7 noiembrie, se mplinesc 95 de ani de la Marea Revoluie Socialist din 25 Octombrie 1917, evenimentul cel mai important al secolului XX i care a marcat un moment crucial n istoria omenirii.

Marea revoluie Socialist din Octombrie, cunoscut n istorie și sub denumirea de OCTOMBRIE ROȘU a izbucnit n noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1917, pe stil nou, la Petrograd. Aciunea a fost organizat de partidul bolevic, una dintre formaiunile politice venite la putere n urma revoluiei din februarie a aceluiai an, cea dus la abdicarea arului Nikolai al II-lea.

Potrivit unor relatri istorice, bolevicii au luat cu asalt palatul de iarn, reedina Guvernului provizoriu iau arestat membrii cabinetului de minitri. A urmat un rzboi civil de aproape trei ani, n care i-au pierdut viaa milioane de oameni, inclusiv a fost executat i familia ultimului monarh al Rusiei. Regimul, instituit prin puterea armelor n 1917, a rezistat aproape 74 de ani.

Victoria comunismului n Rusia este strns legat de personalitatea luiLenin, de modul n care evreii au pregtit i desfurat revoluia care le-a permis comuniștilor evrei s preia puterea n Rusia arist i s-o transforme ntr-un stat comunist totalitar, avnd ca principiu de guvernare teama i teroarea.
Istoricii n-au consemnat cte viei au fost sacrificate pentru instalarea puterii sovietelor, dar se apreciaz la vreo 30 de milioane de rui mori n rzboi, n luptele dintre bolevici i albgarditi i mpucai de comisarii sovietici pentru c erau declarai dumanii noului regim comunist.

Menșevici și bolșevici

La al doilea Congres al Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia care a avut loc n 1903, au aprut dou curente. Cel al lui Lenin, bazat pe teoria c un partid puternic trebuie s se bazeze pe un numr mare de membri i simpatizani n timp ce Martov, un alt lider important al partidului, susine c fora partidului trebuie s fie un grup elitist de activiti. Pentru c nu s-au neles, n partid au aprut cele dou curente iar pentru c Lenin se baza pe majoritate a fost denumit bolevic iar fraciunea minoritar a lui Martov menevicii.

Fcnd o comparaie a evenimentelor de atunci cu cele actuale de pe scena politic romneasc, putem considera c menevicii ar fi PDL, bazat pe un grup restrns de activiti politici, iar bolevicii cei din PSD, pentru c sunt un partid aproape de mas, deci de o larg majoritate, ambele formațiuni fiind de sorginte comunistoid.

Cine cunoate, chiar i n mare, paii parcuri de Lenin n a prelua puterea n Rusia, poate gsi lesne similitudini n paii politici pe care-i parcurg n momentul de fa liderii USL n a prelua puterea total n Romnia.
Lovitura de stat din iulie – august acest an poate fi comparat cu lovitura de stat dat de Lenin Guvernului rus burghezo-democrat condus de Kerenski, n noiembrie 1917. n urma ultimilor alegeri democratice din Rusia, n Adunarea Constituant bolevicii lui Lenin au avut mai puine mandate dect socialitii, democraii, menevicii i cei care susineau Guvernul Kerenscki. Cu toate acestea, Lenin n-a recunoscut hotrrile Congresului i a ocupat puterea cu fora, ceea ce a genera rzboiul civil dintre bolevici i albgarditi, un rzboi sngeros i cu milioane de victime.
Actualul USL, chiar dac n-a reuit s-l dea jos pe preedintele Bsescu prin referendum, n-a recunoscut valabilitatea acestuia i continu s clameze c Bsescu este un preedinte neconstituional. Nici c se poate o dovad mai clar de bolevism!


USL nu a cedat lupta pentru acapararea ntregii puteri i, potrivit declaraiilor lui Dan Voiculescu, exist un alt plan de demitere a preedintelui. Modul n care USL i-a recrutat candidaii la parlamentare, muli dintre ei compromii n imaginea public, cu dosare n curs de instrumentare, cu implicaii n acte de corupie indic nevoia de a crea un Parlament bazat pe alei antajabili pentru a vota orice li se va cere.
Aceste aciuni politice se desfoar pe o stare de derut, de dezamgire a naiunii, ceea ce permite o uoar manipulare a acesteia, aa cum s-a ntmplat i n Rusia arist a anului 1917.

USL nu se va da nlturi de la nimic ce-i poate permite s preia puterea total. Avem dovezi certe de reacii pur bolevice fa de ambasadorul USA la Bucureti, fa de cancelarul Germaniei sau a conducerii UE, cnd toi acetia au semnalat derapajul de la democraie al liderilor USL.
nclin s cred c liderii USL au un plan mai larg de preluare a puterii n Romnia i acest plan are un anumit sprijin din exterior, așa cum au avut și comuniștii din Rusia. Cum aciunile lor sunt ocant de asemntoare cu cele ale bolevicilor din perioada lui Lenin, nclin s cred c Rusia lui Putin nu este strin de ce se petrece pe scena politicii romneti.
Toat aceast ascensiune de putere a USL se datoreaz lipsei de reacie a așa-zisei opoziii, reprezentat formal de Aliana Romnia Dreapt. Liderii acestei aliane se mpiedic unii de alii, se contrazic n aciune, i pierd suflul politic n demersuri fr impact public etc. ARD-ul se comport n fața Ponta ca menevicii n faa lui Lenin. Tare m tem c atunci cnd se vor trezi la realitate va fi prea trziu. Mai ales pentru noi. Prerea mea!

resurse: publika, jurnalulbd.ro

, , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *