Scriitorul romn, nscut n Basarabia, Paul Goma, a fost propus la Premiul Nobel pentru literatur de ctre Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Paul Goma, propus la Premiul Nobel pentru literatur cultura

Paul Goma, propus la Premiul Nobel pentru literatur

Anunul a fost fcut deArcadieSuceveanu, preedinteleUniunii Scriitorilor din Moldova, care a inut s accentueze cPaul Gomaeste unscriitorimportant, cu un nume cunoscut, transmite site-ul televiziunii de stat din cel de-al doilea statromnesc, trm.md. “Paul Gomaeste un Soljenin alRomniei, numit astfel de Eugene Ionesco,scriitorde limb francez originar dinRomnia.Gomaa fcut disiden adevrat n regimul comunist dinRomnia, iar, ulterior, a emigrat la Paris”, accentueaz preedinteleUniunii Scriitorilor din Moldova.

Paul Gomaeste unscriitoremblematic pentruBasarabia, iar opera sa are n obiectivBasarabiade ieri i de azi”, a mai specificatArcadieSuceveanu.Suceveanua confirmat cPaul Gomaeste informat despre faptul c este propus laPremiul Nobel. “Toate rile nainteaz propuneri laPremiul Nobelctre Acedemia Suedez, dar de ce s nu credem cPaul Gomava fi ales?”, a spusSuceveanu.

Decizia Academiei Suedeze va fi luat n toamna anului 2013.Paul Goma(nscut la 2 octombrie 1935) este originar din satul Mana, judeul Orhei. Familia lui s-a refugiat nRomnian 1939, dup ncheierea Pactului Molotov-Ribbentrop, semnat de Germania nazist i URSS.

n mai 1952, elev n clasa a zecea a liceului “Gheorghe Lazr” din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate i reinut opt zile, dup care a fost exmatriculat din toate colile din ar, deoarece susinuse n coal cauza unor persoane anchetate i arestate sub acuzaia de anticomunism. A reuit totui s se nscrie la liceul “Radu Negru” din Fgra, pe care l-a absolvit n iunie 1953. n 1954 a susinut simultan examene de admitere la Universitatea din Bucureti, la filologie romn, i la Institutul de literatur i critic literar “Mihai Eminescu”. A reuit la amndou, dar a ales institutul. Din toamna anului 1955, a avut dispute la seminarii i cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafia, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urmnd ca n iunie 1956 s fie “judecat” de rectoratul universitii. A aprut pentru prima dat “cazul Goma”. Dup nfrngerea revoluiei maghiare din 1956 de ctre trupele sovietice, n luna noiembrie a aceluiai an,Paul Gomai-a predat n semn de protest carnetul de membru UTM.

A fost arestat n noiembrie 1956, acuzat de “tentativ de organizare de manifestaie ostil”. n martie 1957, el a fost condamnat la doi ani de nchisoare corecional, pe care i-a executat la nchisorile Jilava i Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forat n Brgan, la Lteti, azi Borduani, din judeul Ialomia, unde a rmas pn n 1964.

n martie 1977, a reuit s publice n revista Romnia literar un scurt articol, “Pmnt de flori”, n care se refer la urmrile dezastruosului cutremur de pmnt de la 4 martie 1977.

n 1977, Goma a reuit s trimit la postul Radio Europa Liber o scrisoare deschis n care cerea guvernului Romniei respectarea drepturilor omului n ar. Scrisoarea a fost difuzat de postul de radio. n consecin, a fost permanent urmrit, apoi arestat i btut de Securitate. ns, fiind bine cunoscut n Occident i repertoriat de organizaia neguvernamental mpotriva nclcrii drepturilor omului Amnesty International, Goma nu mai putea fi judecat i condamnat fr a strni proteste n strintate.

La 20 noiembrie 1977, Goma, mpreun cu soia i copilul, au fost deczui din calitatea de ceteni romni i expulzai n Frana. Ajuni la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma i-a continuat lupta mpotriva regimului comunist de la Bucureti i a lui Nicolae Ceauescu. A sprijinit nfiinarea, n 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romnia (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarno. Ca reacie la activitatea sa anticomunist, a fost inta unui atac cu colet-capcan i a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la Bucureti.

Printre crile lui Goma se numr “Jurnal de apocrif” (1999), “Garda invers” (1997) i “Basarabia” (2002).

n 2002,Paul Gomaa publicat eseul Sptmna roie 28 iunie-3 iulie sauBasarabiașiEvreii, n care descrie ”atrocitți comise de populația neromn (n special,evrei) n timpul retragerii trupelor și administraiei romne dinBasarabiași Bucovina, de dup ultimatumurile sovietice din iunie 1940.

Paul Gomaa fcut parte pentru opt zile din Comisia Prezidenial pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romnia, din care a fost ndeprtat din considerentele de mai sus de ctre eful comisiei, Vladimir Tismneanu.

sursa: ziuaveche.ro

comentariu rapcea.ro: dac s-a luat de crimele comuniștilor evrei, e clar c nu va lua nici un premiu. Precedente romnești exist. Amintim doar de Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, cruia i-a fost luat pe nedrept premiul Nobel pentru revoluționara sa descoperire, de ctre doi… canadieni ! doar pe motiv c a scris “revolttoarea” lucrare “Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria“, unde prezint pe larg concepțiile criminale ale jidanilor faț de creștini și faptele lor.

, , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *