Asa ca am fost īnvatati toata viata sa fim consumatori, mai ales consumatori ai medicamentelor moderne, care sunt medicamentele din farmacii. Si medicamentele pe baza de reteta? Acum, exista multe medicamente puternice care trebuie luate sub supravegherea doctorului. Dar te poti baza pe doctor si pe farmacist. Ambii sunt profesionisti. Majoritatea au īnvatat la colegii acreditate. Un doctor merge la facultatea de medicina, primeste educatie medicala, practica medicina, prescrie medicamente, si se numeste M.D. Sa adaugam nutritia si sa vedem cum suna: doctorul meu e un nutritionist care a mers la scoala de nutritionisti, a studiat nutritia si are o diploma īn nutritie, si prescrie nutrienti. Suna ciudat, cānd spunem “am fost la doctor” se presupune ca doctorul e medic.

alimentatie20

Īn anii mei de practica m-a surprins ca nimeni nu a fost interesat īn dieta pacientului, cānd am povestit cu profesorii mei, nu erau interesati īn dieta, pacientii nu erau interesati īn dieta, asa ca nu erau nici spitalele. Asa ca oricānd am pomenit de nutritie, aceasta a fost exclusa. Mai putin de 6% din medicii absolventi din SUA primesc orice fel de pregatire formala īn nutritie. Am petrecut timp ca si student la spitalul Bringham, din Boston, care e chiar īn vecinatate cu Facultatea de Medicina Harvard, si chiar atunci, īn 1974, era un spital de criza, existau mai multi doctori decāt pacienti. Era un loc trist. Am avut sansa sa observ si sa vad modul īn care a esuat medicina. Īmi amintesc o femeie care avea leucemie, īi dadeau jeleu si pāine alba. Nu spun ca jeleul si pāinea alba cauzeaza cancerul, dar īn mod sigur nu sunt remediul.

 

26% dintre pacientii internati īn spital ies mai subnutriti decāt cum au intrat. Motivul pentru care se interneaza īn 80-90% din cazuri e legat de starea proasta a nutritiei lor. Am īnceput sa citesc lucrari de William J. McCormick, si Fred R. Klenner, pionierii utilizarii vitaminei C īn doze mari, si acestia vindecau boli virale cu doze mari de vitamina C īn anii 1940. Apoi m-am oprit putin. Stai putin, acestia sunt doctori īn medicina, si folosesc vitamine… si folosesc doze mari de vitamine si au parte de succes. Dar eu nu am īnvatat asa ceva la facultate.

Linus Pauling a sugerat ca vitamina C e utila īmpotriva racelii comune. Aceasta era bazata pe stiinta, si nu pe ghicit sau intuitie. Pauling a fost coleg cu lui Albert Einstein si cu multi intelectuali ai timpului. El a cāstigat doua premii Nobel, unul pentru chimie si unul pentru pace, deci este un om foarte inteligent, si ar trebui luat īn considerare, problema era ca intra īn sfera medicinii clinice, si nu avea calificare īn aceasta sfera, asa ca era foarte deschis la critica, iar ipoteza sa ca vitamina C ar fi eficienta īn tratarea racelii comune a fost desconsiderata de comunitatea stiintifica. Comunitatea medicala nu e mereu profesionista si lucida.

O alta problema pe care o au relatiile publice cu nutrientii e ca un nutrient e bun pentru prea multe lucruri. Vitamina E e buna pentru bolile de inima, e de asemenea buna pentru tratarea arsurilor, e buna pentru reducerea crizelor īn adolescentii epileptici. Asta e destul de divers. Vitamina C e antitoxina, antihistaminica, antivirala, regleaza zaharul din sānge, are efect asupra dispozitiei la oamenii depresivi, e buna pentru prea multe lucruri, iata de ce: o vitamina poate trata atātea boli e pentru sa fie implicata īn mai multe reactii. La fel e si cu mineralele.

Avem o conceptie prestabilita: un medicament – o boala, e o idee veche din medicina un medicament boala, este o doctrina. Nu e adevarat īn nutritie. Nu putem trata selectiv. Daca te tratezi cu adevarat, totul se trateaza. Daca un pacient vine nu numai cu cancer, ci si cu tensiune, diabet, poate si fibro mialgie, dureri si asa mai departe, toate problemele dispar, nu poti trata o boala si sa le pastrezi restul de doua. E imposibil. Cānd corpul se reface, se reface. Totul. Hranesti corpul si apoi corpul repara.

Cānd oamenii iau vitamine, vitaminele nu actioneaza ele īnsele, ele ajuta corpul sa se trateze singur, e un mod complet diferit de a privi lucrurile. Corpul are, propriul sau “mecanism de tratare” dupa cum i-a spus tatal meu. El credea ca este datoria doctorului de a activa si reactiva mecanismul de tratare al corpului. Si pacientii īsi revin. Nu conteaza cum īi spui bolii. Nu exista celula īn corpul uman care sa fie constituita din medicamente. Chirurgia nu adauga nimic la corp, se poate pune ceva din plastic, se poate extrage ceva ce e daunator, dar īn final a taia īn carne nu rezolva problema. A da corpului medicamente nu promoveaza sanatatea. Asa ca avem nevoie de o noua paradigma.
Avem nevoie de o noua perspectiva. Īmbunatatirea sanatatii nu a fost īnca īncercata. E cam singurul lucru pe care nu l-am facut.

Cānd nutrientii sunt testati ca terapie se folosesc doze foarte mici. De aceea publicul si doctorii vad toate aceste rezultate ambigue, unele studii publicate spun ca vitaminele ajuta putin, altele spun ca vitaminele nu ajuta cam deloc, dar problema e ca toate studiile sunt facute cu doze mici. Doza zilnica recomandata e cantitatea dintr-un nutrient care e necesara la majoritatea populatiei pentru a preveni bolile de carenta. Asta īnseamna ca daca dam tuturor din Australia doza recomandata de vitamina C de 16 mg/zi nu ar trebui sa vedem scorbut īn aceasta tara. Si totusi, mai vedem scorbut īn aceasta tara. Daca ai o slujba stresanta, sau un stil de viata stressant, copii, casa, mers la servici, atunci corpul va consuma vitamina C īn timp ce genereaza adrenalina, asta e legatura īntre stress si atacurile de cord,cānd esti stresat corpul produce adrenalina, si asta scade nivelul de vitamina C din corp. Asta īti va face sistemul cardiovascular vulnerabil. Lipsa de vitamina C.

Profesia medicala īn general trebuie sa trateze boli. Nu se merge la cauzele primare ale lor deoarece sunt capabili, nu īnteleg ce substante se elibereaza īn timpul exercitiilor, nu īnteleg ce substante se elibereaza īn timpul meditatiei, nu īnteleg ce substante se elibereaza din māncare. Medicina traditionala nu reuseste sa se confrunte cu problemele cronice care dureaza de mult timp, si asta pentru ca nu se face nimic sa se schimbe motivul din care pacientul s-a īmbolnavit initial. Practic, ei trateaza simptomele. Si daca vei trata simptomele, nu vei trata boala. Trebuie sa schimbi cauza de la baza problemei.

Dupa doi ani īn care am vazut pacienti care ar fi trebuit sa moara deja conform prognozei date de medicina conventionala, puterea lor de a supravietui mai mult decāt doar cāteva luni sub conditii clinice normale, iar majoritatea pacientilor ar fi murit. Dupa ce am participat īn program cam doi ani am vazut pacient dupa pacient īmbunatatindu-li-se starea, rupturile īsi reveneau, sclerozele multiple dispareau, artrita disparea, lupus disparea, toate aceste probleme disparānd m-au convins 100% ca eram īn profesia potrivita si ca aceasta munca era valoroasa. Bolile cardiovasculare sunt boli ale civilizatiei. Sunt boli ale stilului de viata. Pentru ca māncam prea mult din lucrurile nepotrivite, si nu īndeajuns din lucrurile potrivite. Si bunica ta a spus asta, si bunica ei a spus asta, si toata lumea stie ca e adevarat, dar īn loc sa ascultam consumam fast-food, si carnuri, si grasime, si zahar, amidon, si māncaruri procesate care au putine vitamine, si sa nu luati suplimente de vitamine, pentru ca v-ar putea face rau. Bineīnteles ca riscul nu īl reprezinta bolile cardiovasculare. De 25 de ani tot repet ca bolile cardiovasculare sunt reversibile.Medicina conventionala a sustinut mult timp ca nu sunt reversibile.

Dr. Dean Ornish a obtinut rezultate foarte bune cu bolnavii afectati de boli cardiovasculare severe, i-a pus la o dieta stricta, care e practic o dieta vegetariana, o dieta bogata īn fibre, cu multe vitamine si nutrienti, si alimente bune care cresc din pamānt organic, Ornish recomanda reducerea stresului, astfel acesti oameni pot sa opreasca sau sa inverseze bolile cardiovasculare īntr-un an sau doi. Cauza acestor boli e īn consecinta faptul ca nu iau vitamine, si ca nu manānca corect. Vestea buna e ca chiar si cei cu boli cardiovasculare avansate, cānd īncep sa ia nutrientii si īsi schimba dieta pot sa opreasca sau sa inverseze boala fara chirurgie. Ce m-a uimit e ca avem niste oameni foarte destepti, īi avem pe cei mai inteligenti pe coridoarele institutiilor medicale de prestigiu, cu bugete nelimitate, si care totusi nu vor sa dea vina pe māncare si pe stilul de viata vestic ca fiind cauza. De fapt, jumatate din toate mortile sunt din cauza bolilor cardiovasculare. Īn jumatate din aceste morti, primul simptom e moartea. Asa ca oamenii īsi pot trai viata timp de decenii fara nici un simptom, iar apoi sa moara. Atunci, evident e prea tārziu. E prea tārziu pentru medicamente, bypass, prea tārziu pentru ambulanta sau pentru resuscitare. Daca unul din 2,5 oameni daca ne putem imagina asa ceva mor din cauza bolilor cardiovasculare, asta īnseamna ca societatea face ceva īn mod fundamental gresit. Singura modalitate de a cāstiga e de a nu participa. Si asta necesita sa īsi schimbe viata. Īn final, ce facem? Cheltuim miliarde de dolari pe bypassuri care ar putea fi evitate prin schimbarea a ce māncam, bem, a cum traim. Am mentionat si ca e mai sigur? Am mentionat ca e mai ieftin? Si ca functioneaza foarte bine? Atunci de ce nu recomanda toti cardiologii tactica asta? Nu toti au studiat-o. Apoi, companiile farmaceutice au si ele un cuvānt de spus. Ati observat ca nu ar exista medicamente? Terapii cu medicamente? Īn meditatie si alimentatie vegetariana nu exista profit.

Una din marile probleme ale abordarii medicamentoase e problema efectelor secundare. Reactiile adverse. Doar pentru īnceput, īn Marea Britanie cifra acceptata general de oameni care mor īn fiecare an din cauza reactiilor adverse la medicamente e de aprox. 10.000. Prin comparatie, numarul de persoane care mor īn accidente de masina e cam de 3.500. Suntem cu totii īngrijorati pentru accidentele de masina, se pare ca nu suntem prea īngrijorati pentru efectele adverse ale medicamentelor. Numarul deceselor din cauza cancerului de prostata e privit cu atentie, avem campanii enorme si numarul deceselor e de aprox. 9.000 īn aceasta tara. Jurnalul Asociatiei Medicale Americane a publicat lucrari care au aratat ca aprox. 106.000 americani mor din cauza medicamentelor īn fiecare an. Acestea sunt medicamente care sunt prescrise īn mod corect. Nu erori ale doctorilor. Acestea sunt efecte secundare prevazute si acestia sunt oameni care au luat medicamentele conform retetei. Nu vorbim de supradoze sau medicamente luate gresit. Deci daca 106.000 oameni mor din efecte adverse prevazute ale medicamentelor, doar īn America, doar īntr-un an, īn 23 de ani vorbim de un numar enorm de oameni, milioane, morti din cauza medicamentelor. Si īn 10 ani, 10 persoane s-a presupus ca au murit din cauza vitaminelor. Īn mod clar, trebuie sa fim cu mult mai seriosi īn ceea ce priveste prescrierea nutrientilor. Asa cum a zis si Roger Williams, cel de a descoperit acidul pantotenic, cānd ai īndoieli, foloseste īntāi nutritia. Scopul industriei farmaceutice nu e sa produca medicamente, scopul lor e sa faca bani. Ceea ce eu cred ca e perfect rezonabil. Sunt companii mari, multinationale si au o datorie catre actionari si asta e scopul corporatiilor, fac bani.

Traim īntr-o societate capitalista, si eu nu cred ca asta e un lucru rau. Cred ca are mari avantaje capitalismul dar poate fi si abuzat, am vazut ambele situatii. Problema e cum e reglementat. Cred ca avem organe de control foarte bune, dar īn acelasi timp avem si organe de control care nu ajuta. Organele care reglementeaza autorizarea medicamentelor si urmarirea lor sunt platite de companiile farmaceutice. Daca ai descoperi ca inspectorii sanitari pentru restaurante sunt platiti de patronii restaurantelor ai deveni putin suspicios īn ceea ce priveste controalele lor. Asta e situatia pe care o avem īn cazul medicamentelor si asta trebuie sa se schimbe. Platesc organele care ar trebui sa supravegheze medicamentele, platesc cercetatorii care ar trebui sa studieze medicamentele, de multe ori pāna si testarile sunt facute de oameni care fac parte din companie. De asemenea, pun reclame īn jurnalele medicale, jurnalele medicale sunt sustinute prin publicitatea companiilor farmaceutice. Daca verificam literatura medicala din ultimii 65-75 de ani, exista mii de lucrari care arata ca doze mari de nutrienti trateaza boli. Unele dintre aceste lucrari nu aveti ocazia sa le cititi. Deoarece au fost publicate īn jurnale, pe care Biblioteca Nationala Medicala SUA refuza sa le indexeze. Nu e interesant? Asa ca exista jurnale medicale care sunt practic interzise. Asa ca orice se publica īn anumite jurnale medicale, cum ar fi Jurnalul de Medicina Ortomuleculara, la care sunt editor adjunct, orice s-a publicat īn jurnalul nostru īn ultimii 41 de ani, sute de lucrari, nici una nu e indexata de Biblioteca Nationala Medicala, care sustine ca e cea mai mare biblioteca medicala de pe lume. Ce pare pura cercetare īn jurnalele publicate a fost transformata de catre companiile farmaceutic e īntr-o arma a departamentului lor de vānzari. M-ar interesa informatiile despre sanatate care provin din publicitate. Asta numim noi informatii publicitare despre sanatate. E o afacere imensa. Milioane de dolari se cheltuiesc pentru a face publicitate acestor produse. Exista tot felul de pastile si medicamente pentru tot felul de junghiuri si dureri. Vezi, uneori reclamele te pot induce īn eroare. 25% din reclamele din tara asta sunt reclame la medicamente. Prima īntrebare: De ce? Nu e pentru ca le place sa cheltuie multi bani. E pentru ca atunci cānd ei cheltuiesc sute de milioane de dolari pe timp de emisie, cāstiga miliarde pentru ca oamenii le cumpara produsele, pentru ca oamenii sunt bolnavi, nu se simt bine. Avem nevoie de medicamente, nici nu se pune problema de asta. Controlul durerii, grozav, medicamentele sunt necesare.

Dar traim īntr-o societate īn care daca putin e bun atunci mai mult trebuie sa fie mai bine, asa ca acum avem o industrie farmaceutica care īncearca sa gaseasca un medicament pentru toate: ai probleme de atitudine, ia un medicament, te simti putin deprimat, ia un medicament, publicul a ajuns sa se bazeze pe asta, pe ideea de a lua cāte o pastila pentru orice. Ce s-ar īntāmpla daca toata lumea ar consuma multa māncare proaspata si organica care ar fi minim procesata? Cred ca am avea o epidemie de sanatate. Cred ca bursa s-ar cutremura. Industria farmaceutica e o industrie globala de jumatate de trilion de dolari pe an, aproape 300 miliarde de dolari doar īn America de Nord. Asta e o afacere imensa. Ce s-ar īntāmpla daca toti am fi sanatosi? Nu se fac bani din sanatate. Sanatatea este logica, dar nu aduce profit. Cred ca putem avea o industrie farmaceutica etica, chiar cred asta. Dar cred ca trebuie sa facem distinct diferenta īntre organele de control si producatorii de medicamente. Problema asta e critica acum. Ideea ca toate medicamentele au baza īn documentatii si toate tratamentele ne medicamentoase sunt un mix de speranta si iluzie, efectul placebo si sarlatani, nu are sustinere faptica. De exemplu, pentru ca unui medicament sa i se acorde licenta trebuie sa se demonstreze ca este mai eficient decāt un placebo īn doua testari. Nimeni nu spune ca compania producatoare nu poate face multe alte testari. Īn care nu se dovedeste a fi mai eficient, doar ca nu trebuie sa le publice pe acestea. Trebuie doar sa prezinte organului de control doua testari care arata ca medicamentul e mai eficient decāt un placebo, si cer licenta. Acestea sunt monstre luate de la producatori din loturi de insulina si antibiotice. Le testam puritatea si puterea īnainte de vānzare. Evident, medicamente noi ies pe piata tot timpul si avem grija sa fie testate si ca sunt ceea ce trebuie īnainte sa iasa pe piata. Doctorii va vor spune ca medicamentele au fost testate, dar cānd iei un medicament nou trebuie sa realizezi ca practic iei parte la un experiment necontrolat, medicamentele au fost testate doar cu scopul de a primi licenta, pe cāteva sute, maxim cāteva mii de oameni, iar apoi e oferit practic cātorva milioane, si īntre acesti oameni vor fi diferente mari īn modul cum le functioneaza corpul, cum reactioneaza la medicament, asa ca vor exista efecte adverse. Problema pe care majoritatea celor din vest o are nu sunt bolile acute cu care medicina se confrunta cu succes, ci sunt bolile cronice, cum ar fi depresia, diabetul, bolile inimii, artrita, care nu te ucid dar te fac sa te simti rau si dureaza mai mult timp. Acestea sunt bolile tintite de toate medicamentele. Dar exista boli pe care medicamentele nu le trateaza prea bine. Pe termen scurt, unele dintre ele īti pot salva viata. Unii corticosteroizi, alte medicamente pe care altii le resping, pe termen scurt sunt bune, antibioticele, pe termen scurt salveaza vieti, prefer ca pacientii mei sa nu ia medicatie pe termen lung. Nu e aproape nici un medicament la care sa nu poata renunta pacientii. Din punctul de vedere al producatorilor, medicamentul perfect e cel care īn primul rānd nu īi trateaza pe pacienti, ei sa īl ia pe perioade mari de timp, pentru a fi profitabil. Apoi, este acesta cea mai buna metoda de tratament de la īnceput? Raspunsul logic e nu, pentru multe boli cronice pare sa aiba sens sa īncepi prin a te trata medicamentos pentru ca nu vor avea aceleasi efecte adverse, si pentru ca īn majoritatea cazurilor au mai mari sanse de a aborda problema-cauza, mai degraba decāt doar simptomele.

sursa: suntsanatos.ro

CategoryUncategorized
Tags
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Ā© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

Ā  Ā Ā Ā Ā  Ā Ā  Ā Ā Ā Ā  Ā 

Shares