Video chatul erotic și dreptul muncii

Poate o să vă gândiți că am ales acest subiect pentru a atrage atenția.  Eu spun că doar titlul este ales pentru a atrage atenția, problematica pe care o presupune video chatul erotic este una de mare complexitate în dreptul muncii.

Situația de fapt de la care plecăm:

ITM a efectuat un control la o societate, în care a găsit mai multe fete prestau activitate de  video chat erotic. La solicitarea inspectorilor de a prezenta contractul individual de muncă , angajatorul a prezentat contracte de cesiune a drepturilor de autor care aveau ca obiect de activitate dreptul cesionarului de a colecta, folosi, reproduce , difuza în mod general (..) pe internet , numele , imaginea si vocea cedentului.

ITM a aplicat amendă pentru muncă fără forme legale, iar angajatorul a contestat această amendă susținând că în fapt suntem în fața unui contract de cesiune a drepturilor de autor. Ca totul să fie și mai clar, menționăm că „lucrătoarele”/„artistele” (în funcție de cum vom cataloga relația) au declarat că ele prestează munca de operator calculator.

Problematica juridică este foarte complexă și ridică numeroase aspecte de analizat. În ceea ce ne privește avem în vedere doar două aspecte pe care le vom dezvolta:

  1. Moralitatea prestării acestei munci în România
  2. Natura juridică a contractului în baza căruia se prestează această muncă

 

I. Moralitatea

Conform art. 15 din Codul muncii „este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activități ilicite ori imorale”.

Doctrina de dreptul muncii nu a definit noțiunea de muncă imorală. Teoretic munca imorală contravine normelor morale. Normele morale sunt, spre deosebire de normele legale, extrem de nedefinite și de imprecise. NU există nici măcar un singur punct de reper, general acceptat, cară să ajute la definirea noțiunii de imoral.

Ar exista două repere pentru noțiunea de imoral: morala creștin ortodoxă, având în vedere faptul că majoritatea populației este creștin ortodoxă, și filozofia cară sta la baza adoptării unor norme legale și care coincide cu norma religioasă.

Un lucru este clar, în materia prostituției atât normele religioase cât și doctrina creștin ortodoxă coincid: ambele interzic prostituția.

Problema care se ridică este aceea de a califica munca prestată în cadrul video chatului erotic ca prostituție.

Codul penal definește prostituția ca  fapta persoanei care își procură principalele mijloace de existență practicând în acest scop acte sexuale cu diferite persoane se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă (art. 234).

Practicarea video chatului erotic este fără îndoială o activitate apropiată prostituției care este interzisă de lege, dară fără a fi prostituție (în ceea ce ne privește apreciem că este o formă modernă de prostituție, deoarece scopul este același vânzarea serviciilor sexuale în schimbul unei sume de bani).

Deci, este clar că vânzarea tradițională a corpului constituie prostituție și deci se pedepsește, ocrotindu-se pe de o parte valori morale, pe de altă parte valori sociale și ființa umană.

Video chatul se apropie de prostituție, singura diferență fiind atingerea fizică, în rest toate celelalte elemente fiind identice. Așadar cel puțin din punct de vedere moral, video chatul erotic este imoral.

A4ehLrACEAEzQYU

De aici încolo încep însă problemele juridice. Chiar acceptând că video chatul erotic este o muncă imorală, ar trebui că aceste contracte de muncă și fir nule.

Dar în speța noastră, nu existau contracte de muncă, ci contracte de drepturi de autor.

Acceptând idee că ITM și mai apoi judecătorul va califica aceste contracte de cesiune a drepturilor de autor în contracte de muncă, practic va trebui să le și anuleze.

Dacă le va anula, va putea menține amenda acordată de ITM? Poate instanța să constate existența unui contract nul de drept, pentru ca apoi să îl anuleze?

Se poate totuși sustrage de la normele Codului muncii prin invocarea altor tipuri de contracte?

Lista întrebărilor, dar și a răspunsurilor rămâne deschisă.

 

II. Natura juridică a contractului

ITM a considerat că suntem în fața unui contract individual de muncă, în vreme de societatea a considerat că suntem în fața unui contract de cesiune a drepturilor de autor.

Recunosc dificultatea în a stabili exact natura juridică a raportului dintre „lucrătoare”/”artiste” și societatea comercială.

Se pot aduce argumente și pro și contra unuia din cele două tipuri de contracte, cu oarecare pertinență pentru fiecare argumentare.

În ceea ce ne privește apreciem că în speță suntem în fața unui contract individual de muncă, iar argumentul se fundamentează pe dispozițiile art. 7 din Codul fiscal.

Astfel, conform art. 7 alin. 2.1. din Codul fiscal

Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:

a)beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;

b)în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;

c)plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;

d)plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit”.

Așadar, în condițiile în care prestatorii de servicii utilizează baza materială a societății, ceea ce este în speță, prestatorii fiind găsiți la sediul societății, utilizând mijloacele tehnice ale societății, apreciem că sunt întrunite condițiile art. 7 alin. (2) pct. 1 din Codul fiscal, cu privire la activitatea dependentă.

Dacă suntem în fața unei activități dependente atunci înseamnă că această activitate nu poate fi prestată decât în cadrul unui contract individual de muncă. Dacă la acesta mai adăugăm și existența unui program de muncă, precum și a unei instruiri minime din partea angajatorului, precum și subordonarea prestatorului anumitor ordine ale reprezentantului societății, avem în vedere în primul rând respectarea unui anumit timp de muncă, atunci suntem în fața unui contract individual de muncă.

 

Dezbaterea rămâne deschisă astfel încât invit orice persoană care poate să dezvolte argumente să ne trimită materialul pentru a-l publica!


Av. drd. 
Costel Gîlcă

SCPA Gîlcă & Vasiliu
Director Revista de Drept Socia

sursa: costelgalca.ro

 

 

comentariu rapcea.ro: poza exemplificatoare privind esența activității de videchat este adaosul meu propriu și personal la articolul de mai sus. Sper ca autorul lui să nu se supere. Motivul pentru care am pus această poză (șocantă pentru unii) este acela de a-i reduce din start la tăcere pe ipocritii care vehiculează ideea că videochatul este doar așa, ceva, între sexi și nudism explicit, deci nevinovat în esență. Videochatul este în opinia mea, prostituție prin intermediul unui mijloc electronic de comunicare. Videochatista își pune la dispoziție corpul și mai ales sexul, cumpărătorului, care plătește să vadă actul sexual cu diferiți substituenți (alți bărbați sau diferite obiecte ce se pretează la introducerea în diferite orificii mai mult sau mai puțin destinate de natură acestui scop). Din punctul meu de vedere, videochatul este o formă de prostituție modernă, prin mijloace tehnice, și ar trebui reglementată de lege ca atare.

P.S.: am modificat poza, să nu mai șocheze lumea pe la servici, și nici să nu mai avem probleme cu drepturile de autor sau prevederile legale privind conținutul sexual explicit. E mai bine așa ? 🙂

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *