Cât de inteligenți erau românii în anii ’40 și care este situația acum?

Cât de inteligenți erau românii în anii '40 și care este situația acum?

Azi se vorbește tot mai des despre inteligența românilor, despre agerimea, imaginația sau capacitățile lor de asimilare și filtrare a informației. Așa se face că mass-media plasează tinerii români la granița dintre semi-analfabetism și filistinism, acuzându-i de adoptarea și chiar consolidarea unor valori false.

Cu toate acestea, în mod paradoxal, România reușește să formeze olimpici și mai ales să se claseze printre țările fruntașe care “exportă creiere”. Așa se înțelege cum problema inteligenței românilor a devenit una controversată, mai ales în contextul unei puternice identități naționale ce pune accentul pe o “inteligență nativă”.

Important este că inteligența românilor a ridicat semne de întrebare cu mult înainte ca promovabilitatea la examenul de bacalaureat să scadă sub 45%.

În perioada 1934 – 1940, o echipă de cercetători de la facultățile de Filosofie și Litere, din București, au inițiat un studiu pentru alcătuirea unei Antropologii somato-psihologice românești. Cercetarea a pornit de la o observație referitoare la coeficientul de inteligență al românilor care părea să difere de la o regiune la alta. Ea urma să servească Guvernului României pentru a facilita elaborarea unei politici economice.

Inaugurarea catedralei Constantin și Elena de la Bălți  în 1935

Condus de I.M. Nestor și C. Rădulescu-Motru, studiul a fost împărțit într-un “sector somatic” și unul “psihic” și, în total, a fost efectuat pe un eșantion de 143.854 români.

În lucrarea lor intitulată Cercetări experimentale asupra inteligenței la români, specialiștii au ales să pornească de la o “definiție restrânsă a inteligenței”. Astfel ei au înțeles prin inteligență un “factor mental ireductibil și constant, datorită căruia sunt posibile conturările de raporturi logice la om”. Cu alte cuvinte, ei au analizat, în mare, gândirea logică a fiecărui individ care a luat parte la studiu. Rezultatele obținute în urma măsurării inteligenței au fost completate de altele, obținute ca urmare a unor cercetări cu privire la personalitate, imaginație, spirit de observație și sugestibilitate.

Testarea inteligenței a fost realizată pe un număr 59.817 indivizi cu vârste cuprinse între 10 și 44 de ani. Cercetările au fost întreprinse pe locuitori din întreaga țară, din mai toate județele, grupul examinat fiind alcătuit din școlari, elevi de școală militară (ofițeri și subofițeri), soldați, studenți, ucenici, medici, profesori, funcționari, învățători etc.

Copil de la sat citind

Fiind la curent cu ultimele noutăți în materia testării inteligenței, cei doi specialiști aleg să utilizeze patru teste specifice. Unul dintre acestea este Testul Lahy, de gândire logică, care presupune opt probe și include exerciții cu proverbe, cu arbori genealogici, silogisme, sinonime, interpretare de texte și probleme de aritmetică. De asemenea, s-a utilizat și cunoscutul test American Army creat de Robert Yerkes și folosit pentru selecționarea armatei în războiul mondial din 1914-1918. Celelalte două teste au fost: cel de inteligență N.I.I.P, împrumutat de la colegii din Londra, și cel de gândire logică Monnin creat de un cercetător francez în 1935.

Laboratorul de Psihologie experimentală a tradus și adaptat toate testele pentru mediul românesc. Întrebările și probele au fost structurate în funcție de gradul de dificultate. Ele au alcătuit un caiet de inteligență care avea între 60 și 200 de teme. Rezolvarea lui necesita, în medie, 2-3 ore fără întrerupere. Cu toate acestea, un subiect avea voie să petreacă cât timp dorea pentru a rezolva problemele sub supravegherea specialiștilor. Timpul în care un caiet era terminat dădea indicații asupra rapidității cu care participanții rezolvau probleme și era corelat cu corectitudinea răspunsurilor.

Variante de teste pentru identificarea inteligenței

Evaluarea inteligenței a fost reprezentată pe o scală de la A la F (unde A însemna excepțional de inteligent și F foarte slab), iar cea a rapidității în gândire a fost simbolizată printr-o numerotare de la 1 la 6 (unde 1 reprezenta excepțional de rapid în gândire și 6, foarte lent în gândire).

Sistemul folosit pentru notarea inteligenței și a rapidității în gândire

Rezultatele au scos la iveală că, în medie, persoanele testate aveau un nivel de inteligență normal și o rapiditate de gândire peste medie, ceea ce schematic a fost notat drept D3. Cu toate acestea, în urma calculelor, specialiștii au constat o mică diferență între subiecții de sex feminin și cei de sex masculin, media aritmetică a acestora din urmă fiind mai mare, adică de 51,04, comparativ cu 48,94. Aceeași diferență s-a observat și între cei născuți la sat și cei originali de la oraș, inteligența celor care proveneau din mediul urban depășind-o pe cea a celor din mediul rural.

Rezultate pe țara întreagă, plus provincii

Conform studiului, cercetări anterioare, întreprinse de Pressey, Anastasi, Fuff, Pintner, Gist-Clark și Al. Roșca au reliefat același lucru: că din punct de vedere al inteligenței, la sate se înregistrează o oarecare inferioritate față de mediul urban. Diferența dintre cercetările anterioare și cea a lui C. Motru este că cea din urmă a studiat capacitatea cognitivă a oamenilor originari de la sate, dar care, în momentul cercetării migraseră deja spre oraș, unde locuiau de ani buni.

Deosebirile dintre grupurile de subiecți se pot observa cel mai bine într-un “tabel global”, așa cum îl numesc oamenii de știință, care redă distribuția inteligenței plecând de la “excepțional de inteligent ” (A) și mergând treptat până la “foarte slab” (F).

Distribuția formelor de gândire

Ceva mai detaliat este următorul tabel regăsit în lucrare, care ordonează alfabetic provinciile și în care sunt prezentate rezultatele bărbaților și ale femeilor de toate vârstele, atât din mediul urban, cât și rural. Fruntași sunt bănățenii, ale căror rezultate au arătat că sunt inteligenți peste măsură și la fel de rapizi în gândire. Cei mai slabi, comparativ cu restul românilor, par a fi oltenii cu o inteligență și o rapiditate în gândire normală, dar cu cele mai mici medii obținute la teste .

Rezultate pe provincii la testele de inteligență

Harta rezultatelor obținute la testele de inteligență

 

Diferențele dintre bărbați și femei au fost și ele subliniate de date așezate în tabele. La bărbați, bănățenii au o inteligență peste medie, în timp ce transilvănenii s-au clasat pe ultimul loc. La viteza gândirii, locul fruntaș a fost luat tot de bănățeni, în timp ce oltenii au fost, în medie, mai lenți în gândire.

Rezultatele bărbaților la teste de inteligență

În rândul femeilor, cele mai inteligente participante s-au dovedit a fi tot din Banat, în timp ce la coadă s-au plasat oltencele. Ca rapiditate în gândire, tot bănățencele au fost în frunte, pe când femeile din Transilvania au fost mai încete, comparativ cu restul persoanelor care au luat parte la studiu.

Rezultatele femeilor la teste de inteligență

Rezultatele exprimate în tabele au confirmat că, în medie, bărbatul are un sistem de gândire mai organizat decât femeia, el arătând un tempo ceva mai rapid în gândire, decât ea.

În ciuda faptului că rezultatele au reliefat un nivel normal al inteligenței românilor, cercetătorii au constat că procentele oamenilor foarte slab pregătiți sunt mult prea mari. În încercarea de a găsi o explicație la acest decalaj ei au făcut o legătură între județele cu un procent mare de subiecți “foarte slabi” din punct de vedere al inteligenței și județele unde existau cei mai mulți gușați. Pentru această coroborare de date, experții au apelat la cercetarea efectuată în 1924 de dr. Liviu Câmpeanu asupra problemei gușei și cretinismului în România. Astfel, județele evidențiate ca având cel mai ridicat procent de gușați (Făgăraș, Maramureș, Târnava-Mare, Turda, Alba, Baia și Hunedoara) coincid cu o parte din cele îi care coeficientul de inteligență a fost foarte slab. Observând această legătură, cercetătorii consideră că studiul lor și cel al lui L. Câmpeanu vin să susțină alte cercetări și să demonstreze că, factorul endocrinologic influențează caracteristicile mentale și emoționale.

Organizarea administrativă a Regatului României în 1938

Pe de altă parte, studiul a analizat și problema reliefului și a modului în care acesta ar favoriza sau nu, un nivel crescut de inteligență. În funcție de relief, zonele au fost sau nu supuse migrațiilor și diversității. Solul a jucat și el un rol în formarea unui anumit climat economic și implicit a unor reguli sau obiceiuri legate de igienă sau alți factori ce pot explica fenomenul de superioritate sau inferioritate intelectuală al unor provincii.

Astfel, cercetătorii români au împărțit județele în șase categorii în funcție de formele de relief: județe de munte (Brașov, Câmpulung-Bucovuna, Caraș, Hunedoara, Maramureș, Odorhei, Trei-Scaune), jumătate munte, jumătate deal (Alba, Argeș, Bacău, Baia, Ciuc, Cluj, Făgăraș, Gorj, Mureș, Năsăud, Neamț, Putna, Rădăuți, Sibiu, Turda, Vâlcea), județe de deal (Botoșani, Caliacra, Constanța, Covurlui, Dorohoi, Durostor, Fălciu, Iași, Mehedinți, Roman, Sălaj, Satu-Mare, Someș, Suceava, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Tecuci, Tulcea, Tutova, Vaslui), jumătate deal, jumătate câmpie (Arad, Dolj, Olt, Râmnicu-Sărat, Romanați, Severin, Timiș-Torontal) și județe de câmpie (Brăila, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Vlașca).

Rezultatele la teste de inteligență structurate în funcție de zona geografică

Din datele prezentate în tabel putem conchide că, în medie, omul de la munte are o inteligență superioară față de cei din alte regiuni geografice, județele din zona montană având cea mai mare medie (54, 68), cu un procent mare de “excepționali” (4,03%) și un număr mic de “foarte slabi” (12,30%).

Pe baza acestui studiu comparativ, cercetătorii români au reușit să măsoare nivelul de inteligență al colectivităților din țara noastră și să identifice factorii care împiedică dezvoltarea intelectuală. Conform lor, cei mai importanți factori sunt cei de ordin igienic, degradarea fizică, diferențele impuse de mediul rural / urban, forma de relief și statutul economic al provinciei din care provin.

Prin urmare, nu e de mirare că vremurile actuale ne trimit iar la scrierile și cercetările care au marcat începuturile psihologiei experimentale la noi. Deși de mai bine de 70 de ani, de când a fost creat studiul lui C. Rădulescu-Motru și al lui L-M. Nestor, nu s-au mai remarcat astfel de cercetări, în 2010 a fost publicat un alt studiu cu privire la inteligența românilor, diferența fiind că de data aceasta românii nu mai erau comparați între ei, ci examinările s-au făcut în raport cu alți locuitori de pe continent.

Cât de inteligenți erau românii în anii 40' și care este situația acum?

Dacă acum aproape șapte decenii românii aveau un nivel normal de inteligență, noul studiu vine să sublinieze că românii sunt mult mai puțin alfabetizați științific în comparație cu restul europenilor. Astfel, la acest capitolul noi ocupăm locul 24 din 29 de țări. Cele mai slabe rezultate ale românilor au fost obținute la întrebările legate de medicină, genetică sa fizică. Remarcabil a fost faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului și nu invers. În acest condiții nu ar trebui să ne mire că stocul public de cunoaștere științifică este sub media europeană.

În schimb, românul este fruntaș la încrederea în para sau pseudoștiințe. Drept dovadă stau cele 22 de procente de români care considerau în 2005 că horoscopul este foarte științific. În aceeași ordine de idei, s-a constat că populația adultă a României are unul dintre cele mai înainte niveluri ale credințelor. Mare parte din populație, 60% dintre români, este de acord cu afirmația: “Ne bazăm viața prea mult pe știință și nu destul pe credință”. Mai mult, aproximativ 4 din 5 români cred că “Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de știință”, și 2 din 3 români cred că biserica nu greșește niciodată în ceea ce spune.

Creștini care se închină la moastele unui sfant

În contextul în care ne confruntăm cu un nivel scăzut de cunoaștere științifică nu este de mirare că românul este superstițios și neinformat. Cu toate acestea, îngrijorător este faptul că deși ne mândrim cu școala românească, pe care o considerăm mai utilă decât ce a americanilor, de exemplu, care pare mai ușoară, se pare că elevii români nu sunt bine pregătiți, ei nefiind dispuși să asimileze abundența de informații.

Dacă studiul lui Constantin Rădulescu-Motru și al lui L-M. Nestor a scos la iveală că românul are o inteligență normală și o rapiditate în gândire peste medie, atunci nu putem decât să concluzionăm că locul codaș ocupat acum de noi în clasamentul european de alfabetizare științifică se datorează unei degradări continue a colectivității românești.

Chiar dacă motivul ar fi, de fapt, o creștere a nivelului de inteligență al altor țări, acesta nu ar putea reprezenta o scuză, căci, așa cum alte națiuni au putut să evolueze, tot astfel ar fi trebuit să o facem și noi.

sursa: descopera.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *