Ministrul francez de Interne Manuel Valls a anunat c l va nsoi pe ministrul pentru Afaceri Europene Bernard Cazeneuve n vizita pe care o va desfur n Romnia n luna septembrie.

Manuel Valls Manuel Valls – n foto

Ministrul francez de Interne este preocupat cu precdere de situaia țiganilor. Coincidena face ca n cursul zilei de luni, 27 august, la Evry, unde Manuel Valls a fost primar nainte de a deveni membru al guvernului, s fie desfiinat, n urma unei aciuni n justiie a proprietarului terenului, o tabr unde triau 72 de țigani.

Manuel Valls a manifestat ns de la instalarea sa o atitudine foarte exigent fa de acest subiect atrgndu-i criticile aspre ale asociaiilor pentru drepturile omului i ale unei pri a stngii politice. Comisia European s-a plasat la rndul ei pe poziii dezaprobatoare. “Taberele ilegale pun serioase probleme legale pentru autoritile naionale, dar cu toate acestea, a declarat Viviane Reding, ndeprtarea țiganilor nu reprezint o soluie, fiind doar o politic pe termen scurt, fr efecte durabile. Ar trebui s se pun accentul pe integrarea ecocomic i social a țiganilor”.

Comisia European” – a mai spus comisarul nsrcinat cu afaceri interne – ateapt de la Frana “msuri concrete i finanri precise”.

Primul ministru al Franei, Jean-Marc Ayrault, s-a artat receptiv la aceste solicitri anunnd c este favorabil unei mblnziri a msurilor de restricionare a accesului pe piaa muncii a resortisanilor din Romnia i Bulgaria, de unde provine marea majoritate a țiganilor. Este, se pare, pentru prima dat cnd autoritile franceze recunosc, implicit, c restriciile de pe piaa muncii au la origine i o team fa de migraia țiganilor.

Dar dei guvernul francez a anunat c va cuta soluii durabile, nu se mpac cu gndul c autoritile de la Bucureti nu depun, aparent, nici un efort pentru integrarea propriilor ceteni țigani. De aceea ministrul de Interne Manuel Valls va sosi la Bucureti, unde potrivit Mediafax va cuta s afle cauzele acestei situaii: “Vreau s neleg, a spus el referindu-se deopotriv la Romnia i Bulgaria, de ce nu sunt desfurate politici de inserie puternice n aceste ri”.

Rspunsul nu va fi uor de gsit. Autoritile romne au oferit n ultimii ani anumite explicaii, artnd c anumite msuri de integrare spocial ar pretinde deopotriv o atitudine coercitiv, n principiu greu de admis, dar nu exist informaii concludente c ar fi ncercat totui s fac ceva pe scar larg.

n mediile politice romneti domin ideea c țiganii nu sunt o problem naional, ci, mai cu seam, european i, prin urmare, c ar reveni mai ales rilor gazd s fac eforturi de inserie social. Este o concepie mprtit, deopotriv, de stnga i de dreapta politic. De altfel a fost vizibil c deputaii europeni din Romnia au fost cu toii de acord, indiferent de grupul din care proveneau, c ar fi nevoie de o politic european coordonat n ce privete problema țigneasc. ncetul cu ncetul i rile occidentale neleg c este nevoie de aa ceva, dar nu accept totui ca tocmai rile de origine ale acestor migrani s depun cele mai mici eforturi.

Nimeni nu va recunoate la Bucureti c nu se intereseaz cu adevrat de problematica țigneasc, dar se poate remarca dominaia unei perspective etniciste asupra societii, care implic un dezinteres egoist fa de situaia acestei minoriti problematice. Etnicismul acesta strbate chiar i acolo unde te-ai atepta mai puin. De exemplu, un reprezentant cunoscut al Fundaiei Cretin Democrate, Adrian Papahagi scria n luna februarie a acestui an, cu referire la scderea demografic nregistrat de ultimul recensmnt, c asistm la “cronica unei sinucideri etnice anunate. El avertiza totodat c “n pturile pauperizate ale Romniei, inclusiv n rndurile minoritii igneti, avem o natalitate mai mare dect n clasa medie i relativ prosper.” (vezi art. “n toiul iernii vrajbei noastre se instaleaz i iarna demografic” de pe site-ul Fundaiei Cretin Democrate).

Consecina acestor ngrijorri, larg mprtite, este c n Romnia migraia țiganilor a fost perceput mai curnd ca fenomen pozitiv. Iat de ce Manuel Valls nu va reui probabil s afle toate rspunsurile pe care le dorete, deoarece o sinceritate maxim asupra acestui subiect nu va fi posibil. De altfel nici guvernul francez nu a fost mereu sincer, recurgnd ct privete țiganii la tactici oblice.

sursa: deutsche welle

comentariu rapcea.ro: am adus o cuvenit corecție textului articolului. n locul termenului “corect politic” de rrom, am pus termenul de țigan, termen pe care membrii comunitții țignești dar și ai populației majoritare l folosesc pentru a desemna acest grup etnic. Nu nțeleg s particip la “splarea” imaginii publice (prin folosirea noului termen) a comunitții țignești – de trecutul și prezentul lor infracțional și antisocial. Pentru integrare, trebuie s existe voinț din ambele prți:

– din partea populației majoritare, care s aplice individual principiul “prezumției de nevinovție” și s dea șanse egale la locuri de munc țiganilor n raport cu romnii sau alte etnii.

– din partea țiganilor – s renunțe la “ocupațiile tradiționale” precum furatul, cerșitul, nșelciunile de tot felul – n favoarea unui comportament general acceptat de societate. Asta presupune o schimbare radical de valori – ce nu se poate realiza dect prin EDUCAȚIE.

Deci, concluzia mea, și mesajul pentru dl. Manuel Valls – referitoare la țigani este:

SOLUȚIA FINAL = TRIMITE-ȚII LA ȘCOAL !

 

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *