Conservatorism =atitudine politic i filozofic ce promoveaz instituii i practici tradiionale care s-au dezvoltat organic, susinnd stabilitatea i continuitatea social. Material adaptat dup un fragment dinThe Politics of Prudence(ISI Books, 1993) de Russell Kirk*. Traducere și note de subsol deBogdan Stanciu

Nefiind nici religie și nici ideologie, curentul de opinie numitconservatorismnu posed nicio Sfnt Scriptur sau vreunDas Kapitalpentru a furniza o dogm. Cele mai importante principii ale convingerilor conservatoare deriv din ceea ce liderii de opinie conservatori au profesat n ultimele dou secole. Poate c ar fi bine, n cea mai mare parte a timpului, s folosim termenul „conservator” ca pe un adjectiv. Pentru c nu exist un Model Conservator, iar conservatorismul este nsși negarea ideologiei: este o stare de spirit, un tip de caracter, un mod de a privi ordinea social.

Atitudinea pe care noi o numim conservatorism este susținut de un ansamblu de sentimente mai degrab dect de odogmata[1] ideologic. Este aproape adevrat c un conservator poate fi definit ca o persoan care se consider astfel. Mișcarea sau curentul de opinie conservator poate primi o diversitate considerabil de vederi asupra unui subiect.

n esenț, conservatorul este pur și simplu cineva care gsește c lucrurile permanente sunt mai mulțumitoare dect haosul[2]. (Totuși, conservatorii cunosc, de la Burke, c „schimbarea (sntoas) este mijlocul prin care ne menținem.”[3]) Continuitatea istoric a unui popor, crede conservatorul, ofer un ghid de politici mult mai bun dect abstractul construct al filozofilor de cafenea. Dar, desigur, convingerile conservatoare nseamn mult mai mult dect aceast atitudine general.

Nu ar fi posibil s schițm o list de necontestat a convingerilor conservatoare; totuși, v ofer, sumarizat, zece principii generale – pare n regul s afirm c majoritatea conservatorilor ader la cele mai multe dintre aceste maxime. Diversitatea modurilor n care vederile conservatoare și pot gsi expresia este n sine dovada c nu exist o „ideologie conservatoare fix”. Cele zece articole de credinț reflect cele mai importante convingeri ale conservatorilor din America de astzi.

Dreapta-7

UNU.Conservatorul crede c exist o ordine moral durabil.Acea ordine este fcut pentru om, iar omul este fcut pentru ea: natura uman este o constant, iar adevrurile morale, permanente.

Cuvntulordinesemnific armonie. Exist dou aspecte ale acestui tip de ordine: ordinea interioar, sufleteasc și ordinea exterioar, a societții. Cu douzeci și cinci de secole n urm, Platon a predat aceast doctrin, dar chiar și cei mai educați de astzi o gsesc dificil de nțeles. Problema ordinii este o preocupare principial a conservatorilor nc de la introducerea termenuluiconservatorn filozofia politic modern.

Lumea secolului XX a trecut prin consecințele hidoase ale suprimrii credinței ntr-o ordine moral. Precum atrocitțile din Grecia din secolul XV . Hr., ruinele marilor națiuni ale secolului nostru ne arat ct de jos pot cdea societțile care consider interesul propriu sau controlul social, fie el unul ingenios, drept alternative mulțumitoare la „demodata” ordine moral.

Conservatorii, s-a spus, consider toate c problemele sociale sunt la origine probleme ale moralitții private. nțeleas corect, aceast afirmație este real. O societate n care oamenii sunt guvernați de o ordine moral durabil, de un puternic simț al binelui și rului, de convingeri personale asupra dreptții și onoarei va fi o societate „bun” – indiferent de vehiculul politic pe care l va utiliza; pe cnd o societate libertin, ignorant a normelor și orientat n primul rnd spre satisfacerea poftelor va fi „rea” – indiferent cți oameni voteaz și indiferent ct de liberal este, formal, constituția sa.

DOI.Conservatorul ader la tradiție, convenție și continuitate.Tradiția permite oamenilor s conviețuiasc n pace; demolatorii tradției drm ntotdeauna mai mult dect știu sau dect și-ar dori. Prin convenție – un cuvnt abuzat astzi – consimțim s evitm disputele perpetue despre drepturi și libertți: legea nsși st la baza un set de convenții. Continuitatea este mijlocul pentru legtura ntre generații; ea are importanț att pentru societate ct și pentru indivizi; fr ea, viața nu are sens. Cnd „revoluționarii” au terminat de eliminat vechile tradiții, derizoriile convenții și au rupt continuitatea instituțiilor sociale, ei descoper necesitatea instituirii unor noi tradiții, convenții și continuitți; dar acest proces este dureros și lent, iar noua ordine social care apare poate fi mult inferioar celei vechi pe care radicalii au rsturnat-o n zelul lor de a atinge paradisul terestru.

Conservatorii sunt aprtorii tradițiilor ntruct consider c ordinea și dreptatea sunt produsele unei ndelungate experiențe sociale, rezultatul a secole de ncercri, reflecție și sacrificii. Corpusul social este un fel de corporație spiritual, comparabil cu biserica; poate fi chiar denumit o comunitate a sufletelor. Societatea uman nu este o mașin, s poat fi tratat mecanic. Continuitatea, artera vital a societții, nu trebuie ntrerupt. Conservatorul poart n minte necesitatea unei schimbri, dar a unei schimbri prudente (Burke), gradual și discriminatorie, niciodat dizlocnd dintr-o dat toate vechile referințe.

TREI.Conservatoriicred n principiul prescripției. Ei simt c oamenii de azi sunt ca niște pitici urcați pe umerii unor giganți, putnd s vad departe doar mulțumit staturii naintașilor lor. Așadar, conservatorii accentueaz foarte des impotranțaprescripției –adic, a lucrurilor stabilite prin utilizarea lor imemorial. Exist așadar drepturi legitimate n primul rnd prin vechimea lor – inclusiv dreptul la proprietate. Similar, morala este n mare parte prescriptiv. Conservatorii argumenteaz c este improbabil ca noi, oamenii de azi, s facem noi descoperiri esențiale n materie de moral, politic sau gusturi. Este deci periculos s cntrim fiecare problem n baza unei judecți private și a unui raționament individualizat. Individul este prostuț, dar specia este nțeleapt (E. Burke). n politic am face bine s ascultm de precedente, precepte și chiar de prejudecți, pentru c rasa uman n ansamblul ei a dobndit o nțelepciune prescriptiv mult mai mare dect a oricrui raționament privat.

PATRU.Conservatorii sunt ghidați de principiul prudenței.Burke consider, ca și Platon, c la un om de stat prudența este una dintre virtuțile esențiale. Orice msur luat trebuie judecat prin probabilele sale consecințe pe termen lung, nu doar prin avantajul temporar sau popularitatea sa. Liberalii și radicalii, spun conservatorii, sunt imprudenți: ei și ating n grab obiectivele fr s acorde mult atenție riscului de noi abuzuri, mai grave dect relele pe care sper s le elimine. Așa cum arat John Randolph de Roanoke[4], providența merge ncet, dar dracul e mereu pe grab. Societatea uman fiind complex, remediile eficace nu pot fi simple. Conservatorul acționeaz doar dup o reflecție suficient, cntrind consecințele. Mișcrile bruște, brutale n materie de reform sunt la fel de periculoase precum sunt n chirurgie.

CINCI.Conservatorii sunt atenți la principiul varietții.Ei sunt atașați de proliferarea instituțiilor sociale și a modurilor de viaț legitimate de istorie, ca o deosebire de uniformitatea nivelatoare și egalitarismul sistemelor radicale. Pentru pstrarea unei diversitți sntoase ntr-o civilizație, trebuie s supraviețuiasc vechile ordine și clase, diferențele n condiția material și multe alte feluri de inegalitți. Unica form dezirabil de egalitate este egalitatea n fața Judecții de Apoi și egalitatea n fața curților de judecat. Orice alt ncercare de nivelare va conduce, n cel mai fericit caz, la stagnare social. Societatea necesit un leadership onest și capabil, iar dac diferențele naturale și instituționale sunt distruse, un tiran sau o sordid clic oligarhic vor aprea pentru a impune forțat o nou form de inegalitate.

ȘASE.Conservatorii sunt moderați de principiul imperfecției.Natura uman sufer iremediabil de anumite imperfecțiuni; de aceea omul nu poate crea o ordine social perfect. Din cauza firii sale schimbtoare, omenirea, sub orice dominație utopic, ar sfrși fie n haos și rebeliune, fie n plafonare și blazare. A cuta utopia nseamn a sfrși ntr-un dezastru: nu suntem fcuți perfecți și nici pentru lucruri perfecte. Așteptrile noastre rezonabile trebuie limitate la o societate tolerabil de just, liber și organizat, n care anumite rele, degradri și suferințe vor persista. Prin reform atent controlat, putem pstra și mbuntți aceast ordine tolerabil. Dar dac vechile valori instituționale și morale ale unei națiuni sunt neglijate, atunci impulsul anarhic al umanitții se va dezlnțui. Ideologii care promit perfecțiunea omului și a societții au transformat mare parte din secolul XX ntr-un iad.

ȘAPTE.Conservatorii sunt convinși c libertatea și proprietatea sunt legate strns.Separați-le și Leviatanul va deveni stpn[5]. Marile civilizații sunt construite pe fundația proprietții private. Cu ct mai rspndit este proprietatea privat, cu att mai stabil și productiv este comunitatea. Nivelarea economic, afirm conservatorii, nu nseamn progres economic. A cștiga și a cheltui nu sunt țelurile existenței umane, desigur, ns o baz economic solid pentru persoan, familie și comunitate este mai mult dect de dorit.

Sir Henry Maine[6], n lucarea saVillage Communities, susține ferm proprietatea privat, disctinct faț de proprietatea comunitar: „Nimeni nu are libertatea de a ataca proprietatea și de a spune n același timp c el prețuiește civilizația. Istoria celor dou nu poate fi separat.” Aceasta pentru c instituția proprietții a fost un instrument de nvțare a responsabilitții pentru brbați și femei, a dat motive pentru integritate, a susținut cultura, a ridicat umanitatea, a permis rgazul de a gndi și libertatea de a acționa. S poți pstra rezultatul muncii tale, s poți lsa o moștenire, s te poți ridica de la srcie mpovrtoare la siguranța unor realizri durabile, s ai ntr-adevr cevaal tu– iat avantaje greu de negat. Conservatorul recunoaște c posesia proprietții atrage anumite obligații, dar accept aceste obligații morale și legale cu bucurie.

poster-Russell_Kirks_Ten_Conservative_Principles

OPT.Conservatorii susțin comunitatea format voluntar, la fel cum se opun colectivismului involuntar.Deși americanii sunt puternic atașati de drepturile private, ei sunt și un popor atras de un spirit de succes al comunitții. ntr-o comunitate autentic, deciziile care afecteaz cel mai direct viețile cetțenilor sunt luate local și voluntar. Unele din aceste funcții sunt preluate de entitți politice locale, altele dect asocieri private: ct vreme sunt pstrate la nivel local și sunt marcate de acordul general al celor afectați, rezultatul este o comunitate sntoas. Atunci cnd aceste funcții sunt preluate prin definiție sau uzurpare de autoritatea central, comunitatea este n pericol serios[7]. Orice este binefctor n democrația modern este posibil prin decizia n comun. Așadar, dac, n numele unei democrații abstracte, funcțiunile comunitții sunt transferate ctre o direcție politic ndeprtat, guvernarea real prin acordul celor guvernați face loc unui proces de standardizare ostil libertții și demnitții umane.

O națiune nu este mai puternic dect numeroasele comunitți mici din care se compune. Administrația central sau corpul de funcționari publici și manageri, indiferent ct de bine intenționați și pregtiți, nu poate conferi dreptate, prosperitate și liniște unei mase de femei și brbați privați de vechile lor responsabilitți. Acest experiment a mai fost fcut și s-a dovedit dezastruos. Doar ndeplinirea datoriilor noastre n comunitate ne nvaț prudența, eficiența și caritatea.

NOU.Conservatorul percepe nevoile pentru o restricție prudent a puterii și a pasiunilor umane.Politic vorbind, puterea este abilitatea de a face ce vrei indiferent de voința celorlalți. Un stat n care un individ sau un grup mic domin asupra celorlalți este despotism, fie el aristocratic sau democratic. Cnd fiecare persoan pretinde puterea pentru sine, societatea cade n anarhie. Anarhia nu dureaz niciodat prea mult, fiind intolerabil pentru toat lumea, iar ei i succede tirania sau oligarhia, n care puterea este monopolizat de foarte puțini.

Conservatorul se simte obligat s limiteze și s echilibreze puterea politic pentru a mpiedica apariția tiraniei sau a anarhiei. n fiecare epoc, totuși, anumiți oameni sunt tentați s doboare aceste limite, de dragul unor avantaje tentante și temporare. O caracteristic a radicalilor este c aceștia consider puterea ca pe o forț a binelui, atta vreme ct este n minile lor. n numele libertții, revoluțiile rus și francez au abolit vechile restricții asupra puterii; dar puterea pe care revoluționarii o gseau opresiv cnd era exercitat de vechiul regim a devenit mai tiranic, odat ajuns n mna noilor stpni ai statului.

Cunoscnd natura uman ca pe un amestec de bune și rele, conservatorul nu și pune ncrederea n bunvoința cuiva. Restrițiile constituționale, filtrele și echilibrele politice, aplicarea adecvat a legii, vechea cutum a restricțiilor asupra bunului plac – acestea sunt aprobate de conservator ca instrumente ale libertții și ordinii. O guvernare just menține o tensiune sntoas ntre pretențiile de autoritate și cele de libertate.

ZECE.Permanența și schimbarea trebuie recunoscute și reconciliate ntr-o societate viguroas.Conservatorul nu se opune mbuntțirii sociale, deși el se ndoiește c ar exista o forț a „Progresului mistic” care s lucreze n lume. Atunci cnd o societate progreseaz n anumite privințe, de obicei ea este n declin n altele. Orice societate sntoas este influențat de dou forțe, pe care Samuel Taylor Coleridge[8] le-a numitPermanențașiProgresia. Permanența unei societți este format din acele interese și convingeri durabile care dau stabilitate și continuitate; fr ea, societatea alunec n anarhie. Progresia ntr-o societate este acel spirit și acel corp de talente care ndeamn la o reform și mbuntțire prudent; fr Progresie, un popor stagneaz.

Așa nct, conservatorul nțelept dorește s reconcilieze Permanența și Progresia n pretențiile lor. El crede c liberalii și radicalii, orbi la necesitțile Permanenței, pun n pericol moștenirea lsat nou n efortul de a ne arunca ntr-un dubios „paradis terestru”. Pe scurt, conservatorul favorizeaz progresul temperat și rezonabil, se opune cultului Progresului, ai crui aderenți cred c orice este nou este, n mod necesar, superior.

Schimbarea este esențial pentru corpusul social, raționeaz conservatorul, așa cum este esențial și pentru corpul uman. Corpul care nceteaz s se nnoiasc ncepe de fapt s moar; dar dac vrea s fie viguros, schimbarea trebuie s apar ntr-o manier regulat, armonizat cu forma și natura sa, altfel ea va produce o excrescenț monstruoas, un cancer care și va devora gazda. Nimic ntr-o societate nu poate fi vreodat pe de-a ntregul vechi sau pe de-a ntregul nou: aceasta este calea pentru conservarea unei nații, la fel cum este și pentru conservarea unui organism viu. Ct de mult schimbare și ce fel de schimbare necesit o societate – depinde de circumstanțe.

Acestea sunt zece principii care s-au desprins n ultimele dou secole din gndirea conservatoare modern.

Linia de demarcație n politica modern, remarca Eric Voegelin[9], nu este diviziunea ntre liberali și totalitari. Ci aceea ntre, pe de o parte, oamenii care consider c ordinea temporar este unica valid, c nevoile materiale sunt unicele nevoi și c pot face ce doresc cu patrimoniul umanitții, și aceia care recunosc o ordine moral durabil a universului, o natur uman constant și datoria pe care o avem faț de acestea.

* Russell Kirk (1918 –1994) a fost un istoric, critic social și literar, moralist și autor de ficțiune cunoscut pentru influența sa asupra conservatorismului american din sec. XX. Principala sa lucrare esteThe Conservative Mind(1953). n original lawww.kirkcenter.org/index.php/detail/ten-conservative-principles

______________________________________________________

[1] Doctrin sau corpus de doctrine relativ la chestiuni precum morala și credința, avansate ntr-o manier autoritar de un cult (cf. Merriam-Webster).

[2] n original, „Chaos and old Night”, expresie din poemul epic „Paradisul pierdut” al britanicului John Milton, desemnnd haosul primordial din care Dumnezeu a creat lumea, dar și abisul n care a fost aruncat Satan la alungarea din Rai.

[3] Edmund Burke (1729-1797) autor, politician, orator și filosof irlandez, considerat printele conservatorismului (anglo-saxon) modern. Kirk menționeaz prin „sntoas” nevoia ca schimbarea s nu fie imoral și s fie direcționat și controlat.

[4] John Randolph de Roanoke (1773 – 1833), latifundiar și om politic american, congressman și ambasador. Lider al „vechilor republicani” o mișcare de „gardieni” ai principiilor constituționale care urmrea restricționarea rolului guvernului federal al SUA asupra statelor.

[5] Creatur biblic (Iov 41, Isaia 27) considerat imagine a lui Satan, amenințnd creația lui Dumnezeu. Toma D’Aquino l descrie ca demonul invidiei (Secunda Secundae Question 36).

[6] Sir Henry James Sumner Maine (1822–1888), jurist și istoric britanic, precursos al sociologiei juridice moderne, faimos pentru tezele sale conform crora societatea a evoluat „de la statut la contract”. n lumea antic, spunea Maine, indivizii erau legați strns prin statut de grupurile tradiționale de organizare ale societții, pe care n cea modern, indivizii sunt vzuți ca agenți autonomi, liberi s ncheie contracte și asocieri cu oricine doresc.

[7] Referinț la restricțiile pe care prinții fondatori ai SUA le-au impus, prin Constituție, funcționrii Guvernului federal. Abaterile de la acestea sunt astzi subiect major de disput n politica american; vezi inclusiv mișcrile secesioniste actuale din sudul SUA și libertatea portului armei de foc.

[8] Samuel Taylor Coleridge (1772–1834) poet, critic literar și filosof englez, fondator al Mișcrii Romantice n Anglia.

[9] Eric Voegelin (1901 –1985) filosof americano-german, profesor de teorie politic și socologie. Voegelin a criticat violența politic endemic a secolului XX ntr-un mare numr de crți, eseuri și articole. Una din cele mai importante creații esteDie politischen Religionen(1938), (Religiile politice), despre ideologiile totalitare și similaritțile lor structurale cu religia.

____________________

Linia de demarcație n politica modern nu este diviziunea ntre liberali și totalitari. Ci aceea ntre, pe de o parte, oamenii care consider c ordinea temporar este unica valid, c nevoile materiale sunt unicele nevoi și c pot face ce doresc cu patrimoniul umanitții, și aceia care recunosc o ordine moral durabil a universului, o natur uman constant și datoria pe care o avem faț de acestea. V propunem o analiz a principalelor valori ale gndirii conservatoare. Poate fi și descrcatn format pdf de aici.

sursa: culturavietii.ro

, , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *