“REVOLUȚIE ” FINANCIARĂ în țările catolice: Noua Ordine Mondială vrea să impoziteze Biserica, spre deosebire de bănci pe care le ajută financiar

Oficialii lipsiți de fonduri din Europa caută o modalitate de a-și ușura situația financiară, punând capăt unei tradiții de secole; ei încearcă să atace una din ultimele surse de bogăție neatinse încă – Biserica Catolică.

Mii de oficiali care au văzut cum bugetele publice sunt afectate de criza financiară și atentează la diversele scutiri de impozite și privilegii de care s-a bucurat Biserica veacuri la rând.

Dar Biserica are propriile probleme financiare. Contribuțiile din partea enoriașilor au scăzut semnificativ; în plus, a fost acuzată că are conturi bancare dubioase și ascunde tranzacții suspecte.

Și acum apar oficiali ca Ricardo Rubio, membru al Consiliului Municipal din Alcala, Spania, care conduce o campanie de impozitare a tuturor proprietăților bisericești care nu sunt folosite în scopuri religioase. Impactul financiar asupra Bisericii Catolice ar putea fi devastator. Fiind unul din cei mai mari proprietari funciari din Spania, deținând parcuri, clădiri de locuit, parcuri, terenuri de sport și restaurante, Biserica ar putea plăti anual impozite de până la 3 miliarde de euro.

“Vrem să spunem răspicat că fiecare persoană și instituție trebuie să suporte în mod egal costurile crizei”, afirma Rubio, fost contabil în vârstă de 36 de ani, aflat la primul său mandat de consilier.

Eforturi similare vizând vistieriile sau puterile Bisericii sunt depuse și în țările vecine. În Italia, premierul Mario Monti a cerut impozitarea proprietăților bisericești sau a acelor părți din aceste proprietăți folosite în scop comercial. În Irlanda, ministrul educației luptă să pună capăt controlului Bisericii asupra multora din școlile primare ale țării, iar guvernul a redus la jumătate ajutoarele acordate familiilor sărace pentru prima comuniune. Mai mult de jumătate din consiliile municipale din Marea Britanie au eliminat subvențiile de stat pentru transportul la școlile confesionale, ceea ce a dus la o scădere rapidă a înscrierilor.

În trecut instituție intangibilă în unele părți ale Europei, Biserica Catolică este criticată pentru subvențiile primite de la guverne, într-o perioadă în care economiile continentului se clatină și populația se confruntă cu reduceri dureroase de locuri de muncă, pensii și ajutoare.

Formațiunile politice au profitat de criză pentru a pune în discuție eventuala renunțare la unele acorduri încheiate între Biserică și stat, cu generații în urmă, în țările predominant catolice din Europa.

“Separarea Bisericii de Stat este marea problemă”, sublinia Charles Zech, director al Centrului de Studii de Management Bisericesc de la Universitatea Villanova, care se ocupă de finanțele Bisericii Catolice.

În replică, Vaticanul și reprezentanți ai Bisericii – cardinalul Antonio Rouco în Spania și cardinalul Angelo Bagnasco în Italia, care conduc consiliile episcopale din respectivele țări – au dat publicității declarații în care afirmă că vor respecta toate legile. Dar nu au făcut alte comentarii, limitându-se să sublinieze că normele actuale recunosc “valoarea socială” a activităților Bisericii.

Probleme cu fluxul de lichidități

Eforturile de a-i reduce privilegiile financiare nu puteau veni într-un moment mai rău pentru Biserica Catolică, confruntată cu probleme de lichidități, în pofida averii sale uriașe.

Valoarea netă a Vaticanului și a diocezelor Bisercii Catolice este greu de estimat, dar este considerată astronomică. Doar depozitele în aur ale Vaticanului se crede că se ridică la câteva miliarde de dolari. Cele aproape 3.000 de dioceze ale Bisericii, aflate în diverse țări, regiuni și orașe, țin de Vatican în materie doctrinară, dar își păstrează finanțele.

Întrucât majoritatea activelor sale constă în clădiri și opere de artă, Biserica a avut probleme cu fluxul de lichidități, în ultimii ani. Contribuțiile s-au diminuat dramatic din cauza crizei economice mondiale. Scandalurile privind abuzurile sexuale comise de preoți au costat milioane de dolari în despăgubiri, ceea ce a secătuit și mai mult reservele de bani.

Gestionarea defectuoasă a fost o altă problemă, mai ales în cazul Vaticanului, care a înregistrat anul acesta cel mai mare deficit din ultimul deceniu – 19 miliarde de dolari. Banca Vaticanului este fost implicată de 20 de ani în scandaluri, de la recenta demitere a președintelui său până la acuzații de spălare de bani și legături cu Mafia, o posibilă crimă și dispariția unui miliard de dolari dintr-o bancă aflată în relații strânse cu ea.

Problema impozitării Bisericii mocnește de câțiva ani. În 2010, Uniunea Europeană a inițiat o anchetă privind Biserica Catolică și impozitele pe care le plătește în diverse țări. Comisarul european pentru concurență, Joaquin Almunia, a declarat că scutirile de taxe ar putea fi considerate ajutoare de stat și că afectează concurența pe piață. Dar problema nu s-a situat în centru dezbaterilor până anul acesta, când premierul italian Monti a cerut să se stabilească impozite pe proprietățile bisericești.

Premierul spaniol Mariano Rajoy a intervenit în discuție, de cealaltă parte. El a declarat că propunerile de impozitare a proprietăților sunt “iresponsabile”. În opinia sa, Biserica merită să fie scutită, pentru că îndeplinește “o funcție socială foarte importantă.”

Dar cel puțin 100 de orașe din Spania au adoptat hotărâri în favoarea plății de către Biserică a unor taxe la bugetul municipal; alte câteva mii de orașe discută despre astfel de taxe.

În orașul Buenavista del Norte, din Insulele Canare, primarul Antonio Gonzales Fuertes, de 30 de ani, vrea să impoziteze Biserica cu 6.000 de euro, pentru o vilă pe care o închiriază și o plantație de bananieri. Fuertes ar dori să folosească banii pentru programe la care a fost nevoit să renunțe, cum este cel de agrement pentru copii. “Situația financiară a orașului este foarte proastă”, spune el. “Nu mi se pare normal să acordăm tratament preferențial proprietăților lucrative, în vreme ce serviciile sociale au de suferit.”

Pentru David Cerdan, de 38 de ani, membru al Consiliului Municipal din orașul Aspe, din estul Spaniei, colectarea taxelor este mai degrabă o chestiune de principiu – o încercare de a face deosebirea între rolul religios al Bisericii și rolul său de realizator de profit. În luna iunie, Consiliul din Aspe a adoptat o hotărâre privind colectarea de impozite pentru clădirile și terenurile bisericești care nu sunt folosite în scopuri religioase sau caritabile – de exemplu, un restaurant din centrul orașului.

“A sosit vremea ca țara să se ridice împotriva puterii Bisericii”, susține Cerdan.

Nu e momentul potrivit

Vicente Amad, consilier municipal în orașul Elda, unde a fost adoptată în luna august o rezoluție de impozitare a Bisericii, afirmă că acest mod de gândire este limitat, pentru că nu ia în considerare serviciile publice pe care le furnizează Biserica. Amad s-a abținut de la vot, spunând că nu crede că este momentul potrivit pentru o asemenea măsură. “Tocmai în vremuri de dificultăți economice avem mai mare nevoie de Biserică și trebuie să o sprijinim”.

Cuibărit între dealuri și râul Henares și situat la circa 25 de kilometri nord-est de Madrid, Alcala a fost locuit de mauri, evrei și creștini, încă de la întemeierea sa, în secolul I. Faimos ca loc natal al lui Miguel de Cervantes și al Caterinei de Aragon,orașul este una din primele dioceze ale Bisericii Catolice în Spania.

Administrația locală a avut multă vreme legături strânse cu Biserica – episcolul diocezei locuiește într-un palat măreț din secolul XIII, în centrul orașului – dar în ultimele luni relațiile au devenit tensionate.

Orașul are un deficit bugetar de 33 de milioane de euro, ceea ce a dus la reduceri în toate domeniile, de la siguranță și ordine publică la iluminatul stradal.

În luna mai, Consiliul Municipal a sprijinit o propunere de colectare de taxe pentru toate proprietățile aflate sub jurisdicția sa. Orașul cu 203.000 de locuitori calculează ce proprietăți bisericești vor fi afectate și la cât se vor ridica impozitele, dar printre clădirile care intră sub incidența propunerii se numără cămine universitare, o școală și chiar Primăria.

O mare problemă este stabilirea proprietăților cu destinație comercială, dat fiind că multe funcționează într-o zonă gri. De exemplu, un magazin de dulciuri în care călugărițele vând nuga din migdale ar trebui considerat o afacere lucrativă?
Rubio, care este catolic, spune că propunerea nu ar trebui considerată o problemă de ordin religios și că toate persoanele juridice care se bucură de privilegii speciale – inclusiv partidele politice și sindicatele – ar trebui impozitate.

Dar eforturile de colectare a banilor au fost blocate și dezbaterea a dezbinat orășelele spaniole.

În Alcala și Aspe, consiliile municipale au fost informate de avocați că trei legi naționale, dintre care una adoptată în 1979, permit Bisericii Catolice să funcționeze fără să plătească impozite pe proprietate și că trebuie să solicite Guvernului de la Madrid să modifice respectivele legi, înainte de a trimite nota de plată diocezelor locale. În Buenavista del Norte, agentul fiscal a refuzat să trimită înștiințarea de plată, în pofida unui ordin al Consiliului Municipal.

Fuertes a avertizat că este de neclintit și că este gata să pună cazul chiar în discuția Curții Supreme. “Trebuie să obligăm Biserica să ne spună de ce ar trebui să aibă în continuare aceste avantaje, când noi ceilalți suferim”.

sursa: capital.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *