Un scuipat pe memoria tatălui său: Dinu C. Giurescu – argat de lux pe moșia turnătorului „Felix” Voiculescu

„Este adevărat, candidez în sectorul 4, din partea Partidului Conservator, la Camera Deputaților”. Rostite de gura oricărui alt român, aceste cuvinte seci ar fi avut șanse mari să treacă neobservate. În definitiv, ele nu descriu decât un banal „aranjament” politic. Din păcate, mai ales pentru el, cel care se laudă astfel, este reputatul istoric Dinu C. Giurescu, profesor universitar și membru al Academiei Române. Înalte ranguri intelectuale care pălesc, însă, atunci când sunt puse în balanță cu trecutul familiei sale. Un trecut dramatic care, în mod normal, ar fi trebuit să-i interzică o asemenea alianță împotriva firii. Reprezentant al unei celebre „dinastii” de savanți români, noul candidat al conservatorilor este fiul istoricului Constantin C. Giurescu, fost deținut politic trimis în cumplitele pușcării comuniste de una și aceeași Securitatea pe care, în tinerețea sa, Dan „Felix” Voiculescu a slujit-o plin de abnegație, din calitatea sa de „turnător” omologat oficial printr-o decizie a justiției. Intrat în cursa electorală, „Felix” încearcă acum să-și „coafeze” șifonata lui imagine publică, agățându-și la butonieră niște „floricele” care să-i parfumeze, cumva, duhoarea pestilențială care-l însoțește peste tot. Iar una dintre acestea este chiar Dinu C. Giurăscu, reprezentant al unei celebre „dinastii” de savanți români. Uitând parcă cine este și mai ales din ce familie provine, conu Dinu, ajuns la venerabila vârstă de 85 de ani, a ales, de bună voie să devină un argat de lux angajat pe moșia turnătorului. Dar despre ce este vorba? De curând, Dan Voiculescu, a anunțat că va candida, din nou, la un post în Parlamentul pe care abia l-a părăsit, dând bir cu fugiții de frica unui proces. Acum, în calitatea sa de președintele fondator al Partidului Conservator „Felix” Voiculescu și-a anunțat intenția de a candida, la alegerile legislative din 9 decembrie, în sectorul 4, pe tarlaua administrată, în numele său, de Cristian Popescu cel care-și mai zice și „Piedone”. Iar pentru ca alegătorii de acolo să nu se uite cruciș la el, candidatul „Felix” a hotărât că nu i-ar strica să vină însoțit ne niște personalități cu un trecut cât mai credibil. Conform unor surse din cadrul USL Voiculescu i-a contactat inițial pe istoricul Dinu C. Giurescu și pe prozatorul Augustin Buzura, cărora le-a propus să candideze pentru Camera Deputaților, în sectorul 4, în două colegii incluse în cel în care el însuși candidează pentru un loc în Senat. Conform acelorași surse citate de presă , Augustin Buzura nu a dat încă un răspuns la această solicitare. În schimb, Dinu C. Giurescu a acceptat fără să stea prea mult pe gânduri. Ne mai amintim, poate că la precedentele alegeri, Ecaterina Andronescu, pe vremea aceea rector al Politehnicii București, ne-a zâmbit galeș de pe afișele electorale care anunțau că este „Garantată de Vanghelie”. Acum, nu este exclus ca pe noile afișe, distincția academică a figurii lui Dinu C.Giurăscu să ne zâmbească boierește, „garantată” de agresivul „Piedone”. Acela va fi momentul în care tatăl său se va răsuci probabil în mormânt, scârbit de opțiunea politică a fiului care a ales astfel să scuipe pe memoria unor ani lungi petrecuți în pușcăriile politice comuniste.

Sub pulpana largă a Securității

După cum bine știm, justiția a decis, printr-o sentință definitivă, că Dan Voiculescu a turnat la Securitatea care i-a dat numele de cod „Felix”. Este vorba despre una și aceeași Securitate care, în anul 1950, l-a aruncat în pușcărie pe Constantin C. Giurescu, tatăl lui Dinu C.Giurăscu. Istoria recentă a culturii românești reține că, născut în anul 1901, fiu al istoricului Constantin I. Giurescu, tatăl actualului coleg de partid al turnătorului „Felix” a făcut parte din noua generație a școlii istoriografice românești, împreună cu Petre P. Panaitescu și Gheorghe I. Brătianu. După obținerea doctoratului, el a predat la Universitatea București. Dar, urmând exemplul altor istorici ai vremurilor sale, Constantin C. Giurăscu s-a implicat, la un moment dat, și în viața politică. A fost membru al Partidului Național Liberal și prin 1939, după instaurarea regimului carlist, a fost numit rezident regal al Ținutului Dunărea de Jos. Mai târziu, a fost ministru secretar de stat, responsabil cu organizarea Frontului Renașterii Naționale, ministru al Propagandei Naționale și ministru al cultelor și artelor. Toate aceste funcții politice au fost cele pentru care a și fost trimis după gratii de regimul comunist. El a fost arestat în 1950 iar următorii cinci ani, până în 1955, i-a petrecut în cumplitul penitenciar  de la Sighet.

„Acum se scrie altfel istoria românilor”

După eliberarea sa, Constantin C. Giurăscu a scris, în mare secret, ferit de ochii Securității, cartea „Cinci ani și două luni în penitenciarul de la Sighet”.Carte pe care este imposibil ca noul colaborator al turnătorului „Felix” să nu o fi citit-o. Și poate că nici măcar nu era nevoie s-o citească, pentru că, în momentul arestării tatălui său, Dinu C.Giurăscu era îndeajuns de mare, ca vârstă, încât să nu uite acele evenimente cumplite. Evenimente care au debutat în ziua de 6 mai 1950 când, la ora patru dimineața, familia Giurescu s-a trezit cu Securitatea la ușă. Având un ordin de percheziție, ofițerii de Securitate au spus că trebuie să verifice casa, iar profesorului Giurescu i s-a zis că trebuie să meargă cu ei la Ministerul de Interne. După „vizita” la Interne, în care nu i s-a spus nimic despre motivele reținerii sale – dar i s-au confiscat banii, verigheta, butonii de argint de la cămașă, ceasul, ochelarii și alte obiecte – a fost băgat într-o dubă, împreună cu alți șase bărbați, personalități importante ale României vechi: Radu Portocală, Ion Manolescu-Strunga, Pantelimon Halippa, Tancred Constantinescu, Al. Popoescu-Necșești și Napoleon Crețu”. Toți aceștia sunt acum personaje a căror memorie este păstrată în cărțile de istorie. Ajuns la penitenciarul Sighet, Constantin C.Giurăscu a fost încarcerat alături de Victor Papacostea, Nicolae Sibiceanu, generalul Niculae Marinescu, generalul Cijoski, C.C Zamfirescu, Constantin Argetoianu, Alexandru și Ion Lapedău, August Filip, Titus Popovici, D. Caracostea, toți arestați de Securitatea comunistă în ceea, mai târziu, avea să fie numită „noaptea demnitarilor”. Un argument în plus pentru care putem afirma că, prin decizia lui, Dinu C.Giurăscu scuipă, nonșalant, pe memoria acelor oameni este și faptul că, „Jurnalul național” păstorit din umbră de același turnător „Felix”, a  comis, de curând, blasfemia de a-l compara pe pușcăriașul Adrian Năstase cu acei deținuți politici trimiși, cândva, după gratii de Securitatea regimului comunist.
Cartea scrisă de Constantin C.Giurăscu descrie, pas cu pas, toate torturile morale dar și psihice pe care le-au avut de îndurat deținuții de la Sighet. El relatează că după câteva zile noilor sosiți li s-au dat haine noi. Îmbrăcându-le, Giurescu a observat că pantalonii îi sunt strâmți. Dar, atunci când i-a atras atenția asupra acestui fapt directorului închisorii, care se afla și el de față, aceasta i-a răspuns, atoate știutor: „lasă că o să-ți vină bine în două săptămâni; o să fie numai buni”. Bineînțeles că așa s-a și întâmplat iar după regimul de înfometare cronică la care Giurăscu a fost supus, alături de toți ceilalți deținuți de la Sighet, peste câteva săptămâni, hainele îi erau deja mult prea largi. În cartea sa tatăl lui Dinu C. Giurescu relatează că atunci când lotul din care a făcut și el parte a ajuns la penitenciarul Sighet, în momentul repartizării deținuților, ofițerul care citea lista i-a recunoscut numele și l-a întrebat „Dumneata ești autorul Istoriei românilor? La răspunsul său afirmativ, acel ofițer al cărui nume n- a fost păstrat de istorie, i-a răspuns ironic: „Acum se scrie altfel istoria românilor.”. Da, și chiar s-a scris: timp de multe decenii România a fost condusă de comuniști. Un regim care s-a bazat foarte mult pe Securitatea care i-a asigurat protecția. Securitate pe care, cândva, a slujit-o, ca turnător, și Dan Voiculescu. Motiv pentru care ne permitem să-l întrebăm pe Dinu C.Giurescu, retoric, firește: „spre ce istorie a românilor vă îndreptați, Excelență”?

Vasile Surcel – Curentul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *