Weekendul sta am fost n sevraj de tip Fringe. Mai exact, javrele de la Fox Channel nu ne-au mai livrat vinerea asta epidosul așteptat din serialul Fringe. Mi-am fcut așa, un fel de tabiet. Smbta dimineața downloadez de pe torenți ultimul episod și l savurez din vrful patului, cu nevastmea.

ntruct n-am avut Fringe, am simțit așa, ca un gol cultural n mijlocul creierului, drept pentru care am nceput s caut un nlocuitor. Am dat jos Cloud Atlas, dar era att de prost tras (n ciuda celor 3 giga jumate) c m-am enervat și mai tare, și starea de indispoziție ne-a crescut la amndoi. Drept pentru care ne-am hotrt s mergem s l vedem la Mall.

De obicei, sunt mpotriva aruncatului de bani pe filme, din dou motive, și o s m explic:

  1. Filmele de la Hollywood nu vin niciodat pe gratis. Nu m refer la bilet. M refer la mesaj. Ele sunt reprezentri ale viitorului sau ale realitții, așa cum o vd unii, sau cum ar vrea s o schimbe. De-aia, consider echitabil s le dau țeap la bilet, vizionnd gratis de pe net. E suficient c le dau, tacit, girul la unele porcrii de scenarii, ncrcnd subconștientul colectiv cu energia mea pe direcția respectiv, uneori nu tocmai benefic.
  2. Cinematograful s-a schimbat mult n ultimii 20 de ani. Pretențiile sunetului 5.1 și ale imaginilor 3D, ale slilor cu scaune ergonomice și nu mai știu ce pretinse avantaje ale comoditții specifice epocii consumatoriste – nu justific prețul umflat al unui bilet de film duminic seara (25 lei de persoan).

Deci, nu merg dect foarte rar la cinema. n cazul sta am fcut o excepție pentru c acțiunea filmului promitea ceva mai mult dect monștrii, sex, btaie și urlete. Reclama filmului promitea o poveste pe 4 planuri, personaje din perioade temporale diferite, deci o poveste n toat regula, cum de altfel ar și trebui s fie ecranizarea unui roman, fie el și de David Mitchell.

Deci ncepe filmul, cu un prolog (mai bine zis un monolog) de toat frumusețea (e drept, tradus aproximativ – rușine c nu faceți traduceri mai bune – c doar dm bani pe ele la Mall, nu le lum moca de la VeverițaBC !) și ncepe povestea. Tehnica, cea clasic, de bildungsroman, similar cu cea din romanul Adam și Eva a lui Rebreanu. Cu srituri nainte și napoi, derulri de evenimente ce se interconecteaz configurnd treptat paralele, sensuri, legturi ntre personajele aflate pe planuri diferite ale povestirii. Mișto. Capteaz atenția, pune n funcțiune și intelectul, gsești și o leac de filosofie, condimentat cu umor (scena cu pisica e demențial !), deci are toate ingredientele succesului.

ns, la fel cum o pies consacrat, plin de forț, majestuoas, care a fost furat de un Florin Salam, Vali Vijelie sau se afl chinuit de talentele interpretative ale unui Costi Ioniț sau Marcel Pavel (care vor cu tot dinadinsul s demonstreze c ei pot și oper), zgrie urechea asculttorului de muzic clasic versat, la fel apar și n filmul sta niște chestii… le-aș zice “politice corect” conform traducerii termenului american.

Despre ce e vorba ? n primul rnd, leit-motivul filmului se dorește a fi o poveste de dragoste, o relație de ncredere și prietenie, ntre oameni din epoci diferite, și modul n care ei ncearc s evite s fac aceleași greșeli.

Totul are accente lirice, pentru c elementul de legtur (parțial e drept) l constituie piesa simfonic Cloud Atlas, care se presupune c ar trebui s fie o capodoper, ncununarea operei unui compozitor chinuit. Piesa ns – o compoziție cu multe „mprumuturi” din Gershwin, “fur” urechea, dar nu se ridic la nlțimea ideii pe care se presupune c ar trebui s o exprime. Sincer, dac eram n locul celul care a “compus” muzica de film, aș fi mers pe o tem muzical gen Vltava, de Smetana, c oricum n-au auzit americanii mcar de cehi, darmite de compozitorii lor.

Ce nu sare n ochi la prima vedere sunt temele morale propuse de regizor. S dm negrilor o șans la emancipare. Fie, treac de la mine. Și femeilor. Ok, s-a marcat și asta. Clonarea genetic și utilizarea clonelor ca simplii servitori cu durat de viaț limitat, fr drepturi, e o problem prematur, dar votez și eu contra. Bifez la fel și la tema ecologic (povestea cu centrala nuclear). ns la partea cu homosexualii, m-ați pierdut de client. Filmul e trecut cu audienț – public peste 15 ani. Compozitorul cu pricina nu e altul dect un poponar finuț și sensibil care și caut și el un loc al lui, sub soare. S nu-ți dea lacrimile, mai ales la scenele lascive, sruturile nfocate dintre cei doi, scrisorile de dragoste dintre ei și mai ales, scena sinuciderii, cnd poponarul rmas singur și strnge la piept perechea fr viaț !?

Astfel de manipulri emoționale grețoase, menite s ne nduioșeze și s ne fac s acceptm INACCEPTABILUL, arat de fapt adevrata faț a Holywood-ului. Aceea de mașinrie gigantic de propagand, prin care jidanii din America otrvesc sufletele și mințile oamenilor din ntreaga lume, semnnd smnța perversitții, degenerrii și distrugerii acolo unde pot s o fac.

Filmele americane marca Hollywood au devenit arme secrete de distrugere n mas a conștiințelor și moralitții creștine. Ele sunt instrumentele prin care oculta planetar masonic ncearc s schimbe lumea la nivel fundamental, de credințe și obiceiuri, transformnd oamenii n ființe josnice, mnate de impulsuri gregare, animalice. Sex violenț. Violenț și sex. Mirajul puterii și prosperitții dobndite facil, fr munc, prin mijloace ilicite. Asta vinde Hollywood-ul. Iar noi mai și pltim ca s vedem filmele astea.

Mihai Rapcea

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *