comentariu rapcea.ro:preiau cu deosebit interes seria de articole nceput de George Bara pe NapocaNews despre istoricul mișcrilor de dreapta de dup 89. Astzi, episodul “Forumul Cretin Noua Dreapt: primii cinci ani”. Pe alocuri, n preluarea episoadelor ce urmeaz, voi posta și propriile observații și comentarii, acolo unde este cazul. n general, materialul este corect din punct de vedere faptic, motiv pentru care l-am apreciat ca atare și am decis preluarea lui.
Toi Oamenii Dreptei. Forumul Cretin Noua Dreapt: primii cinci ani

n episoadele anterioare ale acestui serial dedicat naionalismului romnesc post-decembrist am construit doar contextul pentru prezentarea celei mai notorii organizaii de acest tip din Romnia: Noua Dreapt.

A nu se confunda cu Partidul Dreapta Naional, fondat de Radu Sorescu n anii 90, Noua Dreapt a fost fondat n anul 2000 sub forma unei organizaii non-guvernamentale de ctre Tudor Ionescu, la Bucureti. Forumul Cretin Noua Dreapt, aa cum s-a numit organizaia naionalist la nceputuri, a luat natere dup ce tnrul bucuretean Tudor Ionescu, student la Drept, a prsit Partidul Pentru Patrie i a decis nfiinarea unei organizaii naionaliste pentru tineret, dup model european.

comentariu rapcea.ro:prezentarea schematic, ntr-o singur fraz, a momentului de nceput al Noii Drepte, pctuiește prin omisiuni, probabil din lipsa de informații ntruct la acel moment autorul articolului nu se alturase nc Noii Drepte. Dintru nceput, autorul articolului l pune n centrul poveștii pe Tudor Ionescu, ca și cum apariția Forumului Creștin Noua Dreapt este rezultatul inițiativei exclusive a acestuia. Trebuie amintit faptul c n perioada 1999-2000 existau mai multe organizații cu caracter naționalist, cu destule dizidențe neo-legionare (nu trebuie uitat aici un alt auto-intitulat “lider” al Mișcrii Legionare, Șerban Suru), iar Tudor Ionescu era mai apropiat PUNR-ului și PRM-ului (gen. Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Ion Coja, Lucian Bolcaș) dect de Partidul Pentru Patrie.

Noua Dreapt, o organizaie dup modelul european – A Treia Poziie Internaional

Partidul pentru Patrie, nfiinat n anul 1993 ca i continuator al Partidului Totul Pentru ar de ctre Corneliu Zelea Codreanu i generalul Gheorghe Cantacuzino Grnicerul n 10 decembrie 1934, era n anul 2000 un partid care nu se sfia s se afieze ca fiind legionar, ca i acum, de altfel. Fondat la 30 ianuarie 1993, Partidul pentru Patrie este creaia vechilor legionari Nistor Chioreanu, Virgil Mateia, Puiu Atanasiu, Nicu Pun, Nelu Rusu, Neculae Purcrea. Partidul l-a coptat mai trziu n conducere chiar i pe Ion Gavril Ogoranu, actorul Ernest Maftei, Mircea Nicolau i pe actualul secretar general, imaginea public a partidului, profesorul de geografie Florin Dobrescu. Una din iniiativele mai aparte ale Partidului pentru Patrie a fost construirea unui sediu propriu n Bucureti, pe strada Veseliei nr. 21 din Ferentari (Bucureti), proiect finalizat n anul 2000. ntr-una din pozele de la ceremonia de inaugurare este suprins i tnrul Tudor Ionescu, membru al partidului, dar i al unui cuib legionar care funciona n cadrul partidului.

Motivul pentru care Tudor Ionescu a decis s nfiineze propria organizaie naionalist in mai degrab de opiuni personale i a specula pe aceast tem, dup 12 ani, nu mai are rost. Putem ns s ine cont de contextul micrilor naionaliste din anul 2000. Partidul pentru Patrie, un partid care se declara fi legionar nu avea niciun impact politic real i nu reuea s obin, la alegerile la care participa, vreun mandat. n acest timp Europa era cuprins de revirimentul organizaiilor naionaliste de tineret, care adoptau un nou model de aciune i o ideologie care lsat n urm nazismul i de multe ori chiar ovinismul. Forza Nuova din Italia, Falanga din Spania, NOP din Polonia, NPD din Germania, dar i Zorii Aurii din Grecia, gruparea care a ajuns n parlamentul elen n anul 2012, erau micrile naionaliste din Europa care reprezentau noul val, al cele de-a Treia Poziii internaionale, anticomuniste i anticapitaliste, patriotice, identitare i revoluionare.

Cel mai probabil aceste micri au reprezentat modelul pe care Tudor Ionescu a dorit s l urmeze. ntr-o Romnie n care puinele organizaii i partide naionaliste se preocupa n primul rnd a se certa pe tema continuitii legionare, Forumul Cretin Noua Dreapt a reprezentat un pas nainte. Noua Dreapt avea s formeze mai trziu European Naional Front (ENF), o organizaie umbrel care cuprindea toate aceste partide i micri.

Comentariu rapcea.ro: Pentru corectitudinea informației, ar trebui spus c Forumul Creștin Noua Dreapt nu a fost fondat de Tudor Ionescu. La origini, Asociația respectiv s-a numit Forumul Creștin Piața Universitții, nființat prin `96 de Octavian Rdulescu și infiltrat ulterior de grup de așa-ziși revoluționari cu pedigree securist, care au și sabotat-o. Asociația a fost preluat la sfrșitul lui 1999, de grupul lui Tudor Ionescu, care i-a și schimbat denumirea n Forumul Creștin Noua Dreapt. Sediul organizației – stabilit pentru scurt vreme la sediul Partidului Necomuniștilor (din blocul de pe Calea Victoriei), a fost mutat n blocul de lng Cișmigiu, n spațiul obținut de Vatra Romneasc și oferit cu mrinimie de ctre dl. Coja(2000-2011). Am pierdut acel sediu pentru c, deși aveam cu toții bani de bere la orice or, n toți acești 10 ani nu am fost n stare s achitm chiria modic și utilitțile…

Paternitatea proiectului naționalist ca și principalele direcții i-au aparținut mai mult lui Dan Ghiț (provenit dintr-o familie cu descendenț legionar), care la momentul la care l-am cunoscut eu (n 2000) era cel care ddea direcția ideologic a grupului, redactnd majoritatea materialelor de nceput. Este drept, Tudor Ionescu a fost cel care s-a ocupat din punct de vedere organizatoric de preluarea asociației sub noua denumire, datorit relațiilor apropiate cu persoanele numite mai sus (din PUNR, PNR și Vatra Romneasc), ns la acea vreme era n plin formare ideologic alternnd ntre curentul Oi punk, Landser, scrierile rasiste ale lui David Duke și legionarism.

Primul an: alegerea ideologiei i primele aciuni

Potrivit unor persoane care acum nu mai fac parte din Noua Dreapt, decizia de a urma un model naionalist sau altul nu a fost fcut din momentul zero al fondrii. Venind dintr-un mediu legionar, Tudor Ionescu a cochetat, potrivit acestor surse, cu adoptarea unui model naionalist mai radical, de tip skinhead. Acest model era acceptat n Europa n rndul partidelor i micrilor menionate mai sus, iar n Romnia nc nu se adoptase OUG din 2002, care interzicerea organizatiilor si a simbolurilor cu caracter fascist, rasist si xenofob si prevenirea cultului pentru persoanele vinovate de savirsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii. Aceast dilem avea s se sfreasc definitiv n 2002, o dat cu reinerea lui Grigore Opri, unul dintre liderii Noii Drepte, pentru propagand naionalist. Modelele de urmat radicale din Europa, care se menineau n via n principal datorit fenomenului imigraionist, nu aveau priz n Romnia, nu aveau nici rdcini i tradiie i erau, n fond, netolerate de ctre statul romn. Noua Dreapt avea s termine cochetria cu fenomenul skinhead i s se ndrepte tot n direcia legionar, susinut cu putere de ctre unii dintre membri fondatori.

Comentariu rapcea.ro: Este adevrat, tinerii romni nu au percutat la mesajul rasist și xenofob – ns nu din cauz cne lipsea fenomenul imigraționist. Romnia are propria sa niș de xenofobie la adresa țiganilor și a subculturii lor. Problema era c dup 45 de ani de teroare comunist și nc 10 ani de neo-comunism și conformism, n urma acestei selecții “naturale” n care orice cap ieșit deasupra mulțimii era retezat, tinerii cu inițiativ luaser calea strintții, iar cei rmași erau prea puțin dispuși la sacrificii n numele unor idealuri identitare și naționale, cu att mai puțin atrași spre acțiuni violente mpotriva unor minoritți.

Grigore Opriț nu a fost singura victim a experimentului Noua Dreapt. Urmrit penal a mai fost și Andrei Molnar, un tnr repatriat din Franța, promotor al ideilor rasiste ale extremismului francez. Deși aparent Noua Dreapt se afișa cu un mesaj dur la adresa țiganilor, militnd pentru metode radicale la adresa acestora, dup nceperea urmririi penale mpotriva lui Opriț și Molnar, Noua Dreapt s-a dezis de aceștia (de Opriț, datorit unor nențelegeri, Molnar a fost dezavuat pe motive… religioase) virnd spre un extremism moderat, fiind scoase de pe site-ul Noii Drepte articolele referitoare la pericolul țignesc, care pricinuiser plngeri penale la adresa conducerii Noii Drepte (n 2004-2006) din partea asociației țignești Rromani Criss.

Prima aciune public a Noii Drepte, un mar memorial devenit o tradiiei ntre timp, la Tncbeti, locul unde a fost asasinat n noaptea de Sf. Andrei 1938 Corneliu Zelea Codreanu, adun sub 20 de persoane. Fotografia document este nc disponibil pe site-ul oficial al organizaiei,www.nouadreapta.org, o adevrat resurs de istorie recent. Tot n anul 2000 se legalizeaz n Romnia homosexualitatea, iar Noua Dreapt este printre primele organizaii care iau poziie, printr-o pichetare n faa Senatului, la 30 iunie 2000. Aa a artat anul 2000 pentru Noua Dreapt, primul an de existen.

Comentariu rapcea.ro: Poza de mai sus mi trezește amintiri frumoase… Așa artam n adolescența mea (cel din fața lui Tudor). Binențeles, Nicu Calot este cel din frunte, cum a fost de altfel la toate acțiunile ce necesitau curaj (coaie – pe romnește) – vezi btaia de la primul Liberty Parade din București, de la Piața Roman, btile cu țiganii de la afișajele de noapte, fumigena aruncat la Gay Fest (pentru care a fost dus la secție), etc.

2001 – 2005. Cazul Grigore Opri i Frontul Naional European

Dac primele aciuni i primele proiecte ale Noii Drepte nu mai sunt cunoscute dect de puine persoane, n mare parte datorit lipsei de pres online n Romnia anilor 2000, membri fondatori i-au fcut marcate personalitile, mai ales prin proiectele lor conexe sau prin activitile n care s-au implicat dup prsirea organizaiei.

Nicu Calot, un tnr Bucuretean, care a fost pentru mult vreme vicepreedinte al organizaiei, a fondat trupa pe rock naionalist Brigada de Asalt, dup care a prsit organizaia i a fondat gruparea Aliana Naional, cu o agend agresiv ndreptat spre Noua Dreapt i Partidul pentru Patrie. Despre aceast organizaie i despre membri ei voi scrie n episoadele urmtoare.

Comentariu rapcea.ro: nu pot s nu sancționez dezinformarea pe care autorul articolului o ncearc, cu privire la Alianța Național. Afirmația privind “agenda agresiv” a acestei uniuni de ONG-uri mpotriva Noii Dreptei și a Partidului Totul Pentru Țar este cel puțin hazardat. Invers, am putea afirma cu mai mult certitudine c cele dou sus-numite organizații s-au simțit amenințate de o alianț format de foști membrii, militanți și simpatizanți ai ND și PPP, care ptrundeau pe nișa naționalist ocupat formal și ineficient pn atunci de cele dou formațiuni mai sus menționate. Deși toate ncercrile de unificare a ND și PPP n acțiuni și proiecte politice eșuaser pn atunci datorit orgoliului și lipsei de viziune politic a liderilor celor dou formațiuni, n mod surprinztor aceștia s-au aliat cnd a venit vorba de a “combate” ntr-un singur glas nou apruta Alianț Național, denigrnd-o și ncercnd pe toate cile s mpiedice aderarea de noi membri la aceast formațiune (vezi cazul Pro-Vita și modul n care au fost ndeprtați din Alianța Național). n plus, la fel de straniu apare și status-quo-ul tacit al liderilor celor dou formațiuni (ND și PPP) de a nu primi (reciproc) “trdtorii” ce plecau dezamgiți de la una din cele dou formațiuni și doreau s treac la cealalt. Cu alte cuvinte, fiecare “stpn” pe “moșia” lui.

Un al lider al organitzaiei, Bogdan Stanciu, avea s devin fondatorul primei agenii de pres alternative online din Romnia – Altermedia –(alturi de Dan Ghi) i avea s se implice, dup prsirea organizaiei, n Fundaia Pro Vita, filiala Bucureti, cea ma important organizaie cretin pro-natalitate i anti-avort din Romnia.

ntre anii 2001 i 2005, manifestrile Noii Drepte ncep s capete o direcie, cu toate c majoritatea sunt reacii la evenimente interne i externe. Primul protest mpotriva nstrinrii zcmintelor de la Roia Montan, n 2001, nainte de apariia ecologitilor de serviciu, cu obiective ascunse i sponsori la fel de dubioi ca i RMGC. Luri de poziie mpotriva prozelitismului sectar i homosexual, tabere naionaliste, devenite evenimente anuale, dar i apropierea de organizaiile naionaliste europene. n anul 2002, de exemplu, ND particip la tabara naionalist european SwordnCross din Polonia, alturi de organizaia NOP, eveniment marcat n numrul 5 al revistei Noua Dreapt.

Comentariu rapcea.ro: acest comportament reactiv al Noii Drepte se datoreaz n exclusivitate lui Tudor Ionescu, care percepea orice inițiativ mai ampl de modificare a direcțiilor de acțiune ale ND, ca pe o amenințare direct la adresa autoritții lui n organizație, fapt ce a și cauzat plecarea din organizație a multor membrii și simpatizanți.

Exemplul meu personal este edificator. Iat propunerile mele pentru Planul de acțiune al Noii Drepte pe anul 2009, COMUNICATE N SCRIS pe mail la sfrșitul lui 2008 celorlalți membrii din conducerea ND. Menționez c am avut și alte inițiative organizatorice, de reformare a ND n trecut (exprimate verbal). NICI UNA DINTRE ELE NU A FOST INCLUS N PLANUL DE ACȚIUNE PE NOUL AN. Cel care a respins mereu, FR EXPLICAȚII propunerile, a fost “frna” Tudor Ionescu.

Iat materialul:

Propuneri pentru planul de actiune 2009

Din punct de vedere ideologic i organizatoric, Noua Dreapt trebuie s se dezvolte n noul an, n urmtoarele direcii:

I. Aciune Politic:

trebuie urmrit cu atenie evoluia situaiei la nivel social, economic i politic, att pe plan naional ct i internaional, i reacionat pe ct posibil RAPID, la timp. Acest lucru presupune aciuni pe mai multe nivele:

- comunicate de pres privind poziia organizaiei fa de cele de mai sus.

- Conferine de pres pe temele mai importante.

- Mitinguri, pichetri, memorii, cereri de audien, ieiri n mass-media (atunci cnd ni se ofer prilejul) pe temele artate mai sus.

- Meninerea la zi a informaiilor de pe site (publicarea la loc vizibil, central, a comunicatelor de pres, anunarea DINAINTE a aciunilor)

- nregistrarea partidului.

Trebuie neleas necesitatea acestor aciuni politice, la momentul potrivit, reacia rapid la evenimente, ca pe un mod de:

– a mentine membrii in contact cu realitile politice

– a „acoperi” lipsa n plan politic a unei opoziii de dreapta

– a atrage noi membri (n condiiile n care muli noi venii se plng de lipsa de „aciune” politic, de reacie la evenimente, de implicare n treburile rii).

– a cuta ca, chiar i din „opoziie”, din afara instituiilor, se echilibrm balana n ceea ce privete luarea unor hotrri importante pentru Naiune i ar (lobby n favoarea unor msuri, implementrii unor idei, respectrii unor drepturi).

II. Msuri organizatorice generale:

fa de o astfel de program, organizarea Noii Drepte necesit – n opinia mea, o serie de schimbri radicale:

- apreciez c sistemul cuiburilor i cetuilor nu mai este viabil n forma actual, fiind depit de necesitile actuale. ND trebuie s i construiasc un schelet organizatoric modern, care s rspund nevoilor enunate la primul punct.

- Propun (pe lng meninerea cuiburilor i cetuilor) punerea accentului n principal pe rolul departamentelor, care ar fi bine s nceap s existe inclusiv la nivel de filiale, i s funcioneze dup urmtoarele principii: Principiul Compartimentrii i Principiul Responsabilizrii. Compartimentarea presupune ca fiecare departament s funcioneze autonom, cu mijloace de personal pe ct posibil, proprii. Responsabilizarea presupune ca fiecare departament s i asume rspunderea pentru aciuni, s acioneze cu maturitate, fr a mai atepta Ok-ul de la Conducerea central. Este vorba de a nu mai pierde timp cu feedbackul, ci de a reaciona prompt, atunci cnd mprejurrile o cer. Ar fi de dorit ca Organizaia s aib asigurat, pe ct posibil, un serviciu de permanen la toate departamentele, pentru a asigura continuitatea activitilor.

Sper ca aceste msuri s duc la implicarea n departamente a unui numr ct mai mare de membrii, s nu mai fim n situaia de a avea doar responsabili pe departamente – i att ! Nici o organigram a acestor departamente, nici un plan de aciune pentru ele, nici un membru inclus n activitatea acestora.

De aceea, apreciez c fiecare departament trebuie s aib minim 2 membrii (n afar de responsabilul de departament), care s poat asigura continuitatea, i urmrii permanent ducerea la ndeplinire a planului de aciune al departamentului respectiv.

O alt msur important, care e de natur s asigure comunicarea ntre membrii i departamente, ar fi aceea de a se realiza o schi a organigramei organizaiei, cu membrii fiecrui departament i datele lor de contact (e-mail, telefon, etc.), pentru a uura comunicarea ntre departamente.

1. Departamentul Juridic:

Componen: Mihai Rapcea, Daniela Ghiulescu, al treilea membru lipsete…

Obiective: – asigurarea unei baze de date legislative (broura activistului)

- redactarea de contestaii, plngeri, cereri, memorii, n raport cu autoritile

- asigurarea pe ct posibil a unei asistene juridice a membrilor, n desfurarea activitlor organizaiei.

- Asigurarea cadrului legal de desfurare a activitilor (nregistrarea filialelor, etc.)

- Asigurarea unei opinii ntemeiate n drept n ceea ce privete valorile aprate de ND.

Propuneri de Aciuni concrete pentru 2009:

– memoriu i cereri audien la Ministerul Afacerilor Externe (situaia romnilor din afara rii).

– strngerea din teritoriu a listelor cu semnturi pentru nregistrarea partidului, coordonarea eforturilor pentru finalizarea strngerii de semnturi.

– finalizarea demersurilor pentru nregistrarea filialelor.

– organizarea de edine/cursuri cu membrii care doresc s se informeze, cu privire la: Principalele instituii ale Statului (componen, mod de funcionare, atribuii), drepturi i obligaii ceteneti, ce nseamn un partid i ce este lupta politic.

– aciune n justiie mpreun cu mai multe organizaii i ceteni, avnd ca obiect constatarea nulitii contractului de privatizare a Petrom (am aduce napoi statului Romn 5 miliarde de euro anual – ar fi soluia anti-criz pt. Romnia, am avea bani pt salariile profesorilor, pensii, asigurri sociale, etc.)

– susinerea din punct de vedere juridic a activitilor i necesitilor celorlalte departamente (informaii legislative, modele de memorii, acorduri de asociere cu instituii publice, modele de programe, etc.).

– Nu n ultimul rnd, comunicarea ctre departamentul de relaii cu presa, a stadiului derulrii programelor, a calendarului aciunilor, pentru a putea fi fcute publice n timp util.

