Un scenariu standardizat al luptei politico-mediatice De ce Ungaria spune la revedere Europei, la ORF

 

De ce Ungaria spune la revedere Europei, la ORF

O tabără politica susținută de presa occidentală acuză o altă de distrugerea statului de drept, a încerederii investitorilor și a monedei naționale. Pârâții susțin că luptă împotriva prăbușirii nivelului de trai și a transformării țării în colonia FMI și CE. Este vorba despre Ungaria, dar și despre România, si despre credibilitatea presei.

Televiziunea austriacă ORF a transmis în această săptămână un documentar despre Ungaria vecină, realizat de cineastul german Andrea Morgenthaler și de cunoscutul jurnalist și expert în spațiul est-european, Paul Lendvai. Intitulat “Visele naționale sau cum Ungaria își rămas bun de la Europa”, documentarul începe cu o ceremonie organizată de organizația paramilitară Garda Națională Ungară.

Ungaria care a pierdut calea

Documentarul arată că regiumul naționalist și populist de la Budapesta se bucură de sprijinul unei mari părți a populației și că romii și oamenii străzii din Ungaria sunt supuși unui tratament degradant și discriminatoriu.

Cei intervievați în cadrul filmului arată că manifestațiile antisemite ale partidului extremist Jobbik, a treia forță din parlament, au devenit un lucru obișnuit și că singurul post radio ostil guvernului, Klubradio, se luptă pentru supraviețuire sub o lege a presei criticată dur de CE și Parlamentul European, în urmă cu doi ani. Recent 40.000 de oameni au protestat impotricva acestei legi a presei.

După difuzarea filmului, ORF a organizat o dezbatere la care a participat și fostul premier socialist al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, care a fost timp de o săptămână în greva foamei, protestand împotriva actualei puteri. Nu se spune însă nimic despre cum fostul premier a mințit electoratul și chiar Parlamentul European cu privire la starea economiei, în 2006, doar pentru a primi un nou mandat, și despre cum a demisionat în 2009, lăsând în urmă o țară prăbușită în criză și prima țară UE care s-a împrumutat la FMI, în 2008, căci astfel au fost create condițiile pentru venirea la putere a populiștilor.

Statele vestice par că și-au pus din nou tunurile pe guvernul Viktor Orban și beneficiază de sprijinul opoziției de la Budapesta, redusă însă la puțin pestre 20% din mandatele parlamentare. O comisie pentru libertăți cetățenești a PE a fost recent in vizită în Ungaria pemtru a verifica la fața locului acuzațiile care se aduc Ungariei de presa internațională. Din delegație a făcut parte de eurodeputatul UDMR Sogor Csaba, care a declarat, nici mai mult, nici mai putin, că percepția internațională este total diferită de realitățile descoperite la Budapesta și că România și Slovacia ar trebui să fie supuse aceluiași proces de verificare a modului în care respectă criteriile de la Copenhaga, condiții ale apartenenței la UE stabilite in 1993.

În Ungaria s-a ajuns în situația în care romii și-au creat propria asociație de autoapărare în fața atacurilor extremei drepte. Inițiativa a apărut la Pecs, după ce, în august, 500 de membri ai extremei drepte au atacat cartierul romilor din Cegled. Asociația își propune “să apere evreii și țiganii” de milițiile extremei drepte. Adăugând la aceasta măsurile luate împotriva presei de opoziție, situația a devenit suficient de gravă pentru a se ajunge la o coaliție politică îndreptată împotriva lui Viktor Orban.

Liderii Partidului Socialist, Attila Mesterhazy, ai Coliției Democratice și ai mișcării Solidaritatea au declarat că pun la cale o coaliție pentru viitoarele alegeri parlamentare, în 2014, ca singura modalitate de a restabili statul de drept în Ungaria.

Ungaria care incearca sa se regaseasca

Aceasta este pozitia opoziției din Ungaria, reflectată pe larg în presa occidentală. O cu totul altă stare de spirit a populației transpare din relatările presei de stânga din Franța sau a Press TV (o variantă iraniană a ceea ce este Vocea Rusiei sau Russia Today).

Într-un reportaj difuzat de Press TV se arată că, în paralel cu protestul de 40.000 de oameni împotriva guvernului Orban, a avut loc un altul, la care au participat sute de mii de persoane.

Analiști economici unguri, realizatori de emisiuni TV si foști miniștri arată că portretizarea intens negativă a guvernului Orban nu este decât răspunsul Vestului și al UE la încercările premierului de a renunța la acordurile cu FMI și de a rascumpăra o parte din întreprinderile privatizate înainte de aderarea la UE.

În doi ani de guvernare, cabinetul Viktor Orban a rupt acordul semnat cu FMI de predecesorul său, a interzis construcția de mall-uri timp de doi ani (pentru încurajarea micilor comercianți unguri), a răscumpărat companiile de distribuție a apei din câteva orașe, a promovat tichetele de masă ale companiilor autohtone, a naționalizat sistemul privat de pensii și a impus temporar o taxă bancară suplimentară.

Primul rezultat: 13 multinaționale și 5 mari bănci importante au protestat la Bruxelles cum că Ungaria încalcă libera circulație a serviciileor și a capitalului.

Al doilea rezultat: forintul s-a prăbușit sub atacul piețelor financiare și guvernul Orban a descoperit că fondurile naționalizate din sistemul privat de pensii aproape că s-au volatilizat și că țara are nevoie de relurea acordului cu FMI, care se negociaza acum.

Al treilea rezultat: guvernul Oraban a fost comparat în presa vestică cu o dictatură, a fost acuzat că propagă anitsemitismul și distruge statul de drept. În ce privește poziția Comisiei Europene, aceasta a criticat măsurile economico-financiare. Cât privește noua Constituție revanșardă a Ungariei, aceasta a fost criticată doar de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, un organism căruia îi lipseste orice putere executivă. Orban este acuzat acum că impune înregistrarea alegătorilor pentru alegerile din 2014, ceea ce ar ascunde o încercare de intimidare, deși experiența din România arată ca acesta este un lucru necesar.

“Când vom fi din nou băieții buni? Cand vom vinde ce a mai rămas din sectorul energetic? Aceasta este condiția împrumutului FMI. Haideți să vindem sectorul energetic, să vindem transportul public. Dacă ne comportăm ca o colonie vom primi împrumutul pe care nu-l vom putea rambursa niciodată. Mulțumesc, dar nu vreau asta”, spune Zsolt Bayer, realizatorul unei emisiuni la un post TV proguvernamental.

Austriecii de la OMV au cumparat 21% din compania ungară Mol, pe care le-au vândut către Surgutneftegaz, deținută de statzul rus. Guvernul ungar a catalogat aceasta acțiune drept neloială. În 2011, guvernul Orban a răscumparat aceste acțiuni.

Economistul Imre Boros, fost ministru al Agriculturii, arată că și Ungaria a fost supusă “reformei”, adică vânzării acțiunilor către mari companii multinaționale, reducerea locurilor de muncă, a salariilor, a pensiilor, a serviciilor medicale. “În zona rurala sunt usor de observat schimbările survenite după aplicarea politicilor FMI și UE. Ungurii erau mândri de agruicultura lor, pământul este fertil. De la aderarea la UE, CE a intersiz subsidiile pentru agricultură și a distrus astfel domeniul. Acum Ungaria importa fructe și legume, s-au pierdut și locuri de muncă.”

“În ultimii 20 de ani, toată industria noastră a dispărut. Agricultura noastră de talie mondială a fost cotropită de Occident. Suntem o țară mică, iar aceste 10 milioane de oameni sunt doar o piață de desfacere pentru Vest. Nu suntem doriți decât pentru asta. UE nu are niciun viitor, pentru că nu are etos. Este vorba doar despre bani, nimic altceva”, spune Imre Boros.

O ultimă opinie este cea a unei tinere din Ungaria: “Cred că pentru UE vom fi doar o țară de tranzit. Vom fi o colonie, din nou sclavi”.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *