Pentru c țip „Grip!”
Pentru c țip „Grip!”

Cinci coloși ai industriei farmaceutice, care comercializeaz antidotul mpotriva gripei porcine și a celei aviare, și rotunjesc conturile, anual, cu aproximativ 10 miliarde de dolariVaccinrile și campaniile mediatice duse de Organizația Mondial a Sntții merg mn-n mn

Riscul epidemiilor de grip sezonier sau al formelor noi (gripa aviar și cea porcin) provoac an de an o panic general, pe toate continentele. Și, n timp ce virușii vin și pleac, spitalele fiind luate cu asalt de cei care vor s țin piept epidemiei, marile companii farmaceutice, puse s fabrice antidoturi miraculoase, rmn cu profituri de miliarde. Pentru c afacerea vaccinurilor este estimat anual la 10 miliarde de dolari, n condițiile n care teama de mbolnvire nu are granițe. Cei mai importanți beneficiari ai acestui business sunt giganți ai industriei farmaceutice precum GlaxoSmithKline, Roche, Sanofi Aventis, Novartis, Astra Zeneca. Un exemplu al modului n care aceste firme se mbogțesc a fost adus de una dintre cele mai mari bnci de investiții din lume, J.P. Morgan, care a calculat c, numai n cazul gripei porcine, guvernele diverselor state au ncheiat acorduri, n 2010, cu 3-4 companii farmaceutice, pentru producerea de vaccinuri pe scar larg, solicitnd cel puțin 600 de milioane de doze, a cror contravaloare a fost ntre 3 și 4,5 miliarde de dolari.

Cel mai rsuntor scandal rmne cel din 2010, cnd parlamentari din Consiliul Europei au cerut o comisie de anchet, acuznd Organizația Mondial a Sntții (OMS) c au creat isteria pandemiei de grip porcin, provocat de virusul AH1N1 n favoarea firmelor farmaceutice. Wolfgang Wodarg, epidemiolog german, membru al CoE, susținea c firmele farmaceutice „au influențat oamenii de științ și autoritțile de sntate public, astfel nct acestea s alerteze Guvernele n legtur cu o pandemie”. Ulterior, ziarul francez „Le Parisien” dezvluia c mai mulți cercettori din cadrul OMS se aflau chiar pe listele de plat ale firmelor care produceau vaccinul mpotriva gripei porcine.

n ultimii ani, companiile farmaceutice din Europa sau SUA au fcut bani frumoși din rspndirea alertelor privind ravagiile fcute de grip, provocate de tot felul de viruși. Isteria creat de epidemia de grip de tip AH1N1 (denumit grip porcin), aprut pentru prima dat n Mexic, n aprilie 2009, s-a rspndit rapid n toat lumea. Cei care au știut s profite la maximum au fost șefii și acționarii marilor companii farmaceutice, n cazul de faț, multinaționale Roche (Elveția) și GlaxoSmithKline (Marea Britanie), care produc medicamente și produse antigripale și la care guvernele din ntreaga lume au apelat pentru achiziționarea vaccinurilor de combatere a acestui virus – Tamiflu și Relenza.

90 de milioane de oameni vaccinați cu Tamiflu

Conform bncii de investiții J.P. Morgan, doar n 2010, cele dou vaccinuri au adus companiilor care le-au fabricat, prin milioanele de doze de Tamiflu și Relenza vndute, 1,8 miliarde de dolari, din statele bogate, și peste 1,32 miliarde de dolari, din statele n curs de dezvoltare. La aceste sume se adaug alte peste cinci miliarde de dolari obținute de Roche și Glaxo din vnzarea altor medicamente contra gripei. Conform cifrelor furnizate chiar de Roche la finele lui 2012, „peste 90 de milioane de oameni din ntreaga lume, originari din peste 80 de țri, au primit Tamiflu, pe prescripție medical, pentru tratarea sau prevenirea unei infecții gripale”.

Conexiunile lui Rumsfeld

Mai puțin cunoscut este ns faptul c Tamiflu a fost produs și patentat de o firm de biotehnologie din California, numit Gilead Sciences Inc., cotat la burs, care a preferat s rmn n umbr. Motivul este ușor de nțeles: unul dintre principalii si acționari a fost Donald Rumsfeld (foto, jos), fostul șef al Pentagonului din timpul administrației Bush, post pe care l-ar fi deținut pn n 2001. n 1997, Gilead a acordat firmei Roche licența exclusiv pentru producerea vaccinului Tamiflu.

Bun și pentru aviar

n 2005, un alt virus provoca isterie planetar, dup apariția sa n Asia. Despre H5N1 s-a spus c este virusul care declanșeaz gripa aviar și c, dintre cele 15 subtipuri de virusuri de grip, are particularitatea de a se modifica rapid. S-a spus și atunci c exist riscul unei epidemii și c singurul medicament folosit n tratarea cazurilor umane de grip aviar este Tamiflu. n 2008, o alt companie farmaceutic gigant, Novartis, a fost implicat ntr-un scandal uriaș, dup ce a fcut o serie de teste clinice mpotriva gripei provocate de virusul H5N1 n Polonia. Peste 300 de oameni, majoritatea persoane fr adpost, au fost vaccinate experimental, de ctre cadre medicale poloneze, 21 dintre cei testați pierzndu-și viața.

H3N2, alt virus, același remediu

2013 a adus o nou isterie n SUA, dup ce s-a anunțat o epidemie de grip fr precedent. Vinovat ar fi alt virus: H3N2, despre care, timid, se vorbea nc din 2010. Virusul H3N2 face parte din familia de virus gripal Influenzae – subtipul A i nu este un virus nou, apariția sa fiind anunțat, pentru prima dat, n 1968, cnd a fost numit Influenzae Hong Kong tip A. Medicii susin c virusul H3N2 este considerat extrem de virulent, deoarece are capacitatea de a-i schimba setul antigenic, astfel nct, dei este vorba de acelai virus, apare sub numeroase forme.

Tamiflu, ap de ploaie

La finele lui 2012, publicația de specialitate British Medical Journal punea la ndoial eficiena tratamentului antiviral cu Tamiflu (oseltamivir), produs de Roche, sugernd guvernelor europene s dea n judecat compania farmaceutic. Pentru cei de la BMJ, Tamiflu funcționeaz mpotriva gripei A, ns este ineficient n cazul unor complicații ce pot aprea la cei care iau virusul AH1N1, provocnd decesul din cauza unor complicații respiratorii. BMJ acuz compania Roche c nu are dovezi suficiente care s ateste eficiena oseltamivirului mpotriva gripei. n 2009, BMJ i oamenii de tiin de la centrul independent de cercetare Nordic Cochrane solicitaser companiei elvețiene s le furnizeze toate datele cu privire la antiviralul Tamiflu. La momentul respectiv, cercettorii de la Centrul Cochrane erau anagajai de guvernul Marii Britanii s evalueze toate medicamentele care trateaz gripa, ns nu au gsit atunci nicio dovad c Tamiflu ar reduce numrul de complicaii n cazul persoanelor infectate cu virusul gripal. n paralel, Roche este anchetat de Agenia European a Medicamentelor (EMEA) pentru c nu a prezentat corect efectele secundare, inclusiv posibile decese, ale unui numr de 19 medicamente, printre care i Tamiflu.

Și alte publicații de specialitate au lansat semnale de alarm cu privire la riscurile pe care le prezint Tamiflu. Specialiștii din Japonia au avertizat c n peste 11% din cazuri, administrarea acestui vaccin, profilactic, determin apariția unor comportamente anormale, precum atacuri de panic, halucinații sau accese de furie.

Trei tipuri de viruși gripali

Exist trei tipuri de viruși gripali: A, B și C. Virusul de tip A este cel care cauzeaz majoritatea mbolnvirilor la om, psri și mamifere. Genomul su conține opt segmente de ARN, codificnd 11 proteine. Virușii sunt clasificați pe subtipuri pe baza celor dou glicoproteine majore de suprafaț: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N). Prin segmentarea genomului, virusul are capacitatea de a-și rearanja segmentele genomice și de a se recombina, sporind n acest astfel rata de evoluție și generare de noi tulpini. Recombinarea este utilizat frecvent n laborator n procesul crerii de noi vaccinuri.

Mn-n mn cu OMS

Companiile farmaceutice au realizat și c au nevoie de o colaborare intens cu Organizația Mondial a Sntții, motiv pentru care au ncheiate o serie de acorduri cu OMS pentru studiul și producerea de vaccinuri mpotriva gripei aviare sau a gripei porcine. Francezii de la Sanofi Aventis și-au deschis deja n Mexic un laborator pentru fabricarea unui vaccin mpotriva unei eventuale pandemii de grip, iar americanii de la Baxter au distribuit n 18 state vaccinuri antigrip contaminate cu virusul gripei aviare.

Febra vaccinrilor n mas

Ordinul vaccinrii n mas provine de la Organizația Mondial a Sntții. n 2009, la nceputul lunii iulie, un grup de experți n vacccinuri concluziona c o pandemie de grip este inevitabil, iar Marie-Paul Kieny, directoarea OMS pentru vaccinuri, afirma c toate națiunile trebuie s aib aceste doze de vaccin, care n cursul lunii septembrie trebuiau s fie la dispoziția oamenilor. Criticii acestei campanii i acuzau pe „experții OMS n vaccinuri” c beneficiaz de contracte importante de pe urma medicamentelor și vaccinurilor antivirale pe care și le achiziționeaz guvernele.

Pericol general

Primejdia pe care o reprezint vaccinurile asupra sntții oamenilor a fost dezvluit de un medic britanic. Lucija Tomljenovici susține, ntr-un raport publicat pe un site de specialitate, c, n general, toate vaccinurile sunt extrem de periculoase pentru om. Dup mai multe cercetri, aceasta a descoperit c marile companii farmaceutice pltesc scump pentru ca informația conform creia vaccinurile lor sunt periculoase pentru sntatea copiilor s nu fie scoase la lumin. Cele mai frecvente reacții negative n rndul copiilor sunt boli genetice grave, autism sau deteriorarea celulelor creierului. Chiar dac raportul este ndreptat mpotriva sistemului de sntate britanic, dezvluirile sunt valabile pentru ntreaga lume.

Virusurile gripale, mai costisitoare dect toate virusurile IT la un loc

n ultimii ani, industria de „sntate” a sistemelor cibernetice a avut o cretere mult mai rapid dect cea a sntii umane. Cel mai probabil, ntr-un viitor nu prea ndeprtat, piaa „vaccinurilor” pentru virusurile informatice care amenin inteligenele artificiale o va ajunge din urm pe cea a vaccinurilor pentru virusurile biologice. Veniturile globale din vnzarea de software antivirus ctre consumatorii finali au ajuns, n 2011, la 7,6 miliarde de dolari, potrivit cercetrii de pia a companiei International Data Corporation (IDC). Dar, spre deosebire de productorii de vaccinuri pentru uz uman, companiile IT care dezvolt soluii antivirus au i versiuni gratuite, pe care „pacienii” le pot descrca liber de pe internet. Cifra este nc mai mic dect cea obinut de companiile farmaceutice care produc vaccinuri antigripale, ns crete rapid. Cheltuielile globale cu „sntatea” informatic au atins, n 2011, 63,7 miliarde de dolari, iar n 2017, vor ajunge la 120 de miliarde de dolari, potrivit site-ului de specialitate researchandmarkets.com. Spre comparaie, dac suma costurilor criminalitii informatice de pe glob este estimat la un trilion de dolari, o pandemie de grip la nivel mondial ar costa trei trilioane de dolari (potrivit estimrii fcute n 2008 de Banca Mondial).

Luciana Pop
Gilda Popa – ziuanews.ro

CategoryUncategorized
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares