Arc peste timp: 95 de ani de la Revoluția Roșie din Octombrie 1917. Menșevicii ARD contra bolșevicilor PSD

7 noiembrie, se împlinesc 95 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din 25 Octombrie 1917, evenimentul cel mai important al secolului XX și care a marcat un moment crucial în istoria omenirii.

Marea revoluție Socialistă din Octombrie, cunoscută în istorie și sub denumirea de OCTOMBRIE ROȘU a izbucnit în noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1917, pe stil nou, la Petrograd. Acțiunea a fost organizată de partidul bolșevic, una dintre formațiunile politice venite la putere în urma revoluției din februarie a aceluiași an, ce a dus la abdicarea țarului Nikolai al II-lea.

Potrivit unor relatări istorice, bolșevicii au luat cu asalt palatul de iarnă, reședința Guvernului provizoriu și au arestat membrii cabinetului de miniștri. A urmat un război civil de aproape trei ani, în care și-au pierdut viața milioane de oameni, inclusiv a fost executată și familia ultimului monarh al Rusiei. Regimul, instituit prin puterea armelor în 1917, a rezistat aproape 74 de ani.

Victoria comunismului în Rusia este strâns legată de personalitatea lui  Lenin, de modul în care evreii au pregătit și desfășurat revoluția care le-a permis comuniștilor evrei să preia puterea în Rusia țaristă și s-o transforme într-un stat comunist totalitar, având ca principiu de guvernare teama și teroarea.
Istoricii n-au consemnat câte vieți au fost sacrificate pentru instalarea puterii sovietelor, dar se apreciază la vreo 30 de milioane de ruși morți în război, în luptele dintre bolșevici și albgardiști și împușcați de comisarii sovietici pentru că erau declarați dușmanii noului regim comunist.

Menșevici și bolșevici

La al doilea Congres al Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia care a avut loc în 1903, au apărut două curente. Cel al lui Lenin, bazat pe teoria că un partid puternic trebuie să se bazeze pe un număr mare de membri și simpatizanți în timp ce Martov, un alt lider important al partidului, susține că forța partidului trebuie să fie un grup elitist de activiști. Pentru că nu s-au înțeles, în partid au apărut cele două curente iar pentru că Lenin se baza pe majoritate a fost denumit bolșevic iar fracțiunea minoritară a lui Martov menșevicii.

Făcând o comparație a evenimentelor de atunci cu cele actuale de pe scena politică românească, putem considera că menșevicii ar fi PDL, bazat pe un grup restrâns de activiști politici, iar bolșevicii cei din PSD, pentru că sunt un partid aproape de masă, deci de o largă majoritate, ambele formațiuni fiind de sorginte comunistoidă.

Cine cunoaște, chiar și în mare, pașii parcurși de Lenin în a prelua puterea în Rusia, poate găsi lesne similitudini în pașii politici pe care-i parcurg în momentul de față liderii USL în a prelua puterea totală în România.
Lovitura de stat din iulie – august acest an poate fi comparată cu lovitura de stat dată de Lenin Guvernului rus burghezo-democrat condus de Kerenski, în noiembrie 1917. În urma ultimilor alegeri democratice din Rusia, în Adunarea Constituantă bolșevicii lui Lenin au avut mai puține mandate decât socialiștii, democrații, menșevicii și cei care susțineau Guvernul Kerenscki. Cu toate acestea, Lenin n-a recunoscut hotărârile Congresului și a ocupat puterea cu forța, ceea ce a genera războiul civil dintre bolșevici și albgardiști, un război sângeros și cu milioane de victime.
Actualul USL, chiar dacă n-a reușit să-l dea jos pe președintele Băsescu prin referendum, n-a recunoscut valabilitatea acestuia și continuă să clameze că Băsescu este un președinte neconstituțional. Nici că se poate o dovadă mai clară de bolșevism!


USL nu a cedat lupta pentru acapararea întregii puteri și, potrivit declarațiilor lui Dan Voiculescu, există un alt plan de demitere a președintelui. Modul în care USL și-a recrutat candidații la parlamentare, mulți dintre ei compromiși în imaginea publică, cu dosare în curs de instrumentare, cu implicații în acte de corupție indică nevoia de a crea un Parlament bazat pe aleși șantajabili pentru a vota orice li se va cere.
Aceste acțiuni politice se desfășoară pe o stare de derută, de dezamăgire a națiunii, ceea ce permite o ușoară manipulare a acesteia, așa cum s-a întâmplat și în Rusia țaristă a anului 1917.

USL nu se va da înlături de la nimic ce-i poate permite să preia puterea totală. Avem dovezi certe de reacții pur bolșevice față de ambasadorul USA la București, față de cancelarul Germaniei sau a conducerii UE, când toți aceștia au semnalat derapajul de la democrație al liderilor USL.
Înclin să cred că liderii USL au un plan mai larg de preluare a puterii în România și acest plan are un anumit sprijin din exterior, așa cum au avut și comuniștii din Rusia. Cum acțiunile lor sunt șocant de asemănătoare cu cele ale bolșevicilor din perioada lui Lenin, înclin să cred că Rusia lui Putin nu este străină de ce se petrece pe scena politicii românești.
Toată această ascensiune de putere a USL se datorează lipsei de reacție a așa-zisei opoziții, reprezentată formal de Alianța România Dreaptă. Liderii acestei alianțe se împiedică unii de alții, se contrazic în acțiune, își pierd suflul politic în demersuri fără impact public etc. ARD-ul se comportă în fața Ponta ca menșevicii în fața lui Lenin. Tare mă tem că atunci când se vor trezi la realitate va fi prea târziu. Mai ales pentru noi. Părerea mea!

resurse: publika, jurnalulbd.ro