2. Departamentul relaii cu presa:

Componen actual cunoscut: Coordonator – Goran Mrakici, mai trebuie membrii

- s asigure comunicate de pres actuale, cu poziia organizaiei fa de temele la zi ale agendei politice naionale i internaionale;

- organizarea de conferine de pres pe temele de importan major

- realizarea unei baze de date cu contacte din pres, aprofundarea unor relaii conrdiale, personale, cu oameni din presa, n scopul asigurrii unui spaiu media cu o vizibilitate ct mai mare.

- Publicarea pe site-ul organizaiei a comunicatelor de pres.

Propuneri de Aciuni concrete pentru 2009:

- comunicat de pres pe tema atacrii Palestinienilor din Fia Gaza de ctre Israel

- comunicat de pres i campanie de promovare a aciunii n justiie mpreun cu mai multe organizaii i ceteni, avnd ca obiect constatarea nulitii contractului de privatizare a Petrom (am aduce napoi statului Romn 5 miliarde de euro anual – ar fi soluia anti-criz pt. Romnia, am avea bani pt salariile profesorilor, pensii, asigurri sociale, etc.)

- comunicate de pres cu privire la depunerea de memorii, solicitri de audien, pichetri, mitinguri (publicate cu cel puin 3 zile nainte de eveniment, mcar pe site-ul organizaiei).

3. Departamentul pentru Romanii din Afara Granitelor:

Componen actual cunoscut: Coordonator – Tiberius Domozin, mai trebuie membrii

Propuneri de Aciuni concrete pentru 2009:

- s asigure legtura cu organizaii i reprezentanii romnilor din afara rii;

- s fie la curent cu problemele i nevoile comunitilor romneti din afara rii

- s creeze o baz de date cu persoane i contacte din comunitatea romnilor din afara rii

- s gestioneze fondurile necesare ajutorrii/susinerii necesitilor romnilor din afara rii

- s asigure transmiterea ctre romnii din afara rii a lucrurilor strnse pentru acetia.

- S organizeze tabere pentru copiii din familiile de romni din afara rii, prin:

a) angrenarea unui program de vacan, n care ct mai multe familii de romni s primeasc pe perioada vacanei, copii din familii de romni din afara rii

b) contactarea Ministerului Turismului, realizarea unui parteneriat cu acesta, a unui program comun pentru a aduce n tabere colare din Romnia, la preuri subvenionate, copii romani din afara rii.

c) Contactarea Patriarhiei Romne, a ministerului Cultelor n vederea unui parteneriat, a derulrii unui program comun pentru pelerinaje organizate pentru romnii din afara rii la mnstiri din Romnia.

d) Parteneriat cu Ministerul nvmntului pentru organizarea de schimburi de experien ntre profesori/elevi de la coli romneti din afara rii i colile din ar.

– Nu n ultimul rnd, comunicarea ctre departamentul de relaii cu presa, a stadiului derulrii programelor, a calendarului aciunilor, pentru a putea fi fcute publice n timp util.

4. Departamentul pentru lupta cultural:

Componen actual cunoscut: Coordonator – Alexandru Nstase, mai trebuie membrii

- organizarea de comemorri, maruri, conferine, aniversri i srbtoriri a unor momente importante din punct de vedere istoric, naional i identitar.

- Elaborarea unor materiale care s rspund atacurilor identitare la care sunt supuse permanent valorile culturale romneti.

– Nu n ultimul rnd, comunicarea ctre departamentul de relaii cu presa, a stadiului derulrii programelor, a calendarului aciunilor, pentru a putea fi fcute publice n timp util.

5. Departamentul pentru lupta ecologic:

Componen actual cunoscut: Coordonator – Marian Grb, mai trebuie membrii

Propuneri de Aciuni concrete pentru 2009:

- strngerea de informaii cu privire la aciunile iresponsabile ale UDMR-ului prin vandalizarea i despdurirea iresponsabil a pdurilor

- redactarea unui raport pe tema mediului, cu propuneri concrete

- Parteneriat cu Ministerul Mediului, realizarea unor programe comune, ale filialelor/ i sau colilor, liceelor, de ecologizare a unor parcuri, piee din orae, sau organizarea unor drumeii montane pentru adunarea gunoaielor de pe munte (ar aduce mai muli membrii n organizaii, ar duce la strngerea relaiilor de camaraderie ntre membrii).

– Nu n ultimul rnd, comunicarea ctre departamentul de relaii cu presa, a stadiului derulrii programelor, a calendarului aciunilor, pentru a putea fi fcute publice n timp util.

6. Departamentul pentru recrutri:

Componen actual cunoscut: Coordonator – Mihai Tuburlui, mai trebuie membrii.

- verificarea cererilor de nscriere on-line

- asigurarea contactului RAPID cu noii membrii

- verificarea modului corect de abordare al noilor venii de ctre membrii implicai n recrutri.

- Identificarea disfuncionalitilor prin crearea unui raport cu informaii de la fiecare filial privind numrul de cereri de adeziune i rezultatul concret (cnd s-a rspuns adeziunilor, cnd a avut loc contactul cu aderentul, cine a luat contactul, dac s-a continuat, etc.). Realizarea profilului ideal al noilor membrii, lista ateptrilor pe care acetia le au de la Organizaie.

Propun nfiinarea unui departament pentru aciune politic, care s aib n atribuii:

- ntocmirea de rapoarte i informri pe principalele teme la zi ale politicii interne i internaionale

- propuneri de aciune n plan politic (luri de poziie, comunicate de pres, etc.)

- pregtirea membrilor pentru aciunea la nivel politic.

La aceast tabr a participat i secretarul general al organizaiei, Grigore Opri, care avea s devin n acelai an primul romn acuzat (i apoi condamnat) pentru propagand i instigare la ur i ovinism, n baza ingratei ordonane 31 din 2002, emise de guvernul Adrian Nstase dup o vizit n SUA. Opri, achitat dup muli ani de procese, apare i n raportul SRI din anul 1995, ca incitator la aciuni extremiste. Secretarul general al Noii Drepte editase o carte intitulat Garda de Fier i era acionar al o firm de traduceri tehnice intitualat Arbeit MF.

n anul 2003 Noua Dreapt particip la fondarea Frontului Naional European n Polonia, n urma unei reuniuni din 21 iunie. Organizaiile fondatoare au fost: Renasterea Nationala a Poloniei (NOP / Polonia), Miscarea pentru Unitate Nationala (HNS / Republica Ceha), Comunitatea Slovaca (SP / Slovacia) si Noua Dreapta (ND / Romania). Mai trziu aveau s adere la ENF i NPD din Germania, un partid nc activ i cu reprezentani locali i n guvernele landurilor, Forza Nuova, o micare de tineret italian format dup model legionar, Falanga din Spania i Zorii Aurii din Grecia. Organizaii ca Aliana Naional din Bulgaria i Partidul Reformator din Portugalia aveau s devin grupri afiliate.

Frontul Naional European a avut chiar si un membru n Parlamentul European. Roberto Fiore, liderul Forza Nuova, a devenit membru al PE dup ce Alessandra Mussolini, nepoata lui Benitto Mussolini, a renunat la postul de europarlamentar n 2004 obinut cu Alternativa Social (Forza Nuova, Liberta di Azione, Fronte Nazionale). Ca o ironie, grupul naionalist format n cadrul Parlamentului European numit ITS Identitate, Tradiie, Suveranitate, s-a desfiinat dup ce Mussolini a fcut remarci xenofobe la adresa romnilor. Vadim Tudor i el membru al ITS cu Romnia Mare, alturi de UKIP din Marea Britanie, Frontul Naional al lui Le Pen, Ataka din Bulgaria, Fiama Tricolore din Italia, Vlaams Belang din Belgia i Partidul Liberti la lui Jorg Haider din Austria, a decis scoaterea PRM din grup. Retragerea lui Vadim Tudor a desfiinat oficial ITS cu cei 23 de membri ai si n 14 noiembrie 2007.

Noua Dreapt avea s participe activ la structurarea i aciunile ENF pn n anii 2007-2008. Apropierea a fost n mod special fa de NPD din Germania, Falanga din Spania, Forza Nuova, dar i fa de Zorii Aurii din Grecia. Relaiile cu NPD -Nationaldemokratische Partei Deutschlands,au fost create i meninute de ctre Claudiu Mihuiu, reprezentantul Noii Drepte cu relaiile externe, care locuia n Germania (Mannheim) i avusese legturi cu Mircea Dimitriu, secretarul general al Micrii Legionare. Mihuiu, care se altur ND n 2003, deveni n scurt timp unul dintre liderii influeni ai organizaiei. Din pcate, sufer un accident groaznic n anul 2006, care l paralizeaz de la bru n jos. Lupta sa activa n cadrul ND mai suferise i dup ce familia sa fusese agresat, iar el nsui fusese atacat n strad de ctre anarhitii nemi, ca urmare a participrii sale la unele aciuni al NPD n Germania. Claudiu Mihuiu a tradus i publicat n limba german Crticica efului de Cuib, scris de Codreanu, n anul 2006 la editura german Regin Verlag.

Frontul Naional European ncepe s i piard din unitate ncepnd cu anul 2007 i astzi putem spune c aceast organizaie-umbrel nu mai exist. Falia dintre partidele i organizaiile nepolitice din ENF a crescut tot mai mult, mai ales n momentul accederii Forza Nouva n Parlamentul European. Dar cel mai important motiv a fost accederea Jobbik n Parlamentul de la Budapesta i n Parlamentul European. Apropierea unor partide i organizaii membre la FNE de Jobbik i chiar de HVIM, mai ales a italienilor i francezilor, a dus la o denigrarea a relaiilor cu fondatorul FNE, organizaia Noua Dreapt, care i-a canalizat energiile n anii 2007 – 2012 n principal pentru combaterea revizionismului maghiar i apropierii de Basarabia.

Comentariu rapcea.ro: iarși, se exagereaz rolul lui Tudor Ionescu n apariția alianței ENF și n general n menținerea legturilor cu alte organizații naționaliste din strintate. Cristi Dumitriu și Nicolae Calot au fost cei care au ntreținut legturile cu organizațiile naționaliste europene, inclusiv la ședința de fondare a ENF din Polonia. Tudor Ionescu a nceput mult mai trziu s viziteze alte organizații naționaliste din strintate, pe baza contactelor fcute de Calot, Mihuțiu și Dumitriu și mai trziu, Tiberiu Domozin.

Noua Dreapt i experiena politic

Chiar dac ND s-a nfiinat ca un ONG, cu scopul declarat de a deveni o micare naionalist i antipoliticianist, anul 2004 o surprinde candidnd alturi de PNDC. Apoi urmeaz cunoscuta propunere a lui Gigi Becali de fuziune cu PNG, dar i unele tatonri cu PP-DD, pe vremea cnd Dan Diaconescu era nc arestat.

Cine a convinsNoua Dreapt s candideze alturi de PNDC, cine a sabotat planurile lui Gigi Becali i cine este personajul cheie care a dus la fondarea PP-DD, dar i la distrugerea Partidului Naionalist, vei afla n episodul urmtor.

George Bara – NapocaNews

Comentariu rapcea.ro: așteptm cu interes continuarea. Pn una alta, candidatul Partidului Romnia Mare pentru colegiul 6 Deva-Crjiți la pentru Camera Deputaților este nimeni altul dect un anume Tudor Ionescu… Coincidenț de nume ?! Nu prea cred, din moment ce omonimul su, Tudy Ionescu (amantul Oanei Zvoranu) candideaz n alt parte… iar un al treilea Tudor Ionescu ar fi deja prea mult n politica romneasc. Eu i urez candidatului PRM Tudor Ionescu succes deplin n alegeri și n ducerea pe culmile socialismului a naționalismului de tip vadimist. Pcat c nu și-a fcut cunoscute simpatiile, prieteșugurile și orientrile mai devreme. Putea s aib bunul simț ne lase s fondm un partid de dreapta, autentic, fr s ne arunce n orientri dubioase “de la stnga la dreapta” (mai degrab invers – n cazul lui).

Spune-mi cu cine te nsoțești, ca s ți spun cine ești– zice un vechi proverb romnesc. Așa se face c zilele trecute, la aniversarea zilei de naștere aescroculuiSever Mureșan, unul dintre devalizatorii de frunte ai Bncii Dacia Felix, invitat la loc de cinste lng acesta se afla același Tudor Ionescu, fapt ce arat c nu ntmpltor ceea ce a mai rmas din Noua Dreapt și are sediul ntr-un imobil ce aparține aceluiași Sever Mureșan. Astfel se adeverește zicala c orice ru se ntoarce la origini… și orice lucru ascuns iese pn la urm la lumin.

, , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *