Poate o s v gndii c am ales acest subiect pentru a atrage atenia. Eu spun c doar titlul este ales pentru a atrage atenia, problematica pe care o presupune video chatul erotic este una de mare complexitate n dreptul muncii.

Situaia de fapt de la care plecm:

ITM a efectuat un control la o societate, n care a gsit mai multe fete prestau activitate de video chat erotic. La solicitarea inspectorilor de a prezenta contractul individual de munc , angajatorul a prezentat contracte de cesiune a drepturilor de autor care aveau ca obiect de activitate dreptul cesionarului de a colecta, folosi, reproduce , difuza n mod general (..) pe internet , numele , imaginea si vocea cedentului.

ITM a aplicat amend pentru munc fr forme legale, iar angajatorul a contestat aceast amend susinnd c n fapt suntem n faa unui contract de cesiune a drepturilor de autor. Ca totul s fie i mai clar, menionm c „lucrtoarele”/„artistele” (n funcie de cum vom cataloga relaia) au declarat c ele presteaz munca de operator calculator.

Problematica juridic este foarte complex i ridic numeroase aspecte de analizat. n ceea ce ne privete avem n vedere doar dou aspecte pe care le vom dezvolta:

  1. Moralitatea prestrii acestei munci n Romnia
  2. Natura juridic a contractului n baza cruia se presteaz aceast munc

 

I. Moralitatea

Conform art. 15 din Codul muncii „este interzis, sub sanciunea nulitii absolute, ncheierea unui contract individual de munc n scopul prestrii unei munci sau a unei activiti iliciteori imorale”.

Doctrina de dreptul muncii nu a definit noiunea de munc imoral. Teoretic munca imoral contravine normelor morale. Normele morale sunt, spre deosebire de normele legale, extrem de nedefinite i de imprecise. NU exist nici mcar un singur punct de reper, general acceptat, car s ajute la definirea noiunii de imoral.

Ar exista dou repere pentru noiunea de imoral: morala cretin ortodox, avnd n vedere faptul c majoritatea populaiei este cretin ortodox, i filozofia car sta la baza adoptrii unor norme legale i care coincide cu norma religioas.

Un lucru este clar, n materia prostituiei att normele religioase ct i doctrina cretin ortodox coincid: ambele interzic prostituia.

Problema care se ridic este aceea de a califica munca prestat n cadrul video chatului erotic ca prostituie.

Codul penal definește prostituia ca fapta persoanei care i procur principalele mijloace de existen practicnd n acest scop acte sexuale cu diferite persoane se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amend (art. 234).

Practicarea video chatului erotic este fr ndoial o activitate apropiat prostituiei care este interzis de lege, dar fr a fi prostituie (n ceea ce ne privește apreciem c este o form modern de prostituie, deoarece scopul este acelai vnzarea serviciilor sexuale n schimbul unei sume de bani).

Deci, este clar c vnzarea tradiional a corpului constituie prostituie i deci se pedepsete, ocrotindu-se pe de o parte valori morale, pe de alt parte valori sociale i fiina uman.

Video chatul se apropie de prostituie, singura diferen fiind atingerea fizic, n rest toate celelalte elemente fiind identice. Aadar cel puin din punct de vedere moral, video chatul erotic este imoral.

A4ehLrACEAEzQYU

De aici ncolo ncep ns problemele juridice. Chiar acceptnd c video chatul erotic este o munc imoral, ar trebui c aceste contracte de munc i fir nule.

Dar n spea noastr, nu existau contracte de munc, ci contracte de drepturi de autor.

Acceptnd idee c ITM i mai apoi judectorul va califica aceste contracte de cesiune a drepturilor de autor n contracte de munc, practic va trebui s le i anuleze.

Dac le va anula, va putea menine amenda acordat de ITM? Poate instana s constate existena unui contract nul de drept, pentru ca apoi s l anuleze?

Se poate totui sustrage de la normele Codului muncii prin invocarea altor tipuri de contracte?

Lista ntrebrilor, dar i a rspunsurilor rmne deschis.

 

II. Natura juridic a contractului

ITM a considerat c suntem n faa unui contract individual de munc, n vreme de societatea a considerat c suntem n faa unui contract de cesiune a drepturilor de autor.

Recunosc dificultatea n a stabili exact natura juridic a raportului dintre „lucrtoare”/”artiste” i societatea comercial.

Se pot aduce argumente i pro i contra unuia din cele dou tipuri de contracte, cu oarecare pertinen pentru fiecare argumentare.

n ceea ce ne privește apreciem c n spe suntem n faa unui contract individual de munc, iar argumentul se fundamenteaz pe dispozițiile art. 7 din Codul fiscal.

Astfel, conform art. 7 alin. 2.1. din Codul fiscal

Orice activitate poate fi reconsiderat ca activitate dependent dac ndeplinete cel puin unul dintre urmtoarele criterii:

a)beneficiarul de venit se afl ntr-o relaie de subordonare fa de pltitorul de venit, respectiv organele de conducere ale pltitorului de venit, i respect condiiile de munc impuse de acesta, cum ar fi: atribuiile ce i revin i modul de ndeplinire a acestora, locul desfurrii activitii, programul de lucru;

b)n prestarea activitii, beneficiarul de venit folosete exclusiv baza material a pltitorului de venit, respectiv spaii cu nzestrare corespunztoare, echipament special de lucru sau de protecie, unelte de munc sau altele asemenea i contribuie cu prestaia fizic sau cu capacitatea intelectual, nu i cu capitalul propriu;

c)pltitorul de venit suport n interesul desfurrii activitii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaia de delegare-detaare n ar i n strintate, precum i alte cheltuieli de aceast natur;

d)pltitorul de venit suport indemnizaia de concediu de odihn i indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc, n contul beneficiarului de venit”.

Aadar, n condițiile n care prestatorii de servicii utilizeaz baza material a societii, ceea ce este n spe, prestatorii fiind gsii la sediul societii, utiliznd mijloacele tehnice ale societii, apreciem c sunt ntrunite condițiile art. 7 alin. (2) pct. 1 din Codul fiscal, cu privire la activitatea dependent.

Dac suntem n faa unei activitți dependente atunci nseamn c aceast activitate nu poate fi prestat dect n cadrul unui contract individual de munc. Dac la acesta mai adugm i existena unui program de munc, precum i a unei instruiri minime din partea angajatorului, precum i subordonarea prestatorului anumitor ordine ale reprezentantului societii, avem n vedere n primul rnd respectarea unui anumit timp de munc, atunci suntem n faa unui contract individual de munc.

 

Dezbaterea rmne deschis astfel nct invit orice persoan care poate s dezvolte argumente s ne trimit materialul pentru a-l publica!


Av. drd.
Costel Glc

SCPAGlc & Vasiliu
DirectorRevista de Drept Socia

sursa: costelgalca.ro

 

 

comentariu rapcea.ro: poza exemplificatoare privind esența activitții de videchat este adaosul meu propriu și personal la articolul de mai sus. Sper ca autorul lui s nu se supere. Motivul pentru care am pus aceast poz (șocant pentru unii) este acela de a-i reduce din start la tcere pe ipocritii care vehiculeaz ideea c videochatul este doar așa, ceva, ntre sexi și nudism explicit, deci nevinovat n esenț. Videochatul este n opinia mea, prostituție prin intermediul unui mijloc electronic de comunicare. Videochatista și pune la dispoziție corpul și mai ales sexul, cumprtorului, care pltește s vad actul sexual cu diferiți substituenți (alți brbați sau diferite obiecte ce se preteaz la introducerea n diferite orificii mai mult sau mai puțin destinate de natur acestui scop). Din punctul meu de vedere, videochatul este o form de prostituție modern, prin mijloace tehnice, și ar trebui reglementat de lege ca atare.

P.S.: am modificat poza, s nu mai șocheze lumea pe la servici, și nici s nu mai avem probleme cu drepturile de autor sau prevederile legale privind conținutul sexual explicit. E mai bine așa ? 🙂

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *