Halucinanta Românie !!! Felicitări unei judecătoare curajoase !

Cum au fost eliberați doi traficanți de droguri pentru că “încã din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantã tradiționalã a românilor”. Topul sentințelor bizare Foto: Reuters//Ilya Nazmushin

O judecătoare de la Tribunalul București nu a fost de acord cu propunerea procurorilor DIICOT de a-i aresta pe doi traficanți de droguri de risc, considerând că interdicția de a nu părăsi localitatea este o măsură restrictivă suficientă. Practic, judecătoarea Iosefina Pârvu nu contestă probele procurorilor, dar susține că cele două persoane, acuzate de trafic ilicit de droguri de risc, nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Potrivit procurorilor – ale căror susțineri instanța nu le-a contrazis – cei doi cultivau canabis, pe care îl comercializau.

Cazul este discutat joi de CSM

Motivele invocate de judecătoare pentru punerea în libertate a celor doi traficanți sunt cel puțin bizare și nu conțin aprecieri de natură juridică. Cazul a ajuns în atenția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care va discuta joi raportul întocmit de Inspecția judiciară.
Redăm în continuare câteva dintre argumentele instanței referitoare la faptul că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică.

Cum este motivată inexistența pericolului social

Nu mai puțin important este de menționat că încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă tradiționalã a românilor obținându-se producții record pe teritoriul țării. Relansarea acestei vechi tradiții combină în prezent tehnologia modernã cu vasta experiență dobânditã în trecut începând de la cercetare, culturã, industrializare și până la comercializare”.

Stigmatul de drog pus cânepii industriale a făcut ca o ramură importantă a agriculturii să se afle acum în pragul dezastrului. Și dacă la noi această plantă este considerată non-grata, Uniunea Europeană este dispusă la a subvenționa investiții în realizarea culturilor de cânepa”.

“Din cânepa indiană se extrage marijuana sau hașișul. De altfel, cânepa cultivată în România, canabis sativa, se deosebește fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC (tetrahidrocanabinol), atât prin formă, cât mai ales prin concentrația de drog: maximum 0,2% în canepa obișnuită, față de peste 1% în cea indiană. De fapt, cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obținute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto. Dar avantajele cultivării și industrializării acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi făcută în condiții bune în toată țara, iar terenul devine în anul următor propice cultivării cerealelor deoarece cânepa ucide buruienile”, se arată în motivarea sentinței.

Cum a ajuns cazul la CSM și ce măsuri pot fi luate

Inspecția Judiciară a CSM s-a sesizat din oficiu în legătură cu acest caz, în urma afirmațiilor făcute de procurorul șef Codruț Olaru, șeful DIICOT, în cadrul unei întâlniri pe care acesta a avut-o cu conducerea CSM. Practic, șeful DIICOT a fost nemulțumit de “considerentele” sentinței – care nu au nimic comun cu Codul penal și Codul de procedură penală – și nu de soluția de punere în libertate. Inspecția Judiciară a cercetat acest caz și a întocmit o Notă care va fi discutată joi de către CSM. Inspectorii arată în acest document că, potrivit legii, “verificările administrative ale activității judecătorilor, realizate de Inspecția Judiciară, nu pot viza analiza legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțe, întrucât, în acest mod, s-ar aduce atingere principiilor de independență a magistraților și supunerii acestora numai legii”. Cu alte cuvinte, CSM nu are dreptul de a critica sau sancționa în vreun fel hotărâri de acest gen.

Totuși, Nota Inspecției Judiciare va fi înaintată Comisiei de evaluare a activității profesionale a judecătorilor din cadrul Tribunalului București, unde este angajată judecătoarea Iosefina Pârvu. În acest mod, CSM încearcă probabil să responsabilizeze activitatea acestor comisii care au obligația de a evalua periodic activitatea magistraților prin calificative, care merg de la “foarte bine” la “nesatisfăcător”. Un magistrat care nu are calificative bune nu poate promova la o instanță superioară; mai mult, el poate fi trimis câteva luni la cursuri la Institutul Național al Magistraturii.

Cum se poate cultiva legal cânepă în România
Într-un material realizat de către IGPR, se precizează următoarele: “Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și a Regulamentului său de aplicare, toate culturile de plante ce conțin substanțe stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei, prin Direcțiile de Sănătate Publică. În această categorie intră și cânepa, care se cultivă tradițional în țara noastră, în special pentru obținerea fibrei textile“. Specialiștii în domeniu consideră că nu există decât o singură specie de cânepă denumită științific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa subspecia indica, cunoscută sub denumirea de Cannabis indica. Nu există varietăți perfect delimitate ale cânepei care să prezinte stabilitate și de aceea nu pot fi definite.

Caracteristic cânepei este faptul că, indiferent de varietate sau de zona în care aceasta este cultivată, ea biosintetizează un compus chimic cu efect halucinogen – tetrahidrocanabinol (THC) – a cărui concentrație este influențată de factori pedoclimatici, valoarea acestuia crescând necontrolat în verile deosebit de călduroase, mai precizează sursa citată. Datorită prezenței acestui compus în compoziția chimică a plantei, produsele vegetale obținute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cânepei din care acestea s-au obținut), au fost introduse sub controlul legislației internaționale (Convențiile Națiunilor Unite din 1961 și 1971) și naționale (Legea nr. 143/2000).
Prin Convenția Unică asupra stupefiantelor, semnată la New York în 1961, la care România a aderat, comunitatea internațională și-a manifestat hotărârea fermă de a lupta împotriva oricăror operațiuni ilicite legate de planta de canabis (indiferent de concentrația de THC). În acest context, Convenția stabilește măsuri coercitive împotriva traficului ilicit, dar în același timp și reguli de monitorizare a culturilor licite de cânepă, inclusiv prin sistemul autorizării. Având în vedere tradiția existentă în cultivarea cânepei, programele naționale și europene de viitor, care vizează creșterea suprafețelor cultivate cu cânepă, precum și încurajarea micilor cultivatori și prelucrători de astfel de plante din țara noastră, legislația națională nu îngrădește aceste activități desfășurate în scop licit. Singura condiție impusă este aceea de obținere a autorizației emisă de Ministerul Sănătății și Familiei, prin Direcțiile de Sănătate Publică. Controlul privind cultivarea licită a cânepei este realizat de Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul de Interne și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, se arată în același material realizat de către IGPR.

Topul celor mai bizare sentințe date de judecătorii români

Avocatul Marius Cătălin Stăncescu - implicat în dosarul “Mită de un milion de euro la ANAF” – afost eliberat pentru că “are o familie numeroasă a cărei existență a fost asigurată prin mijloace licite, fiind cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament corespunzător și deosebit de altruist”.

Răzvan Andrei Plăcintă, fiul senatorului Sorina Plăcintă, a fost pus în libertate pentru “circumstanțele pozitive ale acestuia, cum ar fi moralitatea, legăturile familiale, domiciliul, statutul socio-profesional al părinților acestuia, de a căror susținere permanentă inculpatul se bucură, nefiind indicată în aceste împrejurări o ruptură a inculpatului Andrei Plăcintă de mediul familial”. Andrei Plăcintă este major și este acuzat de procurori de tentativă de omor, ultraj contra bunelor moravuri, tâlhărie.

Un alt caz este cel al zecilor de vameși și polițiști de frontieră acuzați de luare de mită. Mulți dintre aceștia au fost, la rândul lor, puși în libertate de instanță. În unele cazuri, motivele par a fi imputabile procurorilor (judecătorii afirmă că înregistrările sunt neclare și nu reiese că e vorba de luare de mită), dar în alte cazuri aflăm că inculpații “sunt persoane instruite din punct de vedere educațional“.

În vara anului trecut, fostul prefect de Cluj, Călin Platon, a accidentat pe trecerea de pietoni o femeie și un copil în vârstă de trei luni. În urma accidentului bebelușul a murit. Platon a fost condamnat la un an și 11 luni de închisoare cu suspendare, pentru ucidere din culpă. Judecătoria Cluj-Napoca arată în motivarea sentinței că detenția “ar fi un act de răzbunare”: “Instanța apreciază că perioada de aproape două luni petrecută de inculpat în stare de arest preventiv a fost în măsură să atragă atenția acestuia asupra gravității faptelor comise, cu consecința nerepetării, iar în condițiile în care victimele prin apărătorul ales al acestora au lăsat la latitudinea instanței modul de apreciere a laturii penale, că aplicarea unei măsuri cu executarea în detenție ar constitui un act de răzbunare îndepărtat de scopul pedepsei care potrivit art. 52 Cod Penal este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”

Procurorii citează în rechizitorii din Flaubert, Cristian Tudor Popescu și Andrei Pleșu

În rechizitoriul prin care procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe patronul și realizatorul OTV Dan Diaconescu, procurorul îi citează, în preambul, pe pianistul Dan Grigore, pe comentatorul Cristian Tudor Popescu sau pe filosoful Andrei Pleșu, folosindu-se de referiri ale celor trei la “fenomenul” și conduita OTV, cu scopul de a creiona o imagine a inculpatului. Parafrazându-l pe Flaubert, Diaconescu Cristian Dan este însuși postul OTV – este creatorul lui, este vedeta ce îi susține imaginea, este patronul (deținând peste 80 la sută din părțile sociale pe care le administrează), este omul care decide, în fapt, politica de programe, este omul-orchestră”, afirmă procurorul în rechizitoriul înaintat judecătorilor.

sursa: gandul.info

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *