Pericolele banilor ieftini pe care BCE, Fed și Banca Japoniei îi aruncă pe piețe: de la bule imobiliare în Europa la înecarea în capital a economiilor mai slabe

Autor: Bogdan Cojocaru

Pericolele banilor ieftini pe care BCE, Fed și Banca Japoniei îi aruncă pe piețe: de la bule imobiliare în Europa la înecarea în capital a economiilor mai slabeGuvernatorul Fed Ben Bernanke (stg. sus), președintele BCE Mario Draghi (dr. sus) și guvernatorul Băncii Japoniei Masaaki Shirakawa (stg. jos), oamenii care aruncă pe piețe sute de miliarde pentru a-și proteja economiile. Erdem Basci (dr. jos), guvernatorul băncii centrale din Turcia, a ripostat deciziilor celor trei mari puteri majorând dobânda de politică monetară de la 11,5% la 10%

Prin achizițiile de obligațiuni și inundarea cu lichidități a pieței interbancare BCE ajută clar țările cu probleme de finanțare din zona euro și a prevenit o nouă criză financiară, însă unul din efectele acestor măsuri, creditul ieftin, alimentează un boom imobiliar în Europa de Nord. Implozia unei astfel de bule a aruncat Spania în pragul bailout-ului. În alte părți ale lumii, băncile centrale iau măsuri pentru a proteja economiile de efectele nocive ale sutelor de miliarde de dolari noi cu care SUA, prin Rezerva Federală, vrea să-și stimuleze propria economie.

În Europa, investitorii fug de activele țărilor cu probleme din Sud și se îndreaptă către economiile mai solide din Nord unde, cu ajutorul creditului ieftin, umflă bulele imobiliare. Investițiile vin în condițiile în care cu nici o jumătate de deceniu în urmă piața imobiliară s-a prăbușit sau a ajuns în pragul colapsului în unele state europene, ducând la cea mai gravă criză economică și financiară de după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie The Wall Street Journal.

Un prim exemplu ar fi Germania, cea mai mare economie europeană, unde piața imobiliară a început să se “încingă” în urmă cu doi ani, după ce în primii zece ani de existență ai euro a hibernat. Anul trecut prețurile au crescut cu 5,5%, potrivit datelor Bundesbank. În unele orașe precum Münich și Hamburg prețurile au înregistrat creșteri de două cifre în ultimii doi ani.

În Austria, prețul locuințelor crește cu viteza sunetului

Însă Austria este țara europeană cu cea mai rapidă creștere a prețurilor activelor imobiliare, de 11% în cel de-al doilea trimestru. La nivel mondial, doar în Brazilia avansul este mai rapid. În Belgia, prețurile locuințelor raportate la chirii și venituri au fost anul trecut cele mai mari din zona euro. În afara uniunii monetare, în Suedia, apartamentele s-au scumpit cu 150% în ultima decadă.

Pe de altă parte, în Danemarca și Olanda piața imobiliară este pe traiectorie de prăbușire. Prețurile activelor imobiliare olandeze s-au redus cu 15% după 2008, anul în care au atins maximul. Dacă în cazul Germaniei analiștii spun că bula care se creează este gestionabilă, în țările scandinave situația este mai îngrijorătoare.

În Suedia, creditarea ipotecară a crescut cu 86% între 2006 și 2011, iar gospodăriile din Danemarca au cea mai mare datorie din lume raportată la venitul disponibil, de 310% în 2010. O mare parte din această datorie este ipotecară.

Economiile mai mici își protejează monedele

Și alte zone ale lumii au probleme cu asaltul investitorilor, care caută active ce asigură câștiguri mai mari decât cele din zona euro și SUA, unde dobânzile sunt foarte reduse. Pentru a contracara valul, băncile centrale, de la cea din Turcia la cea din Brazilia, iau măsuri pentru a menține, pe de o parte, propriile dobânzi scăzute, iar pe de alta pentru a preveni aprecierea monedelor.

O monedă mai slabă face ca exporturile unei țări să fie mai ieftine, însă are efectul invers pentru exporturile altui stat. Unii analiști și chiar oficiali, mai ales din Brazilia și China, au atenționat că programele de relaxare cantitativă lansate de banca centrală a SUA au ca scop exact deprecierea dolarului. Fed este deja la cea de-a treia rundă, anunțată săptămâna trecută.

În aceste condiții, banca centrală a Turciei a redus marți dobânda de politică monetară mai mult decât s-a anticipat, iar banca centrală a Braziliei a intervenit, luni, pe piața valutară pentru a preveni aprecierea monedei națio­nale, realul.

După anunțarea deciziei Fed, realul s-a apreciat cu 0,7%, dar a încheiat ședința de tranzacționare de miercuri în urcare cu 0,3%, comparativ cu aceeași zi a săptămânii anterioare. Totodată, în ultima săptămână peso-ul mexican s-a apreciat cu 2,7%, în timp ce zlotul, moneda Poloniei și wonul, moneda Coreei de Sud, au urcat cu 4,3%, respectiv 1,6%.

În timpul celui de-al doilea program de relaxare cantitativă al Fed, de 600 miliarde dolari, dolarul s-a devalorizat semnificativ față de majoritatea monedelor. Un index al monedei americane realizat de The Wall Street Journal, care măsoară valoarea dolarului în raport cu un coș valutar, a scăzut cu 18% în 13 luni începând cu iunie 2010. Programul s-a încheiat în vara următoare.

Revenirea economiilor ar putea veni cu vești rele

Unii analiști apreciază că datorită încetinirii, aparente, a economiei globale, îngrijorările legate de inflația sau bulele speculative pe care injecțiile de lichidități ale marilor bănci centrale le-ar putea crea ar trebui trecute pe plan secund. Însă dacă activitatea economică își revine, îngrijorările ar putea deveni întemeiate.

Prima care a dat anul aceata startul freneziei lichidităților este BCE. La începutul lunii instituția a anunțat că va achiziționa, nelimitat, obligațiuni ale țărilor cu probleme din zona euro. Banca a mai făcut astfel de achiziții în trecut. Acum însă statele care vor să fie sprijinite trebuie să accepte acorduri de asistență financiară cu ESM, fondul permanent de bailout al zonei euro, ceea ce presupune implementarea unor măsuri de austeritate. BCE a injectat, de asemenea, aproape 1.000 miliarde euro pe piața interbancară pentru a preveni o nouă criză financiară. Președintele Bundes­bank, Jens Weidmann, compară banii ieftini cu care BCE hrănește piețele cu un drog, doarece aceștia ar putea face guvernele și băncile dependente de lichiditatea oferită de bancă.

Apoi a urmat Fed, care va cheltui în fiecare lună 40 miliarde dolari pe obligațiuni ipotecare până când condițiile de pe piața muncii se vor îmbunătăți “semnificativ”. Pe lângă “hazardul moral” – adică încurajarea unor conduite riscante – pe care l-ar putea crea, spun analiștii, noua rundă de relaxare cantitativă s-ar putea dovedi la fel de insuficientă pentru stimularea economiei cum au fost și cele anterioare. Nevoia sutelor de miliarde de dolari create electronic de Fed ar putea atrage atenția piețelor asupra slăbiciunilor economiei americane și a faptului că programele de relaxare cantitativă împreună cu cele 800 miliarde dolari în stimulente fiscale au produs cea mai slabă revenire economică de după Marea Depresiune, notează CNBC.

“Cea mai recentă acțiune a Fed ar putea ajuta marginal economia, dar va continua să erodeze încrederea”, a afirmat Jim Paulsen, analist la Wells Capital Management.

Banca Japoniei și-a extins programul de achiziții de obligațiuni din piață cu 10.000 miliarde yeni, echivalentul a 126 miliarde dolari, pentru a evita contracția economiei. Schema de relaxare cantitativă a instituției a ajuns astfel la 55.000 miliarde yeni. Banca a lansat și un fond de 25.000 miliarde yeni pentru creditarea ieftină a băncilor.

Cum funcționează programul de ajustare cantitativă al Fed și cine beneficiază

Fed speră că prin cumpărarea obligațiunilor ipotecare vor reduce povara datoriilor care apasă pe bănci, încurajând astfel creditarea. Companiile, având acces mai facil la finanțare, ar urma să creeze locuri de muncă. De asemenea, achizițiile de datorii ar reduce randamentele și ar majora prețurile, ceea ce ar determina investitorii să se îndrepte către obligațiuni ale companiilor. În acest fel s-ar reduce costurile de finanțare ale afacerilor.

Analiștii avertizează că, așa cum a fost cazul programelor anterioare, marii câștigători ai acestei din urmă runde vor fi investitorii bogați. Printre aceștia se numără PIMCO, cel mai mare fond de obligațiuni din lume, DoubleLine Capital și TCW. Aceste fonduri au achiziționat masiv obligațiuni ipotecare cu mult înainte ca Fed să-și anunțe intențiile, potrivit Thomson Reuters.

sursa: zf.ro

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *