MISA cere Dreptate pentru Magnus Aurolson. Dar ei fac altora DREPTATE ?!

În urmă cu două zile așteptam la Înalta Curte de Casație și Justiție să îmi vină rândul cu cele două dosare în care reprezentam în calitate de avocat doi clienți. Zăpușeală în sală, boxa plină de arestați ale căror dosare erau luate cu prioritate. Ies în curte cu intenția de a-mi cumpăra ceva de mâncare de la Gregory`s-ul din colț. Era aproape 12. Și, ca într-un film de mâna a 3-a, încep să apară personaje: un individ cu o cameră video pe umăr care filmează strada (figură vag cunoscută), apoi, la 2 minute, un el și o ea (clar de la curs), care încep să împartă pliante pe stradă cu ultimul discurs telefonic al lui Magnus Aurolson. În 15 minute au apărut pe trotuarul de vis-a-vis o mulțime de foști colegi de curs de la yoga, care au desfășurat bannere, mesaje pe tema abuzurilor împotriva MISA.

Începe să curgă un dute vino de figuri cunoscute. Unii mă salută, ații se crispează sau pur și simplu mă ignoră. Simona Lungu (cu niște ochelari imenși de soare) are intenția de a intra în clădire, mă remarcă și face cale întoarsă, pitindu-se printre mitingiști.

Cristina Mâțu mă salută amiabil, la fel și Jolt. Mă pun la povești cu unul dintre martorii din dosarul de la etaj, plecat de mult de la MISA și recent întors din India. Afară, mitingul începe. O voce strigă: DREPTATE PENTRU MISA ! DREPTATE PENTRU GREGORIAN BIVOLARU ! Apoi, ceilalți îi urmează în cor, scandările.

Mă gândesc, cu tristețe, că au avut profesor bun în materie de mitinguri. În urmă cu 7 ani, eu eram cel care scoteam oamenii în stradă, cerând dreptate. Ce s-a schimbat oare între timp ? Între timp, ei strigă pentru o persoană care juridic nu mai există cu acel nume. În mod hilar, Gregorian Bivolaru recunoaște fără nici o problemă că și-a schimbat numele… din rațiuni de siguranță – zice el. Probabil că l-a luat gura pe dinainte în interviul telefonic, iar cei de pe yogaesoteric au cenzurat în consecință interviul, căci pasajul ăsta nu apare transcris. Apare însă în fuțuica pe care au împărțit-o la poarta instanței.

Nu contest abuzul la care a fost supus atât el ca individ, cât și cursanții. Nu neg nici comanda politică în dosarul său, precum și înverșunarea presei. Acestea sunt de domeniul evidenței. Asta e România nenorocită în care trăim, în care unii simt nevoia să servească circ unui popor din ce în ce mai îndobitocit.

Însă asta nu îl scuză pe Gregorian Bivolaru și nu îl exonerează de faptele sale, unele aflate de multe ori la limita legalității. Într-o țară cu adevărat democratică, MISA și Magnus Aurolson ar fi fost cercetați penal pe îndelete, fără arestări, fără mascați, ci doar așa, metodic, contabilicește. Și tot așa, ar fi fost trimiși în judecată, cu probe clare, strânse în mod legal, nu cu heirupisme milițienești. Ce ar mai fi putut spune atunci Gregorian Bivolaru despre practicile lui sexuale și obținerea de beneficii materiale din “impresariat artistico-pornografic” ? Așa, urlă în gura mare că i se înscenează un abuz, și trebuie să fiu de acord cu el, căci are dreptate. Însă nu am putut fi de acord să mai merg alături de el, dacă  refuză să se oprească. Și nu s-a oprit, deci drumurile noastre s-au despărțit.

Ascult cu amărăciune cum cei din mitingul MISA cer DREPTATE. Și îmi dau seama cât de orbi spiritual au devenit. Nu au înțeles nici ei, nici Magnus Aurolson că dacă vrei să ți se facă dreptate, trebuie să faci la rândul tău dreptate. Căci cum faci altuia, așa ți se va întoarce și ție. Dreptate pentru avocatul Nițurad. Dreptate pentru acea fată din Japonia, hăituită în Justiție pentru insucesul cărții lui Magnus Aurolson. Dreptate pentru Petrică Groza. Și pentru atâția alții. Dumnezeu nu bate cu parul, ci dă fiecăruia după cum merită ! Și victimizarea are limitele ei. 

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *