Toți Oamenii Dreptei. Forumul Creștin Noua Dreaptă: primii cinci ani

comentariu rapcea.ro: preiau cu deosebit interes seria de articole începută de George Bara pe NapocaNews despre istoricul mișcărilor de dreapta de după 89. Astăzi, episodul “Forumul Creștin Noua Dreaptă: primii cinci ani”. Pe alocuri, în preluarea episoadelor ce urmează, voi posta și propriile observații și comentarii, acolo unde este cazul. În general, materialul este corect din punct de vedere faptic, motiv pentru care l-am apreciat ca atare și am decis preluarea lui.
Toți Oamenii Dreptei. Forumul Creștin Noua Dreaptă: primii cinci ani

În episoadele anterioare ale acestui serial dedicat naționalismului românesc post-decembrist am construit doar contextul pentru prezentarea celei mai notorii organizații de acest tip din România: Noua Dreaptă.

A nu se confunda cu Partidul Dreapta Națională, fondat de Radu Sorescu în anii 90, Noua Dreaptă a fost fondată în anul 2000 sub forma unei organizații non-guvernamentale de către Tudor Ionescu, la București. Forumul Creștin Noua Dreaptă, așa cum s-a numit organizația naționalistă la începuturi, a luat naștere după ce tănărul bucureștean Tudor Ionescu, student la Drept, a părăsit Partidul Pentru Patrie și a decis înființarea unei organizații naționaliste pentru tineret, după model european.

comentariu rapcea.ro: prezentarea schematică, într-o singură frază, a momentului de început al Noii Drepte, păcătuiește prin omisiuni, probabil din lipsa de informații întrucât la acel moment autorul articolului nu se alăturase încă Noii Drepte. Dintru început, autorul articolului îl pune în centrul poveștii pe Tudor Ionescu, ca și cum apariția Forumului Creștin Noua Dreaptă este rezultatul inițiativei exclusive a acestuia. Trebuie amintit faptul că în perioada 1999-2000 existau mai multe organizații cu caracter naționalist, cu destule dizidențe neo-legionare (nu trebuie uitat aici un alt auto-intitulat “lider” al Mișcării Legionare, Șerban Suru), iar Tudor Ionescu era mai apropiat PUNR-ului și PRM-ului (gen. Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Ion Coja, Lucian Bolcaș) decât de Partidul Pentru Patrie.

Noua Dreaptă, o organizație după modelul european – A Treia Poziție Internațională

Partidul pentru Patrie, înființat în anul 1993 ca și continuator al Partidului Totul Pentru Țară de către Corneliu Zelea Codreanu și generalul Gheorghe Cantacuzino Grănicerul în 10 decembrie 1934, era în anul 2000 un partid care nu se sfia să se afișeze ca fiind legionar, ca și acum, de altfel. Fondat la 30 ianuarie 1993, Partidul pentru Patrie este creația vechilor legionari Nistor Chioreanu, Virgil Mateiaș, Puiu Atanasiu, Nicu Păun, Nelu Rusu, Neculae Purcărea. Partidul l-a coptat mai târziu în conducere chiar și pe Ion Gavrilă Ogoranu, actorul Ernest Maftei, Mircea Nicolau și pe actualul secretar general, imaginea publică a partidului, profesorul de geografie Florin Dobrescu. Una din inițiativele mai aparte ale Partidului pentru Patrie a fost construirea unui sediu propriu în București, pe strada Veseliei nr. 21 din Ferentari (București), proiect finalizat în anul 2000. Într-una din pozele de la ceremonia de inaugurare este suprins și tânărul Tudor Ionescu, membru al partidului, dar și al unui cuib legionar care funcționa în cadrul partidului.

Motivul pentru care Tudor Ionescu a decis să înființeze propria organizație naționalistă țin mai degrabă de opțiuni personale și a specula pe această temă, după 12 ani, nu mai are rost. Putem însă să ține cont de contextul mișcărilor naționaliste din anul 2000. Partidul pentru Patrie, un partid care se declara fățiș legionar nu avea niciun impact politic real și nu reușea să obțină, la alegerile la care participa, vreun mandat. În acest timp Europa era cuprinsă de revirimentul organizațiilor naționaliste de tineret, care adoptau un nou model de acțiune și o ideologie care lăsat în urmă nazismul și de multe ori chiar șovinismul. Forza Nuova din Italia, Falanga din Spania, NOP din Polonia, NPD din Germania, dar și Zorii Aurii din Grecia, gruparea care a ajuns în parlamentul elen în anul 2012, erau mișcările naționaliste din Europa care reprezentau noul val, al cele de-a Treia Poziții internaționale, anticomuniste și anticapitaliste, patriotice, identitare și revoluționare.

Cel mai probabil aceste mișcări au reprezentat modelul pe care Tudor Ionescu a dorit să îl urmeze. Într-o Românie în care puținele organizații și partide naționaliste se preocupa în primul rând a se certa pe tema continuității legionare, Forumul Creștin Noua Dreaptă a reprezentat un pas înainte. Noua Dreaptă avea să formeze mai târziu European Național Front (ENF), o organizație umbrelă care cuprindea toate aceste partide și mișcări.

Comentariu rapcea.ro: Pentru corectitudinea informației, ar trebui spus că Forumul Creștin Noua Dreaptă nu a fost fondat de Tudor Ionescu. La origini, Asociația respectivă s-a numit Forumul Creștin Piața Universității, înființată prin `96 de Octavian Rădulescu și infiltrată ulterior de grup de așa-ziși revoluționari cu pedigree securist, care au și sabotat-o.  Asociația a fost preluată la sfârșitul lui 1999, de grupul lui Tudor Ionescu, care i-a și schimbat denumirea în Forumul Creștin Noua Dreaptă. Sediul organizației – stabilit pentru scurtă vreme la sediul Partidului Necomuniștilor (din blocul de pe Calea Victoriei), a fost mutat în blocul de lângă Cișmigiu, în spațiul obținut de Vatra Românească și oferit cu mărinimie de către dl. Coja (2000-2011). Am pierdut acel sediu pentru că, deși aveam cu toții bani de bere la orice oră, în toți acești 10 ani nu am fost în stare să achităm chiria modică și utilitățile…

 Paternitatea proiectului naționalist ca și principalele direcții i-au aparținut mai mult lui Dan Ghiță (provenit dintr-o familie cu descendență legionară), care la momentul la care l-am cunoscut eu (în 2000) era cel care dădea direcția ideologică a grupului, redactând majoritatea materialelor de început. Este drept, Tudor Ionescu a fost cel care s-a ocupat din punct de vedere organizatoric de preluarea asociației sub noua denumire, datorită relațiilor apropiate cu persoanele numite mai sus (din PUNR, PNR și Vatra Românească), însă la acea vreme era în plină formare ideologică alternând între curentul Oi punk, Landser, scrierile rasiste ale lui David Duke și legionarism. 

Primul an: alegerea ideologiei și primele acțiuni

Potrivit unor persoane care acum nu mai fac parte din Noua Dreaptă, decizia de a urma un model naționalist sau altul nu a fost făcută din momentul zero al fondării. Venind dintr-un mediu legionar, Tudor Ionescu a cochetat, potrivit acestor surse, cu adoptarea unui model naționalist mai radical, de tip skinhead. Acest model era acceptat în Europa în rândul partidelor și mișcărilor menționate mai sus, iar în România încă nu se adoptase OUG din 2002, care interzicerea organizatiilor si a simbolurilor cu caracter fascist, rasist si xenofob si prevenirea cultului pentru persoanele vinovate de savirsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii. Această dilemă avea să se sfârșească definitiv în 2002, o dată cu reținerea lui Grigore Opriță, unul dintre liderii Noii Drepte, pentru propagandă naționalistă. Modelele de urmat radicale din Europa, care se mențineau în viață în principal datorită fenomenului imigraționist, nu aveau priză în România, nu aveau nici rădăcini și tradiție și erau, în fond, netolerate de către statul român. Noua Dreaptă avea să termine cochetăria cu fenomenul skinhead și să se îndrepte tot în direcția legionară, susținută cu putere de către unii dintre membri fondatori.

Comentariu rapcea.ro: Este adevărat, tinerii români nu au percutat la mesajul rasist și xenofob – însă nu din cauză că ne lipsea fenomenul imigraționist. România are propria sa nișă de xenofobie la adresa țiganilor și a subculturii lor. Problema era că după 45 de ani de teroare comunistă și încă 10 ani de neo-comunism și conformism, în urma acestei selecții “naturale” în care orice cap ieșit deasupra mulțimii era retezat, tinerii cu inițiativă luaseră calea străinătății, iar cei rămași erau prea puțin dispuși la sacrificii în numele unor idealuri identitare și naționale, cu atât mai puțin atrași spre acțiuni violente împotriva unor minorități.

Grigore Opriță nu a fost singura victimă a experimentului Noua Dreaptă. Urmărit penal a mai fost și Andrei Molnar, un tânăr repatriat din Franța, promotor al ideilor rasiste ale extremismului francez. Deși aparent Noua Dreaptă se afișa cu un mesaj dur la adresa țiganilor, militând pentru metode radicale la adresa acestora, după începerea urmăririi penale împotriva lui Opriță și Molnar, Noua Dreaptă s-a dezis de aceștia (de Opriță, datorită unor neânțelegeri, Molnar a fost dezavuat pe motive… religioase) virând spre un extremism moderat, fiind scoase de pe site-ul Noii Drepte articolele referitoare la pericolul țigănesc, care pricinuiseră plângeri penale la adresa conducerii Noii Drepte (în 2004-2006) din partea asociației țigănești Rromani Criss.

Prima acțiune publică a Noii Drepte, un marș memorial devenit o tradiției între timp, la Tâncăbești, locul unde a fost asasinat în noaptea de Sf. Andrei 1938 Corneliu Zelea Codreanu, adună sub 20 de persoane. Fotografia document este încă disponibilă pe site-ul oficial al organizației, www.nouadreapta.org, o adevărată resursă de istorie recentă. Tot în anul 2000 se legalizează în România homosexualitatea, iar Noua Dreaptă este printre primele organizații care iau poziție, printr-o pichetare în fața Senatului, la 30 iunie 2000. Așa a arătat anul 2000 pentru Noua Dreaptă, primul an de existență.

Comentariu rapcea.ro: Poza de mai sus îmi trezește amintiri frumoase… Așa arătam în adolescența mea (cel din fața lui Tudor). Bineânțeles, Nicu Calotă este cel din frunte, cum a fost de altfel la toate acțiunile ce necesitau curaj (coaie – pe românește) – vezi bătaia de la primul Liberty Parade din București, de la Piața Romană, bătăile cu țiganii de la afișajele de noapte, fumigena aruncată la Gay Fest (pentru care a fost dus la secție), etc.

2001 – 2005. Cazul Grigore Opriță și Frontul Național European

Dacă primele acțiuni și primele proiecte ale Noii Drepte nu mai sunt cunoscute decât de puține persoane, în mare parte datorită lipsei de presă online în România anilor 2000, membri fondatori și-au făcut marcate personalitățile, mai ales prin proiectele lor conexe sau prin activitățile în care s-au implicat după părăsirea organizației.

Nicu Calotă, un tânăr Bucureștean, care a fost pentru multă vreme vicepreședinte al organizației, a fondat trupa pe rock naționalist Brigada de Asalt, după care a părăsit organizația și a fondat gruparea Alianța Națională, cu o agendă agresivă îndreptată spre Noua Dreaptă și Partidul pentru Patrie. Despre această organizație și despre membri ei voi scrie în episoadele următoare.

Comentariu rapcea.ro: nu pot să nu sancționez dezinformarea pe care autorul articolului o încearcă, cu privire la Alianța Națională. Afirmația privind “agenda agresivă” a acestei uniuni de ONG-uri împotriva Noii Dreptei și a Partidului Totul Pentru Țară este cel puțin hazardată. Invers, am putea afirma cu mai multă certitudine că cele două sus-numite organizații s-au simțit amenințate de o alianță formată de foști membrii, militanți și simpatizanți ai ND și PPP, care pătrundeau pe nișa naționalistă ocupată formal și ineficient până atunci de cele două formațiuni mai sus menționate. Deși toate încercările de unificare a ND și PPP în acțiuni și proiecte politice eșuaseră până atunci datorită orgoliului și lipsei de viziune politică a liderilor celor două formațiuni, în mod surprinzător aceștia s-au aliat când a venit vorba de a “combate” într-un singur glas nou apăruta Alianță Națională, denigrând-o și încercând pe toate căile să împiedice aderarea de noi membri la această formațiune (vezi cazul Pro-Vita și modul în care au fost îndepărtați din Alianța Națională). În plus, la fel de straniu apare și status-quo-ul tacit al liderilor celor două formațiuni (ND și PPP) de a nu primi (reciproc) “trădătorii” ce plecau dezamăgiți de la una din cele două formațiuni și doreau să treacă la cealaltă. Cu alte cuvinte, fiecare “stăpân” pe “moșia” lui.

Un al lider al organitzației, Bogdan Stanciu, avea să devină fondatorul primei agenții de presă alternative online din România – Altermedia –(alături de Dan Ghiță) și avea să se implice, după părăsirea organizației, în Fundația Pro Vita, filiala București, cea ma importantă organizație creștină pro-natalitate și anti-avort din România.

Între anii 2001 și 2005, manifestările Noii Drepte încep să capete o direcție, cu toate că majoritatea sunt reacții la evenimente interne și externe. Primul protest împotriva înstrăinării zăcămintelor de la Roșia Montană, în 2001, înainte de apariția ecologiștilor de serviciu, cu obiective ascunse și sponsori la fel de dubioși ca și RMGC. Luări de poziție împotriva prozelitismului sectar și homosexual, tabere naționaliste, devenite evenimente anuale, dar și apropierea de organizațiile naționaliste europene. În anul 2002, de exemplu, ND participă la tabara naționalistă europeană SwordnCross din Polonia, alături de organizația NOP, eveniment marcat în numărul 5 al revistei Noua Dreaptă.

Comentariu rapcea.ro: acest comportament reactiv al Noii Drepte se datorează în exclusivitate lui Tudor Ionescu, care percepea orice inițiativă mai amplă de modificare a direcțiilor de acțiune ale ND, ca pe o amenințare directă la adresa autorității lui în organizație, fapt ce a și cauzat plecarea din organizație a multor membrii și simpatizanți.

Exemplul meu personal este edificator. Iată propunerile mele pentru Planul de acțiune al Noii Drepte pe anul 2009, COMUNICATE ÎN SCRIS pe mail la sfârșitul lui 2008 celorlalți membrii din conducerea ND. Menționez că am avut și alte inițiative organizatorice, de reformare a ND în trecut (exprimate verbal). NICI UNA DINTRE ELE NU A FOST INCLUSĂ ÎN PLANUL DE ACȚIUNE PE NOUL AN. Cel care a respins mereu, FĂRĂ EXPLICAȚII propunerile, a fost “frâna” Tudor Ionescu.

Iată materialul:

Propuneri pentru planul de actiune 2009

 

 

Din punct de vedere ideologic și organizatoric, Noua Dreaptă trebuie să se dezvolte în noul an, în următoarele direcții:

 

I. Acțiune Politică:

 

trebuie urmărită cu atenție evoluția situației la nivel social, economic și politic, atât pe plan național cât și internațional, și reacționat pe cât posibil RAPID, la timp. Acest lucru presupune acțiuni pe mai multe nivele:

-          comunicate de presă privind poziția organizației față de cele de mai sus.

-          Conferințe de presă pe temele mai importante.

-          Mitinguri, pichetări, memorii, cereri de audiență, ieșiri în mass-media (atunci când ni se oferă prilejul) pe temele arătate mai sus.

-          Menținerea la zi a informațiilor de pe site (publicarea la loc vizibil, central, a comunicatelor de presă, anunțarea DINAINTE a acțiunilor)

-          Înregistrarea partidului.

 

Trebuie înțeleasă necesitatea acestor acțiuni politice, la momentul potrivit, reacția rapidă la evenimente, ca pe un mod de:

– a mentine membrii in contact cu realitățile politice

– a „acoperi” lipsa în plan politic a unei opoziții de dreapta

– a atrage noi membri (în condițiile în care mulți noi veniți se plâng de lipsa de „acțiune” politică, de reacție la evenimente, de implicare în treburile țării).

– a căuta ca, chiar și din „opoziție”, din afara instituțiilor, se echilibrăm balanța în ceea ce privește luarea unor hotărâri importante pentru Națiune și Țară (lobby în favoarea unor măsuri, implementării unor idei, respectării unor drepturi).

 

II. Măsuri organizatorice generale:

 

față de o astfel de programă, organizarea Noii Drepte necesită – în opinia mea, o serie de schimbări radicale:

-          apreciez că sistemul cuiburilor și cetățuilor nu mai este viabil în forma actuală, fiind depășit de necesitățile actuale. ND trebuie să își construiască un schelet organizatoric modern, care să răspundă nevoilor enunțate la primul punct.

-          Propun (pe lângă menținerea cuiburilor și cetățuilor) punerea accentului în principal pe rolul departamentelor, care ar fi bine să înceapă să existe inclusiv la nivel de filiale, și să funcționeze după următoarele principii: Principiul Compartimentării și Principiul Responsabilizării. Compartimentarea presupune ca fiecare departament să funcționeze autonom, cu mijloace de personal pe cât posibil, proprii. Responsabilizarea presupune ca fiecare departament să își asume răspunderea pentru acțiuni, să acționeze cu maturitate, fără a mai aștepta Ok-ul de la Conducerea centrală. Este vorba de a nu mai pierde timp cu feedbackul, ci de a reacționa prompt, atunci când împrejurările o cer. Ar fi de dorit ca Organizația să aibă asigurat, pe cât posibil, un serviciu de permanență la toate departamentele, pentru a asigura continuitatea activităților.

Sper ca aceste măsuri să ducă la implicarea în departamente a unui număr cât mai mare de membrii, să nu mai fim în situația de a avea doar responsabili pe departamente – și atât ! Nici o organigramă a acestor departamente, nici un plan de acțiune pentru ele, nici un membru inclus în activitatea acestora.

 

De aceea, apreciez că fiecare departament trebuie să aibă minim 2 membrii (în afară de responsabilul de departament), care să poată asigura continuitatea, și urmării permanent ducerea la îndeplinire a planului de acțiune al departamentului respectiv.

 

O altă măsură importantă, care e de natură să asigure comunicarea între membrii și departamente, ar fi aceea de a se realiza o schiță a organigramei organizației, cu membrii fiecărui departament și datele lor de contact (e-mail, telefon, etc.), pentru a ușura comunicarea între departamente.

 

1. Departamentul Juridic:

Componență: Mihai Rapcea, Daniela Ghițulescu, al treilea membru lipsește…

 

Obiective: – asigurarea unei baze de date legislative (broșura activistului)

-          redactarea de contestații, plângeri, cereri, memorii, în raport cu autoritățile

-          asigurarea pe cât posibil a unei asistențe juridice a membrilor, în desfășurarea activitățlor organizației.

-          Asigurarea cadrului legal de desfășurare a activităților (înregistrarea filialelor, etc.)

-          Asigurarea unei opinii întemeiate în drept în ceea ce privește valorile apărate de ND.

Propuneri de Acțiuni concrete pentru 2009:

– memoriu și cereri audiență la Ministerul Afacerilor Externe (situația românilor din afara țării).

– strângerea din teritoriu a listelor cu semnături pentru înregistrarea partidului, coordonarea eforturilor pentru finalizarea strângerii de semnături.

– finalizarea demersurilor pentru înregistrarea filialelor.

– organizarea de ședințe/cursuri cu membrii care doresc să se informeze, cu privire la: Principalele instituții ale Statului (componență, mod de funcționare, atribuții), drepturi și obligații cetățenești, ce înseamnă un partid și ce este lupta politică.

– acțiune în justiție împreună cu mai multe organizații și cetățeni, având ca obiect constatarea nulității contractului de privatizare a Petrom (am aduce înapoi statului Român 5 miliarde de euro anual – ar fi soluția anti-criză pt. România, am avea bani pt salariile profesorilor, pensii, asigurări sociale, etc.)

– susținerea din punct de vedere juridic a activităților și necesităților celorlalte departamente (informații legislative, modele de memorii, acorduri de asociere cu instituții publice, modele de programe, etc.).

 

– Nu în ultimul rând, comunicarea către departamentul de relații cu presa, a stadiului derulării programelor, a calendarului acțiunilor, pentru a putea fi făcute publice în timp util.

 

2. Departamentul relații cu presa:

Componență actuală cunoscută: Coordonator – Goran Mrakici, mai trebuie membrii

-          să asigure comunicate de presă actuale, cu poziția organizației față de temele la zi ale agendei politice naționale și internaționale;

-          organizarea de conferințe de presă pe temele de importanță majoră

-          realizarea unei baze de date cu contacte din presă, aprofundarea unor relații conrdiale, personale, cu oameni din presa, în scopul asigurării unui spațiu media cu o vizibilitate cât mai mare.

-          Publicarea pe site-ul organizației a comunicatelor de presă.

Propuneri de Acțiuni concrete pentru 2009:

-          comunicat de presă pe tema atacării Palestinienilor din Fâșia Gaza de către Israel

-          comunicat de presă și campanie de promovare a acțiunii în justiție împreună cu mai multe organizații și cetățeni, având ca obiect constatarea nulității contractului de privatizare a Petrom (am aduce înapoi statului Român 5 miliarde de euro anual – ar fi soluția anti-criză pt. România, am avea bani pt salariile profesorilor, pensii, asigurări sociale, etc.)

-          comunicate de presă cu privire la depunerea de memorii, solicitări de audiență, pichetări, mitinguri (publicate cu cel puțin 3 zile înainte de eveniment, măcar pe site-ul organizației).

 

 

3. Departamentul pentru Romanii din Afara Granitelor:

Componență actuală cunoscută: Coordonator – Tiberius Domozină, mai trebuie membrii

Propuneri de Acțiuni concrete pentru 2009:

-          să asigure legătura cu organizații și reprezentanții românilor din afara țării;

-          să fie la curent cu problemele și nevoile comunităților românești din afara țării

-          să creeze o bază de date cu persoane și contacte din comunitatea românilor din afara țării

-          să gestioneze fondurile necesare ajutorării/susținerii necesităților românilor din afara țării

-          să asigure transmiterea către românii din afara țării a lucrurilor strânse pentru aceștia.

-          Să organizeze tabere pentru copiii din familiile de români din afara țării, prin:

a)      angrenarea unui program de vacanță, în care cât mai multe familii de români să primească pe perioada vacanței, copii din familii de români din afara țării

b)      contactarea Ministerului Turismului, realizarea unui parteneriat cu acesta, a unui program comun pentru a aduce în tabere școlare din România, la prețuri subvenționate, copii romani din afara țării.

c)      Contactarea Patriarhiei Române, a ministerului Cultelor în vederea unui parteneriat, a derulării unui program comun pentru pelerinaje organizate pentru românii din afara țării la mănăstiri din România.

d)      Parteneriat cu Ministerul Învățământului pentru organizarea de schimburi de experiență între profesori/elevi de la școli românești din afara țării și școlile din țară.

 

– Nu în ultimul rând, comunicarea către departamentul de relații cu presa, a stadiului derulării programelor, a calendarului acțiunilor, pentru a putea fi făcute publice în timp util.

 

4. Departamentul pentru lupta culturală:

Componență actuală cunoscută: Coordonator – Alexandru Năstase, mai trebuie membrii

-          organizarea de comemorări, marșuri, conferințe, aniversări și sărbătoriri a unor momente importante din punct de vedere istoric, național și identitar.

-          Elaborarea unor materiale care să răspundă atacurilor identitare la care sunt supuse permanent valorile culturale românești.

 

– Nu în ultimul rând, comunicarea către departamentul de relații cu presa, a stadiului derulării programelor, a calendarului acțiunilor, pentru a putea fi făcute publice în timp util.

 

5. Departamentul pentru lupta ecologică:

Componență actuală cunoscută: Coordonator – Marian Gârbă, mai trebuie membrii

Propuneri de Acțiuni concrete pentru 2009:

-          strângerea de informații cu privire la acțiunile iresponsabile ale UDMR-ului prin vandalizarea și despădurirea iresponsabilă a pădurilor

-          redactarea unui raport pe tema mediului, cu propuneri concrete

-          Parteneriat cu Ministerul Mediului, realizarea unor programe comune, ale filialelor/ și sau școlilor, liceelor, de ecologizare a unor parcuri, piețe din orașe, sau organizarea unor drumeții montane pentru adunarea gunoaielor de pe munte (ar aduce mai mulți membrii în organizații, ar duce la strângerea relațiilor de camaraderie între membrii).

– Nu în ultimul rând, comunicarea către departamentul de relații cu presa, a stadiului derulării programelor, a calendarului acțiunilor, pentru a putea fi făcute publice în timp util.

 

6. Departamentul pentru recrutări:

Componență actuală cunoscută: Coordonator – Mihai Tuburlui, mai trebuie membrii.

-          verificarea cererilor de înscriere on-line

-          asigurarea contactului RAPID cu noii membrii

-          verificarea modului corect de abordare al noilor veniți de către membrii implicați în recrutări.

-          Identificarea disfuncționalităților prin crearea unui raport cu informații de la fiecare filială privind numărul de cereri de adeziune și rezultatul concret (când s-a răspuns adeziunilor, când a avut loc contactul cu aderentul, cine a luat contactul, dacă s-a continuat, etc.). Realizarea profilului ideal al noilor membrii, lista așteptărilor pe care aceștia le au de la Organizație.

 

Propun înființarea unui departament pentru acțiune politică, care să aibă în atribuții:

-          întocmirea de rapoarte și informări pe principalele teme la zi ale politicii interne și internaționale

-          propuneri de acțiune în plan politic (luări de poziție, comunicate de presă, etc.)

-          pregătirea membrilor pentru acțiunea la nivel politic.

La această tabără a participat și secretarul general al organizației, Grigore Opriță, care avea să devină în același an primul român acuzat (și apoi condamnat) pentru propagandă și instigare la ură și șovinism, în baza ingratei ordonanțe 31 din 2002, emise de guvernul Adrian Năstase după o vizită în SUA. Opriță, achitat după mulți ani de procese, apare și în raportul SRI din anul 1995, ca incitator la acțiuni extremiste. Secretarul general al Noii Drepte editase o carte intitulată Garda de Fier și era acționar al o firmă de traduceri tehnice intitualată Arbeit MF.

În anul 2003 Noua Dreaptă participă la fondarea Frontului Național European în Polonia, în urma unei reuniuni din 21 iunie. Organizațiile fondatoare au fost: Renasterea Nationala a Poloniei (NOP / Polonia), Miscarea pentru Unitate Nationala (HNS / Republica Ceha), Comunitatea Slovaca (SP / Slovacia) si Noua Dreapta (ND / Romania). Mai târziu aveau să adere la ENF și NPD din Germania, un partid încă activ și cu reprezentanți locali și în guvernele landurilor, Forza Nuova, o mișcare de tineret italiană formată după model legionar, Falanga din Spania și Zorii Aurii din Grecia. Organizații ca Alianța Națională din Bulgaria și Partidul Reformator din Portugalia aveau să devină grupări afiliate.

Frontul Național European a avut chiar si un membru în Parlamentul European. Roberto Fiore, liderul Forza Nuova, a devenit membru al PE după ce Alessandra Mussolini, nepoata lui Benitto Mussolini, a renunțat la postul de europarlamentar în 2004 obținut cu Alternativa Socială (Forza Nuova, Liberta di Azione, Fronte Nazionale). Ca o ironie, grupul naționalist format în cadrul Parlamentului European numit ITS Identitate, Tradiție, Suveranitate, s-a desființat după ce Mussolini a făcut remarci xenofobe la adresa românilor. Vadim Tudor și el membru al ITS cu România Mare, alături de UKIP din Marea Britanie, Frontul Național al lui Le Pen, Ataka din Bulgaria, Fiama Tricolore din Italia, Vlaams Belang din Belgia și Partidul Libertăți la lui Jorg Haider din Austria, a decis scoaterea PRM din grup. Retragerea lui Vadim Tudor a desființat oficial ITS cu cei 23 de membri ai săi în 14 noiembrie 2007.

Noua Dreaptă avea să participe activ la structurarea și acțiunile ENF până în anii 2007-2008. Apropierea a fost în mod special față de NPD din Germania, Falanga din Spania, Forza Nuova, dar și față de Zorii Aurii din Grecia. Relațiile cu NPD - Nationaldemokratische Partei Deutschlands,  au fost create și menținute de către Claudiu Mihuțiu, reprezentantul Noii Drepte cu relațiile externe, care locuia în Germania (Mannheim) și avusese legături cu Mircea Dimitriu, secretarul general al Mișcării Legionare. Mihuțiu, care se alătură ND în 2003, deveni în scurt timp unul dintre liderii influenți ai organizației. Din păcate, suferă un accident groaznic în anul 2006, care îl paralizează de la brâu în jos. Lupta sa activa în cadrul ND mai suferise și după ce familia sa fusese agresată, iar el însuși fusese atacat în stradă de către anarhiștii nemți, ca urmare a participării sale la unele acțiuni al NPD în Germania. Claudiu Mihuțiu a tradus și publicat în limba germană Cărticica Șefului de Cuib, scrisă de Codreanu, în anul 2006 la editura germană Regin Verlag.

Frontul Național European începe să își piardă din unitate începând cu anul 2007 și astăzi putem spune că această organizație-umbrelă nu mai există. Falia dintre partidele și organizațiile nepolitice din ENF a crescut tot mai mult, mai ales în momentul accederii Forza Nouva în Parlamentul European. Dar cel mai important motiv a fost accederea Jobbik în Parlamentul de la Budapesta și în Parlamentul European. Apropierea unor partide și organizații membre la FNE de Jobbik și chiar de HVIM, mai ales a italienilor și francezilor, a dus la o denigrarea a relațiilor cu fondatorul FNE, organizația Noua Dreaptă, care și-a canalizat energiile în anii 2007 – 2012 în principal pentru combaterea revizionismului maghiar și apropierii de Basarabia.

Comentariu rapcea.ro: iarăși, se exagerează rolul lui Tudor Ionescu în apariția alianței ENF și în general în menținerea legăturilor cu alte organizații naționaliste din străinătate. Cristi Dumitriu și Nicolae Calotă au fost cei care au întreținut legăturile cu organizațiile naționaliste europene, inclusiv la ședința de fondare a ENF din Polonia. Tudor Ionescu a început mult mai târziu să viziteze alte organizații naționaliste din străinătate, pe baza contactelor făcute de Calotă, Mihuțiu și Dumitriu și mai târziu, Tiberiu Domozină. 

Noua Dreaptă și experiența politică

Chiar dacă ND s-a înființat ca un ONG, cu scopul declarat de a deveni o mișcare naționalistă și antipoliticianistă, anul 2004 o surprinde candidând alături de PNDC. Apoi urmează cunoscuta propunere a lui Gigi Becali de fuziune cu PNG, dar și unele tatonări cu PP-DD, pe vremea când Dan Diaconescu era încă arestat. 

Cine a convinsNoua Dreaptă să candideze alături de PNDC, cine a sabotat planurile lui Gigi Becali și cine este personajul cheie care a dus la fondarea PP-DD, dar și la distrugerea Partidului Naționalist, veți afla în episodul următor.

George Bara – NapocaNews

Comentariu rapcea.ro: așteptăm cu interes continuarea. Până una alta, candidatul Partidului România Mare pentru colegiul 6 Deva-Cîrjiți la pentru Camera Deputaților este nimeni altul decât un anume Tudor Ionescu… Coincidență de nume ?! Nu prea cred, din moment ce omonimul său, Tudy Ionescu (amantul Oanei Zăvoranu) candidează în altă parte… iar un al treilea Tudor Ionescu ar fi deja prea mult în politica românească. Eu îi urez candidatului PRM Tudor Ionescu succes deplin în alegeri și în ducerea pe culmile socialismului a naționalismului de tip vadimist. Păcat că nu și-a făcut cunoscute simpatiile, prieteșugurile și orientările mai devreme. Putea să aibă bunul simț ne lase să fondăm un partid de dreapta, autentic, fără să ne arunce în orientări dubioase “de la stânga la dreapta” (mai degrabă invers – în cazul lui).

Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești– zice un vechi proverb românesc. Așa se face că zilele trecute, la aniversarea zilei de naștere a escrocului Sever Mureșan, unul dintre devalizatorii de frunte ai Băncii Dacia Felix, invitat la loc de cinste lângă acesta se afla același Tudor Ionescu, fapt ce arată că nu întâmplător ceea ce a mai rămas din Noua Dreaptă își are sediul într-un imobil ce aparține aceluiași Sever Mureșan. Astfel se adeverește zicala că orice râu se întoarce la origini… și orice lucru ascuns iese până la urmă la lumină.

  • Mai RAPCEO. Tu ai vazut vre-o data un sobolan rosu? Dar unul tarcat?