de Nicolae Bucur
Povestea senatorului liberal Ioan Ghise ar putea deveni de departe un best-seller. De la un benevol colaborator al fostei Securitatii a lui Ceausescu, pana la o cariera de succes in varful unei tari democratice si membra a UE sau a NATO. Unul care de circa o saptamana ne inunda ecranele si ne varsa tot felul de laturi si intoxicari ca in vremurile tineretilor sale, atunci cand pentru el a fi unealta Securitatii era un motiv de infatuare. Un carierist infierat cu litera stacojie specifica celor care avea relatii apropiate cu fosta Securitate. O situatie ce seamana mai degraba cu scenarii din tari mai rasaritene,acolo unde nu serviciile speciale sunt ale unei tari, ci serviciile secrete au o tara iar fostii „securisti“ ai finalului de Razboi Rece se regasesc la butoanele puterii.

Din aceasta categorie face parte si Ioan Ghise, cel mai de pret „cruciat“ al democratiei care a confundat tunica de cavaler de la Malta cu o pancarta inspirata din filmele americane cu „homelesi“.

Dar pana si aceia au demnitatea lor. Turbat ca un leu in cusca deoarece nimeni nu ii ia in calcul schimonoseala procedurala incercata dupa decizia CCR de invalidare a referendumului pentru demiterea lui Basescu, Ghise a primit misiunea integrata, la fel ca in vremurile bune de dinainte de ’89, sa incerce o diversiune in fata Cotrocenilor. in pana de idei si respect de sine, Ghise s-a tavalit din nou prin penibilul situatiei si s-a dus sa indeplineasca slujba dezonoranta trasata de Crin&Co. Un pion sacrificabil in numele asa-zisei democratii USL.

„Securism“ de familie

Dar cine este acest Ghise, un personaj vizibil doar cand este nevoie? Un cal de curse prin noroi numai bun de biciuit cand sefii sai au nevoie de o diversiune. Daca in urma cu cativa ani Ghise lucra sa puna botnita presei, acum acesta incearca tot felul de actiuni penibila impotriva adversarilor politici. Evident, in numele democratiei.

Aia pe care o slujea si inainte de 89 si despre care Voiculescu zicea ca o facea „ca sa manance si el o paine“. Intrarea in politica si-a facut-o in 1991 iar pana in 1992 a activat in Partidul Alianta Civica (PAC). Din 1998, Ghise va intra in PNL.

Ca primar al Brasovului, aceasta a detinut doua mandate consecutive intre 1996-2000 si 2000-2004. Primul mandat de parlamentar l-a deinut intre 1992 si 1996, revenind in legislativ incepand cu anul 2004.

Ghise a intrat in vizorul CNSAS inca din 2002. Paradoxal sau poate de frica, Ghise a recunoscut singur ca a dat note informative despre studenti libieni scolarizai in Romania si cazai la caminul unde era pedagog. Unul de scoala noua si cu mai multe grade. CNSAS, institutie care la acea vreme nu intrase in posesia tuturor arhivelor Securitaii deinute de SRI si SIE, a emis iniial o decizie favorabila lui Ghise.

Numai ca in 2006, presedintele PER Brasov, Dumitru Butan, a cerut reanalizarea cazului acestuia. In apararea sa, Ioan Ghise a trimis conducerii PNL o scrisoare deschisa, in care-si motiva angajamentul faa de Securitate. „Situaia mea speciala am adus-o la cunostina partidului inca din ianuarie 1992, inainte de a fi propus pentru prima funcie publica“, se disculpa Ghise.

Butan a scos la iveala angajamentul dat actualul senator Ioan Ghise catre fosta Securitate, in anul 1983. Toata povestea avea sa iasa la iveala cu cativa ani in urma. Intre timp, Ioan Ghise a primit certificatul nr. 79/2002 de la CNSAS, certificat in care se sustine ca acesta n-a facut politie politica.

Ghise recunoaste pentru a fi pe jumatate iertat

Pe la finele verii toride din 2006, Ghise venea cu o delatiune incendiara: a turnat la fosta Securitate. Pentru a-si cauta singur circumstante atenuante, el sustinea atunci ca totusi nu a facut poliie politica si ca opinia publica trebuie sa faca distincia intre turnatori si colaboratori. Ghise recunostea atunci cu o lejeritate debordanta ca a furnizat sapte note informative catre Securitate, de o durata de doi ani, perioada in care a lucrat la uzina Tractorul Brasov, ocupandu-se de un contract pentru Libia.

O scuza convenabila similara cu a amicului sau brasovean Sorin Rosca Stanescu, cunoscut si ca „Deleanu“ sau „H15“, care se ocupa si el la inceputurile carierei sale de „teroristii palestinieni“ din Romania. Numai scopuri nobile pentru oameni de onoare, precum Ghise si Stanescu.

Turnatorul acoperit apoi in liberal sustinea cu tarie ca cele sapte note informative nu conineau altceva decat date despre activitatea studentilor libieni venii in practica la uzina Tractorul, in condiiile in care unitatea avea si profil militar. Ghise pretinde ca angajamentul semnat cu securitatea facea parte din anexele contractului romano-libian si viza aplicarea legii siguranei naionale.

Apoi brusc, ca prin minune dupa doi ani, efectele angajamentului ar fi incetat, odata cu expirarea contractului. si asta a venit cu lepadarea lui Ghise de Secu. Ba mai mult, chiar tatal sau ar fi fost cel care l-a sfatuit sa accepte angajamentului cu Securitatea. Evident, din patriotism.

Revenit ca musca-n fundul PNL-ului

In urma cu circa sase ani, atunci cand Ghise a fost descoperit pentru legaturile cu Securitatea, perioada similara cu iesirea la suprafata a cazului Monei Musca, PNL de atunci a fost consternat de toata aceasta situatie. Initial, Ghise a fost aruncat la pachet cu Mona Musca. Dupa circa trei luni de zile vajnicul aparator de astazi al democratiei, Ioan Ghise, avea sa apara renascut din cenusa Securitatii pe care o slujise in trecut.

Un botez de iertare a pacatelor care avea sa transforme un turnator intr-un „cruciat“ impotriva dictatorului Basescu. Revenit in PNL, Ghise a fost cel care s-a facut remarcat in plenul Camerei Deputailor prin obiceiul de a boicota discursurile pesedistilor strigand „Jos comunismul!“. Ulterior, „comunistii“ invocati de Ghise aveau sa-i devina parteneri politici si tovarasi de drum impotriva „dictatorului suprem din vila Dante“.

Intrebat daca exista vreo diferena intre cazul sau si cel al Monei Musca, propusa pentru excluderea din partid, Ghise afirma in 2006 ca fiecare liberal trebuie judecat in parte, iar sanciunea de retragere a sprijinului politic trebuie aplicata dupa ce se analizeaza modul in care „acuzaii“ au incalcat statutul sau codul etic si moral al PNL.

Noi visuri parlamentare

In planul activitatii parlamentare, Ghise nu a excelat niciodata. In mandatul parlamentar 2004-2008, venind dupa doua mandate consecutive de primarul al Brasovului, Ghise a reusit „performanta“ de a acumula 7 ore si 41 de minute pentru luarile sale de cuvant din Parlament, conform site-ului oficial al acestei institutii. Cam tot atat cat sta la doua-trei talk show-uri transmise de Antenele lui Felix.

Dar un bun „varf de lance“ pentru actiunile de partid pe care nimeni nu vrea sa le execute este binevenit oricand. si oricum, Ghise a depus din nou documentatia pentru un nou credit la banca, la fel ca in 2008, in perspectiva alegerilor parlamentare din aceasta toamna, acolo unde se vrea din nou senator pentru patru ani. O chestiune stricta de business si o investitie care trebuie sa justifice profitul ulterior.

Chiar daca la vedere este unul de functionar de 1.000 de euro pe luna. si ce mai conteaza putina umilinta publica in fata Cotrocenilor cu pancarta atarnata de gat, atunci cand Ghise ne mai poate sfida pentru inca un mandat din fruntea tarii? Pentru ca Ghise, Ioan Ghise, stie foarte bine ca trebuie sa iesi in evidenta pentru o ora, fie si pentru prostii, pentru ca apoi sa huzuresti cativa anisori buni pe o leafa buna, masina de serviciu, apartament de serviciu si alte combinatii de la serviciu.

Sursa:Curentul

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *