„Este adevrat, candidez n sectorul 4, din partea Partidului Conservator, la Camera Deputaților”. Rostite de gura oricrui alt romn, aceste cuvinte seci ar fi avut șanse mari s treac neobservate. n definitiv, ele nu descriu dect un banal „aranjament” politic. Din pcate, mai ales pentru el, cel care se laud astfel, este reputatul istoric Dinu C. Giurescu, profesor universitar și membru al Academiei Romne. nalte ranguri intelectuale care plesc, ns, atunci cnd sunt puse n balanț cu trecutul familiei sale. Un trecut dramatic care, n mod normal, ar fi trebuit s-i interzic o asemenea alianț mpotriva firii. Reprezentant al unei celebre „dinastii” de savanți romni, noul candidat al conservatorilor este fiul istoricului Constantin C. Giurescu, fost deținut politic trimis n cumplitele pușcrii comuniste de una și aceeași Securitatea pe care, n tinerețea sa, Dan „Felix” Voiculescu a slujit-o plin de abnegație, din calitatea sa de „turntor” omologat oficial printr-o decizie a justiției. Intrat n cursa electoral, „Felix” ncearc acum s-și „coafeze” șifonata lui imagine public, agțndu-și la butonier niște „floricele” care s-i parfumeze, cumva, duhoarea pestilențial care-l nsoțește peste tot. Iar una dintre acestea este chiar Dinu C. Giurscu, reprezentant al unei celebre „dinastii” de savanți romni. Uitnd parc cine este și mai ales din ce familie provine, conu Dinu, ajuns la venerabila vrst de 85 de ani, a ales, de bun voie s devin un argat de lux angajat pe moșia turntorului. Dar despre ce este vorba? De curnd, Dan Voiculescu, a anunțat c va candida, din nou, la un post n Parlamentul pe care abia l-a prsit, dnd bir cu fugiții de frica unui proces. Acum, n calitatea sa de președintele fondator al Partidului Conservator „Felix” Voiculescu și-a anunțat intenția de a candida, la alegerile legislative din 9 decembrie, n sectorul 4, pe tarlaua administrat, n numele su, de Cristian Popescu cel care-și mai zice și „Piedone”. Iar pentru ca alegtorii de acolo s nu se uite cruciș la el, candidatul „Felix” a hotrt c nu i-ar strica s vin nsoțit ne niște personalitți cu un trecut ct mai credibil. Conform unor surse din cadrul USL Voiculescu i-a contactat inițial pe istoricul Dinu C. Giurescu și pe prozatorul Augustin Buzura, crora le-a propus s candideze pentru Camera Deputaților, n sectorul 4, n dou colegii incluse n cel n care el nsuși candideaz pentru un loc n Senat. Conform acelorași surse citate de pres , Augustin Buzura nu a dat nc un rspuns la aceast solicitare. n schimb, Dinu C. Giurescu a acceptat fr s stea prea mult pe gnduri. Ne mai amintim, poate c la precedentele alegeri, Ecaterina Andronescu, pe vremea aceea rector al Politehnicii București, ne-a zmbit galeș de pe afișele electorale care anunțau c este „Garantat de Vanghelie”. Acum, nu este exclus ca pe noile afișe, distincția academic a figurii lui Dinu C.Giurscu s ne zmbeasc boierește, „garantat” de agresivul „Piedone”. Acela va fi momentul n care tatl su se va rsuci probabil n mormnt, scrbit de opțiunea politic a fiului care a ales astfel s scuipe pe memoria unor ani lungi petrecuți n pușcriile politice comuniste.

Sub pulpana larg a Securitții

Dup cum bine știm, justiția a decis, printr-o sentinț definitiv, c Dan Voiculescu a turnat la Securitatea care i-a dat numele de cod „Felix”. Este vorba despre una și aceeași Securitate care, n anul 1950, l-a aruncat n pușcrie pe Constantin C. Giurescu, tatl lui Dinu C.Giurscu. Istoria recent a culturii romnești reține c, nscut n anul 1901, fiu al istoricului Constantin I. Giurescu, tatl actualului coleg de partid al turntorului „Felix” a fcut parte din noua generație a școlii istoriografice romnești, mpreun cu Petre P. Panaitescu și Gheorghe I. Brtianu. Dup obținerea doctoratului, el a predat la Universitatea București. Dar, urmnd exemplul altor istorici ai vremurilor sale, Constantin C. Giurscu s-a implicat, la un moment dat, și n viața politic. A fost membru al Partidului Național Liberal și prin 1939, dup instaurarea regimului carlist, a fost numit rezident regal al Ținutului Dunrea de Jos. Mai trziu, a fost ministru secretar de stat, responsabil cu organizarea Frontului Renașterii Naționale, ministru al Propagandei Naționale și ministru al cultelor și artelor. Toate aceste funcții politice au fost cele pentru care a și fost trimis dup gratii de regimul comunist. El a fost arestat n 1950 iar urmtorii cinci ani, pn n 1955, i-a petrecut n cumplitul penitenciar de la Sighet.

„Acum se scrie altfel istoria romnilor”

Dup eliberarea sa, Constantin C. Giurscu a scris, n mare secret, ferit de ochii Securitții, cartea „Cinci ani și dou luni n penitenciarul de la Sighet”.Carte pe care este imposibil ca noul colaborator al turntorului „Felix” s nu o fi citit-o. Și poate c nici mcar nu era nevoie s-o citeasc, pentru c, n momentul arestrii tatlui su, Dinu C.Giurscu era ndeajuns de mare, ca vrst, nct s nu uite acele evenimente cumplite. Evenimente care au debutat n ziua de 6 mai 1950 cnd, la ora patru dimineața, familia Giurescu s-a trezit cu Securitatea la uș. Avnd un ordin de percheziție, ofițerii de Securitate au spus c trebuie s verifice casa, iar profesorului Giurescu i s-a zis c trebuie s mearg cu ei la Ministerul de Interne. Dup „vizita” la Interne, n care nu i s-a spus nimic despre motivele reținerii sale – dar i s-au confiscat banii, verigheta, butonii de argint de la cmaș, ceasul, ochelarii și alte obiecte – a fost bgat ntr-o dub, mpreun cu alți șase brbați, personalitți importante ale Romniei vechi: Radu Portocal, Ion Manolescu-Strunga, Pantelimon Halippa, Tancred Constantinescu, Al. Popoescu-Necșești și Napoleon Crețu”. Toți aceștia sunt acum personaje a cror memorie este pstrat n crțile de istorie. Ajuns la penitenciarul Sighet, Constantin C.Giurscu a fost ncarcerat alturi de Victor Papacostea, Nicolae Sibiceanu, generalul Niculae Marinescu, generalul Cijoski, C.C Zamfirescu, Constantin Argetoianu, Alexandru și Ion Lapedu, August Filip, Titus Popovici, D. Caracostea, toți arestați de Securitatea comunist n ceea, mai trziu, avea s fie numit „noaptea demnitarilor”. Un argument n plus pentru care putem afirma c, prin decizia lui, Dinu C.Giurscu scuip, nonșalant, pe memoria acelor oameni este și faptul c, „Jurnalul național” pstorit din umbr de același turntor „Felix”, a comis, de curnd, blasfemia de a-l compara pe pușcriașul Adrian Nstase cu acei deținuți politici trimiși, cndva, dup gratii de Securitatea regimului comunist.
Cartea scris de Constantin C.Giurscu descrie, pas cu pas, toate torturile morale dar și psihice pe care le-au avut de ndurat deținuții de la Sighet. El relateaz c dup cteva zile noilor sosiți li s-au dat haine noi. mbrcndu-le, Giurescu a observat c pantalonii i sunt strmți. Dar, atunci cnd i-a atras atenția asupra acestui fapt directorului nchisorii, care se afla și el de faț, aceasta i-a rspuns, atoate știutor: „las c o s-ți vin bine n dou sptmni; o s fie numai buni”. Binențeles c așa s-a și ntmplat iar dup regimul de nfometare cronic la care Giurscu a fost supus, alturi de toți ceilalți deținuți de la Sighet, peste cteva sptmni, hainele i erau deja mult prea largi. n cartea sa tatl lui Dinu C. Giurescu relateaz c atunci cnd lotul din care a fcut și el parte a ajuns la penitenciarul Sighet, n momentul repartizrii deținuților, ofițerul care citea lista i-a recunoscut numele și l-a ntrebat „Dumneata ești autorul Istoriei romnilor? La rspunsul su afirmativ, acel ofițer al crui nume n- a fost pstrat de istorie, i-a rspuns ironic: „Acum se scrie altfel istoria romnilor.”. Da, și chiar s-a scris: timp de multe decenii Romnia a fost condus de comuniști. Un regim care s-a bazat foarte mult pe Securitatea care i-a asigurat protecția. Securitate pe care, cndva, a slujit-o, ca turntor, și Dan Voiculescu. Motiv pentru care ne permitem s-l ntrebm pe Dinu C.Giurescu, retoric, firește: „spre ce istorie a romnilor v ndreptați, Excelenț”?

Vasile Surcel – Curentul

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *