Problema țigănească – din nou pe masa cancelariilor europene. Articol Deutsche Welle

Ministrul francez de Interne Manuel Valls a anunțat că îl va însoți pe ministrul pentru Afaceri Europene Bernard Cazeneuve în vizita pe care o va desfășură în România în luna septembrie.

Manuel Valls Manuel Valls – în foto

Ministrul francez de Interne este preocupat cu precădere de situația țiganilor. Coincidența face ca în cursul zilei de luni, 27 august, la Evry, unde Manuel Valls a fost primar înainte de a deveni membru al guvernului, să fie desființată, în urma unei acțiuni în justiție a proprietarului terenului, o tabără unde trăiau 72 de țigani.

Manuel Valls a manifestat însă de la instalarea sa o atitudine foarte exigentă față de acest subiect atrăgându-și criticile aspre ale asociațiilor pentru drepturile omului și ale unei părți a stângii politice. Comisia Europeană s-a plasat la rândul ei pe poziții dezaprobatoare. “Taberele ilegale pun serioase probleme legale pentru autoritățile naționale, dar cu toate acestea, a declarat Viviane Reding, îndepărtarea țiganilor nu reprezintă o soluție, fiind doar o politică pe termen scurt, fără efecte durabile. Ar trebui să se pună accentul pe integrarea ecocomică și socială a țiganilor”.

Comisia Europeană” – a mai spus comisarul însărcinat cu afaceri interne – așteaptă de la Franța “măsuri concrete și finanțări precise”.

Primul ministru al Franței, Jean-Marc Ayrault, s-a arătat receptiv la aceste solicitări anunțând că este favorabil unei îmblânziri a măsurilor de restricționare a accesului pe piața muncii a resortisanților din România și Bulgaria, de unde provine marea majoritate a țiganilor. Este, se pare, pentru prima dată când autoritățile franceze recunosc, implicit, că restricțiile de pe piața muncii au la origine și o teamă față de migrația țiganilor.

Dar deși guvernul francez a anunțat că va căuta soluții durabile, nu se împacă cu gândul că autoritățile de la București nu depun, aparent, nici un efort pentru integrarea propriilor cetățeni țigani. De aceea ministrul de Interne Manuel Valls va sosi la București, unde potrivit Mediafax va căuta să afle cauzele acestei situații: “Vreau să înțeleg, a spus el referindu-se deopotrivă la România și Bulgaria, de ce nu sunt desfășurate politici de inserție puternice în aceste țări”.

Răspunsul nu va fi ușor de găsit. Autoritățile române au oferit în ultimii ani anumite explicații, arătând că anumite măsuri de integrare spocială ar pretinde deopotrivă o atitudine coercitivă, în principiu greu de admis, dar nu există informații concludente că ar fi încercat totuși să facă ceva pe scară largă.

În mediile politice românești domină ideea că țiganii nu sunt o problemă națională, ci, mai cu seamă, europeană și, prin urmare, că ar reveni mai ales țărilor gazdă să facă eforturi de inserție socială. Este o concepție împărtășită, deopotrivă, de stânga și de dreapta politică. De altfel a fost vizibil că deputații europeni din România au fost cu toții de acord, indiferent de grupul din care proveneau, că ar fi nevoie de o politică europeană coordonată în ce privește problema țigănească. Încetul cu încetul și țările occidentale înțeleg că este nevoie de așa ceva, dar nu acceptă totuși ca tocmai țările de origine ale acestor migranți să depună cele mai mici eforturi.

Nimeni nu va recunoaște la București că nu se interesează cu adevărat de problematica țigănească, dar se poate remarca dominația unei perspective etniciste asupra societății, care implică un dezinteres egoist față de situația acestei minorități problematice. Etnicismul acesta străbate chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin. De exemplu, un reprezentant cunoscut al Fundației Creștin Democrate, Adrian Papahagi scria în luna februarie a acestui an, cu referire la scăderea demografică înregistrată de ultimul recensământ, că asistăm la “cronica unei sinucideri etnice anunțate. El avertiza totodată că “în păturile pauperizate ale României, inclusiv în rândurile minorității țigănești, avem o natalitate mai mare decât în clasa medie și relativ prosperă.” (vezi art. “În toiul iernii vrajbei noastre se instalează și iarna demografică” de pe site-ul Fundației Creștin Democrate).

Consecința acestor îngrijorări, larg împărtășite, este că în România migrația țiganilor a fost percepută mai curând ca fenomen pozitiv. Iată de ce Manuel Valls nu va reuși probabil să afle toate răspunsurile pe care le dorește, deoarece o sinceritate maximă asupra acestui subiect nu va fi posibilă. De altfel nici guvernul francez nu a fost mereu sincer, recurgând cât privește țiganii la tactici oblice.

sursa: deutsche welle

comentariu rapcea.ro: am adus o cuvenită corecție textului articolului. În locul termenului “corect politic” de rrom, am pus termenul de țigan, termen pe care membrii comunității țigănești dar și ai populației majoritare îl folosesc pentru a desemna acest grup etnic. Nu înțeleg să particip la “spălarea” imaginii publice (prin folosirea noului termen) a comunității țigănești – de trecutul și prezentul lor infracțional și antisocial. Pentru integrare, trebuie să existe voință din ambele părți:

– din partea populației majoritare, care să aplice individual principiul “prezumției de nevinovăție” și să dea șanse egale la locuri de muncă țiganilor în raport cu românii sau alte etnii.

– din partea țiganilor – să renunțe la “ocupațiile tradiționale” precum furatul, cerșitul, înșelăciunile de tot felul – în favoarea unui comportament general acceptat de societate. Asta presupune o schimbare radicală de valori – ce nu se poate realiza decât prin EDUCAȚIE. 

Deci, concluzia mea, și mesajul pentru dl. Manuel Valls – referitoare la țigani este:

SOLUȚIA FINALĂ = TRIMITE-ȚII LA ȘCOALĂ !

 

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *