Cel mai mare asteroid czut pe Terra, conservat intact, a fost descoperit acum trei luni ntr-o peșter din județul Caraș Severin de ctre un inginer chimist. Meteoritul e format dintr-o roc aproape la fel de tare ca diamantul, care taie sticla, deși arat ca o piatr de ru. Fizicienii și chimiștii care au analizat mostre spun c e o form nemaicunoscut de bioxid de siliciu.

Din 16 iunie, de la descoperire, Marius Paniti a fcut turul laboratoarelor cu pietrele luate din peșter. Inginer chimist, brbatul de 45 de ani nu e strin de fenomen. Teoria i-a fost confirmat de colegii de breasl, n urma analizelor: ceea ce a gsit n Peștera de sub Crșa a venit din spațiu.

Asteroidul pe care l-a numit „Astrid-Paniti” a ajuns pe Terra n urm cu 60 de milioane de ani, n perioada n care au disprut dinozaurii și era, pn acum, „veriga lips” din șirul celor care au bombardat Terra la momentul respectiv, formnd gaura din Golful Mexic, sau craterele care se gsesc n Atlantic, n Mongolia, Siberia, China. Europaprea, pn la aceast descoperire, ocolit.

Descoperire ntmpltoare

„n iunie am participat la o excursie de explorare, cu colegii din clubul de speologie unde sunt afiliat de 4 ani, n Cheile Carașului. La intrarea n Peștera de sub Crșa am fos trimis napoi s iau echipament complet, n timp ce colegii au continuat explorarea.

Dumnzeu mi-a zis. Credeam c i voi ajunge pe ei din urm, dar erau n alt galerie. Am traversat mai multe, iar dup o or și jumtate m-am oprit la un gur, s beau ap, și n el am gsit pietre cu aspect de semiprețioase, glbui, roșii, cenușii, roci foarte dure care nu aveau cum s provin din calcarul zonei.

Am privit atent n jur și am observat formațiuni negre. Nu erau carstice. Am constatat duritatea fabuloas a pietrei. Mai departe au aprut formațiunile autoglazurate, și de tipul lavei topite. Corobornd cu duritatea constatat deja, am nțeles c acolo au fost implicate temperaturi și presiuni imense, mult peste cele ale lavei topite la o erupție vulcanic. Nu putea fi vorba dect de un asteroid”, povestește chimistul Marius Paniti.

Bioxid de siliciu care taie sticla

A reușit s smulg din pereții grotei cteva bucți mici de meteorit care fuseser proiectate n calcar n momentul impactului.Teoria i-a fost confirmat de rezultatele analizelor.
„Elementul extrem de prezent pe Terra, aluminiul, lipsea cu desvrșire. Analizele au artat natura silicatic a rocii meteoritului: o form alotrop de bioxid de siliciu combinat cu nemetale, nemaintlnit pe Terra.

Mai mult dect att, roca are o duritate inexplicabil. Cuarțul sau olivina sunt cele mai dure silicate care ating maximum de duritate 8 pe scara Mohs. Roca noastr ajunge la 9,1 pe scara Mohs. Comparabil, e aproape de duritatea smaraldului sau rubinului, care au 9,2 pe aceeași scar pe care diamantul atinge maximul de 10 trepte.

Apoi, fenomenul de autoglazurare a rocii constatat n peșter nu se ntmpl la maxim 2.000 de grade Celsius, ct atinge lava n momentul eruperii, ci la temperaturi dedou-trei ori mai mari”, a mai explicat Paniti.

Silicatul din peștera crșean taie sticla și poțelanul fr problem. Deși arat ca o piatr de ru maro, poate fi lejer folosit de geamgii.

Teorie: asteroid de 60 de milioane de ani

Meteoritul lui Paniti a atins Terra n perioada cuprins ntre Jurasic i Cretacic, fiind probabil unul din seria celor care au czut n perioada respectiv pe tot globul, avnd a efect dispariția dinozaurilor.
Cu zeci de mii de kilometri pe or vitez, cu o temperatur la suprafa de zeci de mii de grade Celsius, acesta a intrat n atmosfera Terrei, elementele uor fuzibile de la suprafa s-au volatilizat, a devenit, astfel, meteorit i s-a prbuit n Marea Tethis (din zona adiacent teritoriului Romniei), provocnd o uria explozie de rangul mai multor Hiroshime i un megatsunami.

Ajuns pe fundul mrii, s-a rcit, fierul, cromul, manganul i alte elemente s-au corodat i erodat, iar din roca extrem de dur au rmas doar silicaii i metalele legate chimic.A fost, apoi, acoperit de sedimentele calcaroase ale mrii, pe o nlime de 200-300 de metri, ulterior urmnd procesul de orogenez (ridicare) al Carpailor, cruia i-a urmat un alt proces, cel carstic, de formare a peterilor de pe Cheile Caraului, astfel explicndu-se nglobarea lui ntr-o peșter.

„Nu s-au mai gsit roci silicatice de asemenea duritate pe Terra. Proveniența extraterestr este indubitabil”, Marius Paniti, inginer chimist și speolog

 

sursa:EVZ.ro

 

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *