Cnd nu se ntmpl nimic bun la tine n curte dar simți nevoia de nițic reclam, dai și niște cioace pe post de adevruri. Așa este și cazul Rusiei, care prin noile oficine ale serviciilor secrete de tip Pravda (astzi devenite n mediul online Russia Today și Vocea Rusiei), devin din ce n ce mai prezente cu “știri” ce propovduiesc supremația “Fratelui cel mare” de la Rsrit. Aflm deci, de la Rusia Today, c cic “Rusii au inventat apa dopanta, care sa le aduca aurul la Olimpiada“. Evident, dup ce au furat ideea de la alt “mare popor” marca xerox, poporul chinez, care și-ar fi ndopat olimpicii cu aceast ap special. Iat conținutul articolului:

Rusii au inventat apa dopanta, care sa le aduca aurul la Olimpiada
Cercetatorii de la un institut din Sankt Petersburg, Rusia, au gasit o metoda de a produce apa-minune pe care sportivii chinezi au baut-o la Jocurile Olimpice din 2008, rezultatele lor fiind exceptionale.
Profesorul Konstantin Korotkov, directorul unui institut decercetaredin domeniul sportului, a gasit o cale de a produce misterioasa apa, scrieRussia Today. El si colegii sai au conceput un filtru din grafen, care poate crea asa-zisa “apa structurata”.Efectul acestui lichid asupra corpului este de a optimiza procesul metabolic din corp. Astfel, performantele atletilor cresc si ele. In plus, recuperarea se face mai repede cu 15-20% decat de obicei. Cercetatorii au testat aceasta apa pe studenti si au obtinut rezultate foarte bune.

Korotkov a spus ca va oferi toate informatiile Ministerului Sportului din Rusia. Acesta s-a declarat impresionat de rezultatele date de apa obtinuta. Ea prezinta avantajul de a nu fi considerata o substanta dopanta, nefiind interzisa de organismele internationale de profil.

Sportivii chinezi au castigat 100 de medalii la Jocurile Olimpice de la Beijing, in 2008, dintre care 51 de aur.

Jocurile Olimpice de Iarna din 2014 se vor tine in Rusia, la Soci, iar sperantele rusilor sunt mari.

comentariu rapcea.ro: chestiunea este c 90% din așa-zisele descoperiri și invenții rusești sau chinezești nu prea le aparțin respectivelor popoare ca paternitate. De fapt, așa-zisa “ap structurat” a rușilor este “apa pi” descoperit de romni.
Apa srac n deuteriu este creaia „gulerelor albe“ de la Institutul Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i Izotopice, din Rmnicu Vlcea n Foto: Gndul/Valeriu Tanasoff

Apa srac n deuteriu a fost inventat de romni i premiat n strintate. Un doctor din Timioara o folosete pe bolnavii de cancer, pentru a le dubla durata de via. NASA a studiat-o ca s o ia pe Marte. O jumtate de litru cost 15 lei i nu e medicament. Se cumpr mai mult online

Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit s fie demult pe lumea cealalt. La 17 ani are un cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabil i fata triete ca tot omul sntos. S-a fcut bine bnd n fiecare zi “apa vie”, produs la Rmnicu – Vlcea de gulerele albe ale Institutului Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i Izotopice. Ap srcit n deuteriu, au numit-o cercettorii; lumea i-a zis direct “ap miraculoas”.

“De trei ani, Gianina bea numai ap din aceasta, cam un litru jumtate pe zi i nu mai folosete deloc citostatice. Mama i prepar i supa cu apa respectiv. Nu a fcut metastaz, deci practic e ca i vindecat”, ne-a spus doctorul Nicola Tril, eful Clinicii de chirurgie oncologic din Spitalul Municipal Timioara. Numai cu apa a prelungit vieile a cteva zeci de canceroi. “La cazurile avansate nu a vindecat boala, ci a dublat durata de via. Cele mai bune rezultate au fost la cazurile incipiente, la copii i la tineri. Iar la chimioterapie taie greaa, bolnavul nu mai vars i e mai puternic. Atenie, nu este un medicament, ci doar completeaz medicamentaia”, ne-a mai explicat doctorul Tril. i el bea zilnic ap, dimineaa, n ceai. Ca s aib efect, trebuie s bei fr pauze.

Japonez ndrgostit de apa miraculoas: a luat 20 de tone

Exist, ns, un japonez care se i mbiaz n “ap vie” cumprat din Romnia. Avea un cancer esofagian i doctorii i mai dduser cteva luni. Profesor universitar fiind, tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu – Vlcea, s-a ntors acas cu promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i cum n-ar fi fost bolnav niciodat. “A ajuns cel mai nfocat fan al apei. Zice c se mbiaz n ea fiindc e bun pentru epiderm, ba chiar i face i sake din ea”, rde profesorul Ioan tefnescu, directorul institutului. i el bea de vreo 15 ani, la cafea.

“Aproape toat lumea din secie consum i de aia sunt toi foarte zglobii i cu poft de via”, zice. S-au fcut cercetri pe oareci i pe gini; rezultatul a fost c cei adpai cu ap vie au trit mai mult i au fost mai sntoi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului considerat responsabil pentru mbtrnire i nu numai. Cu ct ai mai puin deuteriu n snge, cu att e mai bine, zic cercettorii.

Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienii si. A i creat o gam de creme pentru ntreinere pe baz de ap echilibrat n deuteriu. “ncetinete mbtrnirea cutanat, e spectaculoas. i pentru acnee e grozav, i pentru psoriazis. Mi-a luat patru ani s realizez aceast gam, iar acum conine 19 produse diferite pe baz de ap. Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de multe sute de mii deeuro, dar nu am acetibani”, spune doctorul Nedelcu.Mai demult au ajuns la institut i nite cercettori de la NASA, dornici s ia apa pe Marte, pentru “un transport de fiine vii”. Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.

Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii – 15%

Cum s-a “nscut” apa? S-a ntmplat prin anii ’80 i a avut doi “ttici”; unul este chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au obinut… un litru de ap srac n deuteriu. “Primul nostru oc: nu avea nici un element de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin ’86 am obinut i brevetul, iar bolnavii au nceput s curg la ua institutului”, zice profesorul tefnescu.

Afacerea a nceput odat cu un anun – un ungur cumpra sute de tone de ap. “Noi ne chinuiam cu un litru… ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea bolnavilor ca ap potabil, terapeutic”. Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin deuteriu dect apa obinuit.

Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. “Ne aflm exact unde trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic”, zice inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost eenergiepur. “Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby, deocamdat triesc din alte afaceri”, zice stpnul afacerii.

Dac respiri pe instalaia de mbuteliere, o speli opt ore

La institut, apa se produce continuu, zi i noapte, ntr-un turn nalt de 30 de metri care “muncete” 8.000 de ore pe an, cu cinci angajai. E ca un imens cazan: se pompeaz ap normal de Bistria, urc pe conducte pn n vrf, este distilat, curat de deuteriu i revine jos, n jet anemic, pe un furtuna. Se pune n nite containere din plastic alb, se ozonific, se decontamineaz, apoi merge n alt parte, la instalaia de mbuteliere. Asta e ca-n filmele SF, a costat 70.000 deeuro- e un soi de vitrin perfect curat, cu comand computerizat i plin de tot soiul de evi, furtune i orificii.
Vreo patru oameni mbrcai n alb, cu mti, miun concentrai pe lng ea.

Dac respir vreunul pe instalaie, dac strnut sau dac las o amprent pe anumite piese, trebuie splat toat instalaia! Iar splarea dureaz opt ore. n alt birou se face analiz izotopic a apei, cu nite aparate de o “tehnologie incredibil”; nite fire ultrasubiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circul tot felul de substane. Numai instalaia asta a mai costat un milion deeuro. Scump, dar merit. Cci “prinii” apei vii sunt siguri c invenia lor va salva multe viei, de aici ncolo.

sursa: gandul.info

, , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *