Trim vremuri… galopante. Viața ne ia n primire de cum venim pe lume, lovindu-ne n plin cu suflul fierbinte al schimbrii. Avansm cu greu prin ea, ca niște mastodonți parașutați pe o planet cu o gravitație prea mare, incapabili s ne ferim și de cea mai banal și previzibil agresiune. Suntem ca niște musculițe de oțet, nchise n borcanul unui copil grbit s și termine experimentul pentru școal, supuse la șocuri termice, schimbri de lumini și condiții de trai, radiații și electroșocuri. Trim ntr-un mediu ostil, periculos, ncercnd s ne adaptm, s supraviețuim unei realitți pe care o nțelegem prea puțin. Cptm n drumul nostru ctre Neant, frnturi de experiențe, cioburi de lumin, bucurii de o clip ntr-un noian de suferinț. Fața cea hd și ntunecat a nimicniciei și efemeritții existenței noastre și arat chipul dup fiecare colț, dup fiecare eveniment, iar noi fugim ngroziți reprezindu-ne precum un copil terorizat cu capul n poala ocrotitoare a mamei, cufundndu-ne n uitarea micilor noastre preocupri, a factorilor de aparent stabilitate din bietele noastre mrunte vieți.

Dușmanul nostru cel mai nverșunat a ajuns s fie PLICTISEALA, cci ea ne abate atenția de la frivolele noastre interese, fcndu-ne conștienți de TEROAREA din spatele clipei prezente. Nu e bine s te gndești prea mult la lucruri profunde, cci s-ar putea s te nhațe, precum monștrii din adncuri.

Plutim pe suprafața vlurit a Realitții, terorizați n sinea noastr de ideea de a vedea ce se ascunde dincolo de luciul argintiu al acesteia. Rareori, unul dintre noi plonjeaz ctre Adncuri, dornic de Cunoaștere, ntr-o tentativ sinucigaș de a-și depși condiția de efemerid.

Avem n noi capacitatea de a depși viteza vremurilor ce ne bulverseaz n btaia Vntului Schimbrii, cci, precum Ulise a fost druit de Eol, zeul grec al vnturilor, cu un burduf n care erau nchise vnturile npraznice necesare bunului drum spre cas, la fel și noi am fost druiți de Creator cu forțe colosale, care folosite corect ne duc spre Patria Etern. Din pcate, ca și Ulise, Umanitții surprinse dormind i-au fost desctușate de ctre cei pofticioși de aur și bogții efemere – zgazurile forțelor teribile cu care a fost nzestrat, iar acum Realitatea ni le arunc n faț, prea multe și prea repede, plimbndu-ne aiurea, ntr-un periplu Odiseic pe oceanul nvolburat al Creației, plin de pericole de tot felul. Dac cei ce au dezlnțuit furtunile – prin patima lor oarb dup bogții efemere – vor pieri – precum n Odiseea, pe parcursul cltoriei, fr s mai apuce s vad Limanul Liniștit al Itaci, s sperm c mcar cei ce nu și-au uitat destinația final vor ajunge cu bine la capt.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *