a viziunii personale a fiecruia dintre cei trei autori. Las cititorilor aceast plcere. ns, n contextul actual, cnd Romnia este condus de politicieni cu pedigree comunist, conduși (prin descendența lor) n marea lor majoritate de la Moscova, nu pot achiesa la ideea lui Tudor Ionescu c Romnia a cunoscut – dup 1989, mcar o singur zi de guvernare autentic “de dreapta”, n spiritul dreptei definite de Mihail Polihroniade. Aici nu mai vorbim de “ideologii mprumutate” cum definea Eliade n articolul lui ideile de stnga și dreapta – și reprezentrile politice ale acestora de la vremea respectiv (fascismul și comunismul). Acel moment a fost depșit. Comunismul a devenit o realitate concret, palpabil, dureroas n Romnia prsit de Eliade. Tocmai de aceea, și referințele la articolul lui Eliade sunt depșite.

Probabil c dac ar fi scris astzi despre naționalism, și Eliade și Vasile Marin ar fi optat fr s clipeasc pentru DREAPTA, n fața raptului și siluirii conștiinței naționale dup 45 de ani de comunism și 22 de ani de neo-comunism, amndou DE STNGA, ideea “naționalismului revoluționar” fiind echivoc și lipsit de consistenț – N CONTEXTUL ACTUAL.

n actualul context politic, neo-comuniștii (unii botezați capitaliști de ocazie) ce se lupt ntre ei pentru putere, tind s acapareze simboluri (vezi ocuparea Pieței Universitții de ctre oamenii USL-ului – n fapt femeile de APACA și brbații de la IMGB, acum pensionari – care n urm cu 22 de ani scandau “Noi muncim, nu gndim”, fugrind studenții care cereau alegeri libere de comunism).

Cealalt arip neo-comunist (PDL-ul), vopsit n culorile capitalismului “euro-atlantic”, dar izvort tot din PDSR-ul lui Ion Iliescu, aflat n criz de popularitate, caut cu disperare s se “reșapeze” ideologic, prin inovații politice ne-demonetizate și ne-decredibilizate (partide “de dreapta”) ce au rmas neacoperite pe eșicherul politic – pn n prezent (vezi lansarea la Cluj a Noii Drepte de ctre nimeni altul dect… Mihai Rzvan Ungureanu !).

CHESTIUNI LA CARE NU OBIECTEAZ NIMENI ! N MOD SUSPECT, NICI MCAR ACTUALA CONDUCERE A NOII DREPTE !!!

Noua Dreapt ar fi avut șansa s fondeze primul partid autentic de dreapta din Romnia. Fie el și de extrem dreapt, fiindc Romnia are nevoie de așa ceva, iar ofensiva dreptei din ntreaga Europ, votul acordat dreptei, dovedește c acest fenomen nu este singular ! Cci la vremuri de excepție, sunt necesare msuri (și doctrine) excepționale ! Nu mai vorbesc de oameni…

Pentru noi, cei ce dorim ALTCEVA dect politicianismul gunos ce infesteaz astzi scena politic romneasc, singura barier, singura garanție, singurul sistem defensiv mpotriva leprei politicianismului DE TOATE CULORILE l-ar fi constituit o doctrin DE DREAPTA care s blocheze ideologic orice infestare prin absorbție a comuniștilor “naționaliști” și traseiștilor politici din alte partide – la fel de patrihoți.

Ocazia a fost ratat datorit derapajului ideologic a lui Tudor Ionescu, dup care s-au ținut ca oile toți ceilalți “camarazi”. Fr s citeasc, fr s se informeze. Așa s-au nscut toate dictaturile odioase. Din lenea unora care sunt prea comozi s și pun ntrebri sau s reacționeze.

Interesant este faptul c tot eu am fost acuzat de TRDARE ! Cine pe cine și ce a trdat n fond ? Eu nu am trdat ideea de dreapta, n care am crezut de la nceput, și sub a crei steag m-am nrolat. Alții au trdat-o și o trdeaz n continuare, din postura de lideri ai unei organizații ce nu mai corespunde – CONFORM PROPRIILOR DECLARAȚII – crezului lor.

Sub aspect personal, tot eu am fost cel trdat. A crui NCREDERE a fost trdat. Ca membru fondator al Noii Drepte, AM FOST MINȚIT și MI S-A INFIRMAT ZVONUL C AȘ FI FOST EXCLUS DIN ORGANIZAȚIE. Nici pn la acst moment nu mi s-a adus la cunoștinț dac mai sunt sau nu membru al Noii Drepte. Comunicatele de pres și articolele nu țin loc de acte oficiale, de comunicri personale. Deh, stilul Tudor Ionescu… Aștepta ca un mișel s treac nregistrarea Partidului Naționalist, dup ideea c te faci frate cu dracul, pn treci puntea… curat legionar, n-am ce zice.

Totuși, n ceasul al 12-lea, unii au realizat c au greșit. ns și-au motivat și scuzat greșeala și perseverența n greșeal cu afirmații de genul: “ (Referitor la Horia Sima – elevul de liceu simpatizant ND Alexandru Sudițoiu): Legionarii autentici l-au urmat i i-au continuat lupta : Ion Gavril Ogoranu, Valeriu Gafencu, Mircea Nicolau, Virgil Maxim, toi au mers pe aceeai linie urmnd ndemnul Cpitanului de a fi unii chiar i pe ci greite.

Uneori, adevrul vorbește (chiar și accidental) prin gura copiilor. AȘA GNDESC CU ADEVRAT CEI RMAȘI LA NOUA DREAPT ? SPRE BINELE LOR, SPER C NU !

Zelea Codreanu nu a ndemnat pe nimeni s și urmeze conductorul chiar și pe ci greșite ! Iar dac cei ce l mai urmeaz nc pe Tudor Ionescu o fac n baza acestui principiu, știind c greșesc, și totuși persevernd n greșeal, le reamintesc dictonul: „A greși, e omenește. A persevera n greșeal, e diabolic.” Le recomand acestor oameni s nu confunde unitatea “la bine și la greu”, cu unitatea n greșeal și n ru, care este de la Satana.

Pentru a lmuri și mai bine chestiunea ideologiei de dreapta, ȘI NECESITȚII EI VITALE n acest moment istoric, voi continua acest material pe tema Dreptei romnești cu alte repere și texte ale “Clasicilor Dreptei Romnești” (vezi și articolul “Mihai Eminescu și chestiunea evreiasc” – publicat n nr. 1 al Revistei Noua Dreapt – pag. 15), care s ne ajute s construim un proiect politic de dreapta adaptat necesitților actuale, precum și cu referințe bibliografice care s ne ajute s ne autodefinim doctrinar, evitnd capcanele ntinse de marele vecin de la Rsrit – sub masca “naționalismului” de sorginte pan-slavist sau eurasiatic, la care a aderat Tudor Ionescu prin mbrțișarea ideilor lui Alexandr Dughin.

Mihai Rapcea

– va urma –

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.