Nemtii isi vand bisericile, romanii si musulmanii și le inalta

Interiorul bisericii catolice din Zwiefalten
Foto: Hotnews
 ​In 26 septembrie 2004, fosta biserica evanghelica din Stuttgart-Zuffenhausen „se vindea“ unei biserici ortodoxe romanesti. „Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane din Germania au multumit din suflet Guvernului Romaniei pentru sprijinul financiar de 150.000 de euro, in cumpararea bisericii „Nasterea Domnului“, scriam pe atunci. Deoarece biserica catolica si cea  luterana din Germania prefera sa pastreze „demnitatea locului“, aceste predari de stafeta sunt dintre cele mai firesti. Insa mai exista si altfel de tranzactii imobiliare in lumea celor crestinesti, lovita de criza financiara si de criza de simtire evlavioasa. Enoriasii se imputineaza, iar darile platite de ei, la fel. 

Intre 8 si 9% din impozitul pe venit platesc cei care isi declara oficial religia recunoscuta in Germania. Asa zice Legea impozitului bisericesc (Kirchensteuergesetz), emisa pentru prima oara in anul 1939. Catolicii (de rit nou si vechi), ca si protestantii fac parte dintre cei carora, lunar, li se trag acesti bani din salariu. Bani mai poti da bisericii prin donatii. O  parte din donatie ti-o recuperezi prin declaratia anuala de impozit, de la fiscul german.

Aproape 4,5 miliarde de euro a incasat biserica catolica din Germania, in anul de glorie 2004. 3,7 miliarde de euro au mers la luterani. De atunci insa, incasarile au inceput sa scada. Intre 60-70% din costurile bisericesti merg in administratie, aproximativ cate 10% sunt bani dedicati intretinerii lacasurilor de cult, educatiei religioase, respectiv actiunilor sociale si caritative. Cand s-a declansat criza financiara, la finele anului 2008, a iesit la lumina faptul ca bugetul bisericesc n-a fost strain de plasamente financiare speculative, care in unele cazuri au esuat.


Sute de biserici din Germania sunt inchise sau demolate

„Intre 1990 si 2010 am inchis 340 de biserici, 46 dintre acestea fiind demolate” a declarat Thomas Begrich, capul financiar al Bisericii Evanghelice a Germaniei,publicatiei Spiegel. Iar acesta ar putea fi doar inceputul, urmand sa se renunte probabil la inca alte 1.000 de cladiri, a mai spus el, mentionand ca, in Frankfurt, de exemplu, numarul protestantilor a scazut de la 430.000, in anii `50, la 110.000, in ziua de azi.

Nici catolicii nu stau mai bine. Numarul enoriasilor platitori scade, nu in ultimul rand datorita recentelor scandaluri de abuz sexual si de tratament discriminatoriu ca angajati sau pacienti ai unor spitale administrate de Biserica Catolica. La aceasta tema ne vom referi insa cu alt prilej. „Sunt biserici care stau goale chiar si in Bavaria puternic catolica, una dintre ele trebuind sa fie inchisa in locul de pelerinaj renumit de la Telgte, de langa Münster. […] Alte biserici crestine sunt folosite in alte scopuri: de la lectii de arta si sport, la sali de evenimente si spatii de depozitare pentru firme”, mai scrie Spiegel.

Cu toata penuria de credinta si de bani pentru renovari, bisericile catolica si protestanta din Germania au cazut de acord ca sectele sau alte grupuri religioase nu sunt acceptabile, ca si cumparatori ai lacasurilor lor de cult puse la vanzare. Se vrea evitarea „ceții diseminarii religioase“, iar vanzarea lor catre musulmani sau budisti, de exemplu, „nu este posibila“, precizeaza publicatia.

In Hamburg insa, nu s-a avut incotro, sau nu s-a stiut. O fost biserica protestanta a fost vanduta, in anul 2005, unui om de afaceri care, ulterior, a revandut-o Centrului Islamic din oras. Cealalata optiune ar fi fost demolarea ei. Insa in orasele mari, in general, moscheile nu se ridica intre foste ziduri, straine de credinta musulmana, ci pe taram virgin.

Moschee la Reutlingen
Foto: HotNews.ro

La sfarsitul lunii octombrie 2008, una dintre cele mai mare moschei din Germania si-a deschis portile la Duisburg, 5.000 de musulmani au participat la inaugurare. A participat si ministrul de atunci al landului Nordrhein-Westfallen (NRW), Jürgen Rüttgers, care a subliniat „dreptul musulmanilor la moschei“. El a spus: „Avem nevoie de mai multe moschei in tara noastra, insa nu in curtile din dos, ci vizibile, distincte“ (citeste aici un material pe aceasta tema).

In timp ce luteranii si catolicii isi vind bisericile, minaretele moscheilor turcesti strapung cerul Germaniei tot mai avantat.

Si avantul imobiliar ortodox e inca mare, atat in Romania, cat si in Germania: BOR construieste o manastire-resedinta episcopala la München, alte pietre de temelie ale unor biserici ortodoxe romanesti s-au pus la Mannheim si la Berlin (vezi detalii aici). In toate orasele Romaniei, dupa Revolutie bisericile au rasarit ca ciupercile dupa ploaie. La Bucuresti, se lupta cu chinurile facerii, Catedrala Neamului. Sa se fi mutat, oare, toata credinta, mai la Est?

sursa: de Dani Rockhoff via hotnews.ro
loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *