Conjurația infractorilor – vom afla la votul din Parlament câți “aleși” infractori avem

Într-o țară normală, legea penală îi pedepsește pe cei care o încalcă, iar Justiția este chemată să o aplice. Într-o țară normală, legea se aplică tuturor, fără excepție, conform principiului milenar consacrat că nimeni nu este mai presus de lege.

Într-o țară normală… Însă, noi nu suntem normali – cum spuneau și cei de la grupul umoristic Vacanța Mare ! Democrația românească nu s-a născut firesc, printr-o creștere și evoluție firească a unor norme și principii verificate în practică. Nu ! Noi am fost aruncați în necunoscutul așa-ziselor beneficii ale capitalismului democrat, după 45 de ani de comunism. Iar cei “aleși” să facă schimbarea erau vechii activiști de partid, învățați să mintă și să fure din vremea comunismului. Așa s-a născut “democrația originală” marca Ion Iliescu, tătuca cel zâmbăreț, “sărac și cinsiti”, după a cărui pulpană erau ascunsă o întreagă cohortă de lăcuste neo-comuniste, care au furat fără rușine tot ce se putea fura, făcând averi fabuloase ce nu se pot strânge pe căi legale într-o viață de om.

Într-o primă etapă, Justiția a vrut să reacționeze însă puterea politică numea judecătorii și procurorii și îi controla prin CSM. Și așa scăpau infractorii cu pedigree comunist, cățărați în funcții publice. Însă lucrurile s-au mai schimbat în ultimii 22 de ani. Preocupați să fure cât mai mult, infractorii cu gulere albe au pierdut din vedere perspectiva de ansamblu, direcția în care merge România. Au luat în brațe povestea cu integrarea Europeană, crezând că Europa înseamnă doar niște fraieri occidentali care îți dau bani ca să te modernizezi la nivel occidental, iar că acești bani se pot fura. Nu s-au prins însă că o dată cu banii veneau și programele de schimbare a unor tipare sociale ce confereau controlul asupra unor categorii de oameni. Așa se face că procurorii și judecătorii au prins programe de pregătire și studii aprofundate, masterate și doctorate înafara țării, lipsind avocații clasei politice mafiote de pârghiile elementare de control al unor judecători și procurori tineri, abia intrați în sistem. Iar schimbarea s-a petrecut pe nesimțite în Justiție, căci “tovarășii” vechi au cam ieșit la pensie și oameni noi au adus vremuri noi în Justiție.

Așa se face că în ultimii ani am putut asista la condamnări spectaculoase a unor personaje politice pe care le credeam cu toții intangibile. Așa au pierdut ei, cei din mafia politică, controlul asupra Justiției – sau cel puțin asupra unei părți din ea.

Ei bine, dacă au pierdut controlul judecătorilor, infractorii se repliază acum pe a doua linie de apărare, pentru a scăpa de rigorile legii penale. Dacă tot sunt mulți și întâmplător se mai află și prin Parlament, la final de mandat (care le garanta multora imunitate în fața legii), de ce să nu trântească ei o grațiere colectivă de toată frumusețea ?!

Dar, cine să inițieze proiectul de lege, să nu se spună că a fost dat “cu dedicație” sau că promotorii proiectului au vreun interes personal ? Și au găsit doi țigani – campioni (prin ONG-urile controlate de ei) la tocat banii europeni pe proiecte de “reintegrare socială” a mânilor țigănești prin buzunarele europenilor (că ale noastre sunt prea goale și au devenit neinteresante pentru ei).

Este vorba de Deputatul PSD Madalin Voicu si presedintele Comisiei pentru drepturile omului, Nicolae Paun, care au depus, marti, 2 octombrie, un proiect in care propun gratierea pedepselor cu inchisoarea de pana la 6 ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta, iar faptele pedepsite cu privarea de libertate pana la 4 ani inclusiv sau amenda sa fie amnistiate.

Cei doi initiatori au sustinut ca nu s-au gandit la Adrian Nastase atunci cand au elaborat initiativa legislativa, iar Madalin Voicu a sustinut ca subiectul a fost deja discutat la nivelul USL.

Daca legea va intra in vigoare, multi dintre demnitarii condamnati, definitiv sau nu, in ultimii ani ar urma sa scape de puscarie.

Astfel, in februarie 2012, fostul deputat PSD Emilian Cutean a fost condamnat definitiv, de catre Curtea de Apel Bucuresti, la cinci ani de detentie pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, intr-o perioada in care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR). 

In martie 2012, instanta suprema l-a condamnat definitiv pe deputatul PNL Virgil Pop la cinci ani de inchisoare pentru fapte de coruptie, respectiv ca a primit 80.000 de euro pentru a-si folosi influenta (de consilier judetean) in favoarea unei societati care sa obtina incheierea unor contracte de executie de lucrari. 

In iunie 2012, fostul sef al OPC Brasov Ionel Spataru a fost condamnat definitiv, de instanta suprema, la cinci ani de inchisoare cu executare, pentru o mita de 70.000 de euro.

Tot in iunie 2012, deputatul Adrian Nastase, fost premier, a fost condamnat definitiv, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul “Trofeul calitatii”.

In luna iunie, si fostul sef al Consiliului Judetean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat, de Curtea de Apel Timisoara, la patru ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta si luare de mita, decizia nefiind insa definitiva. In cazul unei gratieri, si el ar beneficia de clementa.

La fel si senatorul PSD Catalin Voicu - condamnat de instanta suprema, in iunie, la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul de coruptie in care a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, alaturi de fostul judecator Florin Costiniu si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic, decizia nefiind definitiva.

Potrivit proiectului de gratiere, fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Muresan – condamnat definitiv, in luna mai, pentru fapte de coruptie la sapte ani de inchisoare cu executare – ar beneficia de gratierea cu o treime a pedepsei.

Marti, 2 octombrie, Sorin Ovidiu Vintu a fost condamnat, de Tribunalul Bucuresti, la doi ani de inchisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa (condamnat la 15 ani pentru prabusirea Fondului National de Investitii), decizia nefiind definitiva.

Proiectul legislativ prevede gratierea cu o treime a pedepselor cu inchisoarea intre 6 si 8 ani inclusiv, gratierea cu o cincime a pedepselor cu inchisoarea intre 8 si 10 ani inclusiv.

Ultimele gratieri colective

Ultima lege privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni a fost adoptata in 2002 – anterior ultimul decret de amnistiere si gratiere colectiva a fost dat de Nicolae Ceausescu, la 11 ianuarie 1988.

Din 4 octombrie 2002, au fost gratiate in intregime unele pedepse cu inchisoare pana la cinci ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instantele de judecata.

Atunci nu au fost gratiate infractiunile contra sigurantei statului, de omor, vatamarea corporala grava, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate in mod ilegal, violarea de domiciliu, santajul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuala, incestul, furtul de autovehicule, precum si furtul calificat, tilharia, pirateria, inselaciunea, delapidarea, ultrajul, abuzul in serviciu in forma calificata, luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta, tortura, represiunea nedreapta, evadarea, neindeplinirea cu stiinta a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, parasirea postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate, distrugerea si semnalizarea falsa, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori straine,detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul in inscrisuri sub semnatura privata, uzul de fals, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri, contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobindit, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji, relele tratamente aplicate minorului, incaierarea, asocierea pentru savirsirea de infractiuni, proxenetismul, dezertarea, zborul neautorizat.

De asemenea, nu au beneficiat de prevederile acelei gratieri nici cei care au primit pedepse pentru unele infractiuni prevazute de legi speciale, cum ar fi Legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, Legea pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor.

Aproximativ 9.000 de persoane au beneficiat de iertarea partiala sau totala a executarii pedepsei cu inchisoarea.

In 2006, un proiect de lege privind gratierea unor pedepse si opozitia manifestata fata de o asemenea initiativa au generat ample proteste ale detinutilor. Nati Meir - pe atunci membru in Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor – in prezent arestat pentru inselaciune, fiind condamnat la sapte ani pentru fapte de coruptie – a initiat un proiect de lege privind gratierea in intregime a pedepselor principale cu inchisoarea pana la cinci ani, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instante.

Protestul detinutilor din decembrie 2006 s-a propagat cu repeziciune in penitenciarele din tara, intrucat Nati Meir, in calitatea sa de reprezentat pentru apararea drepturilor omului, avea acces in inchisori. Acum, Nati Meir a intrat dar nu mai poate să iasă.

CONCLUZIE

A da astăzi o grațiere colectivă este echivalent cu a anula toate eforturile din ultimii 22 de ani de consolidare a Justiției din România. O să obiecteze unii, care vor spune: bine bine, dar sunt și mulți nevinovați în pușcărie. Le voi răspunde cu o glumă a gardienilor: pe ăia nevinovați să îi bage în camera specială, cu nevinovați ! Acum vom vedea – la votul pentru acest priect de lege, câți infractori avem în Parlamentul României și cine sunt aceștia. Și îi vom putea sancționa la alegerile parlamentare din decembrie.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *