Asistam la sfarsitul erei cash-ului? Cum se vor adapta romanii
Economia subterana aflata la cote astronomice se poate transforma intr-o sursa vitala de bani pentru guvernele stramtorate.

Pentru aceasta, ea trebuie, desigur, combatuta, iar forma suprema aleasa in scopul vizat pare sa fie eliminarea banilor fizici si fortarea migratiei spre†tranzactii†electronice controlabile pana la niveluri care au un impact in activitatea de zi cu zi a cetatenilor. Romania nu este ocolita de aceasta tendinta.

Inca de la sfarsitul anului 2011, Italia a limitat tranzactiile in numerar la 1.000 de†euro†pentru rezidenti. “Avem nevoie de revolutionarea gandirii italienilor”, spunea la acel moment premierul italian†Mario Monti, potrivit†Bloomberg. In Italia, costul evaziunii fiscale este estimat la 120 de miliarde de euro anual.

In Spania, a intrat in vigoare, in octombrie anul trecut, actul normativ prin care sunt interzise tranzactiile in numerar care depasesc 2.500 de euro. “Realitatea sociala si economica in contextul crizei si al austeritatii bugetare face astazi frauda fiscala mai demna de repros ca oricand”, se afirma in preambulul legii. Economia subterana se ridica la 245 de miliarde de euro, respectiv 23% din produsul intern brut al Spaniei.

Recent, premierul francez Jean-Marc Ayrault a anuntat ca intentioneaza sa introduca un nou mecanism de control pentru platile cash, prin limitarea acestor tranzactii la 1.000 de euro de la 3.000 de euro anterior. Autoritatile franceze si-au setat pentru acest an optimista tinta de deficit bugetar de 3% din PIB.

In Suedia, operatiuni banale precum cumpararea biletelor pentru transportul in comun sau donatiile la cutia milei se fac doar in forma electronica.

La noi, Ministerul de Finante analizeaza posibilitatea plafonarii unor plati in numerar intre persoane fizice, precum si reducerea plafoanelor zilnice pentru platile in numerar a firmelor catre alte firme si catre populatie la 1.000 de lei pe client, de la 5.000 de lei in prezent, si cel mult 5.000 de lei in total, fata de 10.000 de lei. Economia subterana este evaluata la peste 30% din PIB in Romania.

“S-ar parea ca este vorba despre o tendinta. Tranzactiile bancare pot fi urmarite cu usurinta de autoritatile fiscale, pe cand tranzactiile cash scapa acestui control. Rolul acestor masuri este exercitarea unui control sporit asupra tranzactiilor care pot genera venituri impozabile in scopul prevenirii/diminuarii evaziunii fiscale, pe de o parte, iar, pe de alta parte, tranzactiile facute prin†banci†pot ajuta la un mai bun control al masei monetare existente in economie.

Data fiind ofensiva impotriva evaziunii fiscale la nivelul Uniunii Europene, este probabil ca sa asistam si la alte masuri similare luate in alte state din UE”, a spus Dan Schwartz, partener al firmei de consultanta in fiscalitate si audit RSM Scot, pentru†Ziare.com.

Intruziune in viata privata vs. lupta impotriva evaziunii

Intentia de a restrange cash-ul din economie a generat reactii variate din partea opiniei publice, la nivelul careia a fost perceputa ca o forma de intruziune in viata privata, atingere a drepturilor suverane, conspiratie bancara sau dorinta abuziva a statului de a exercita un control absolut. De partea cealalta, s-ar ajunge la o transparenta completa a circuitului banilor si reducerea, prin aceasta, a dimensiunii economiei subterane.

“A fost mult timp visul elitelor tehnocrate de a elimina economia cash semi-nereglementata si pietele negre pentru a maximixa impozitarea si pentru a controla complet pietele. Daca societatea fara cash va fi introdusa, vor avea un control aproape complet asupra vietilor indivizilor”, scrie Patrick Henningsen de la Centrul pentru Cercetare si Globalizare, potrivit†Forbes.

Oamenii vor produce, vor consuma si vor face tranzactii pentru a supravietui, iar banii cash vor avea un rol critic in acest proces, sustin jurnalistii de la Forbes.

“Pot aparea efecte negative, in special la nivelul contribuabililor persoane fizice, cum ar fi un sentiment de frustrare generat de limitarea libertatii lor de decizie asupra administrarii propriei averi si asupra utilizarii propriilor resurse banesti”, considera Dan Schwartz.

Cine pierde

In principiu, evazionistii, coruptii, in general societati si persoane care nu pot justifica sumele de bani de care dispun. Desi, in Romania, evaziunea pentru firmele mici si munca la negru sunt, de multe ori, singurele forme de a supravietui in sistemul fiscal actual, asa cum au atras atentia personalitati ale mediului†financiar†autohton.

In mod sigur, toti contribuabilii, prin comisioanele platite bancilor pentru banii administrati.

Nu pot fi ignorate riscurile legate de fraudele informatice. In Suedia, atacurile cibernetice au urcat la aproape 20.000 de cazuri in 2011 de la 3.304 in 2000.

Prin urmare, desi nobila in scopul ei, masura discutata ar fi cu adevarat eficienta daca ar face parte dintr-un plan complet de redresare. Altfel, greutatea unei schimbari de o asemenea amploare va fi resimtita, ca de obicei, de populatia saraca, in timp ce marii evazionistii, principala tinta, vor gasi mereu metode de a se eschiva (spre exemplu, ar putea lua amploare practica numita “smurfing” – organizarea banilor in depozite mai mici pentru a evita urmarirea tranzactiilor).

Intr-o†opinie†formulata, la sfarsitul lunii octombrie 2012, la solicitarea Ministerului de Finante slovac cu privire la un proiect similar, Banca Centrala Europeana a precizat ca “limitele cu privire la reglementarile platilor cash trebuie sa fie proportionale cu obiectivele urmarite si nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru a atinge aceste obiective. Orice impact al acestor limite trebuie cantarit cu atentie in raport cu avantajele publice asteptate ca urmare a restrictiilor propuse.

De asemenea, avand in vedere faptul ca masurile afecteaza platile cu valori relativ mici, autoritatile trebuie sa se asigure ca efectele acestor masuri nu depasesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului privind combaterea fraudei si a evaziunii fiscale”.

Castigatorii colaterali

“Efectele unor astfel de masuri pot fi multiple si diverse, de la limitarea evaziunii fiscale pina la crearea de venituri suplimentare sistemului bancar si companiilor de carti de†credit.

Obligativitatea platilor prin banci poate aduce intr-adevar avantaje bancilor. Personal, nu cred insa intr-o teorie a conspiratiei. Mai degraba, cred ca eventualele avantaje sunt efecte secundare ale masurilor restrictive adoptate deja sau care vor fi adoptate in legatura cu platile in cash”, a aratat Dan Schwartz.

Romanii, banii lor si bancile

Romanii, care apeleaza in mica masura la serviciile bancilor, preferand tranzactiile cash chiar si atunci cand isi primesc salariul intr-un cont bancar, se vor adapta cu greutate unui nou sistem de†plata, considera consultantul, ca urmare a “mentalitatii lor care este inca tributara neincrederii in sistemul bancar si a slabei educatii financiare facuta in cadrul diverselor forme de invatamant institutionalizat.

Nu trebuie sa uitam si falimentele bancilor romanesti din anii ’90 si diversele scheme piramidale care au adus pierderi semnificative populatiei”, a conchis Dan Schwartz.

sursa: ziare.com
comentariu rapcea.ro: pentru cei care nu cred Ón existența unei Noi Ordini Mondiale, și care cred c„ totul este rodul imaginației Ónfierb‚ntate ale adepților teoriilor conspiraționiste, implementarea unor astfel de m„suri CONCERTATE, Ón toate ț„rile din lume (c„ci m„sura limit„rii tranzacțiilor cash este implementat„ sau Ón curs de implementare și Ón Rusia, Franța, Germania, Spania, etc.) ar trebui s„ Ói pun„ serios pe g‚nduri.
Asist„m la luarea unor m„suri RADICALE Ón numele binelui colectiv, exact ca Ón 2001, cu lupta Ómpotriva terorismului. Sub pretextul combaterii terorismului, am ajuns s„ fim supravegheați noi, cet„țenii de r‚nd, peste tot, de camere de supraveghere stradale, percheziționați ca niște infractori la intrarea Ón orice instituție public„, Ón vreme ce adev„rații criminali Óși r‚d Ón barb„ de prostirea turmei obediente, ce se supune m„surilor “anti-tero” care nu au prins nic„ieri, niciodat„ vreun terorist.
Ast„zi, sub pretextul salv„rii de criz„ economic„ a ț„rilor (provocate tot de ei, liderii din umbr„ ai Noii Ordini†

Mondiale), vedem cum Statul vrea s„ controleze tranzacțiile cu bani lichizi, limit‚nd plafonul acestora, cu scopul declarat PUBLIC de a scoate de pe piaț„ banii lichizi.†
Dac„ Ói vom l„sa s„ Óși pun„ Ón aplicare planul, peste un an sau doi ne vom trezi c„ nu vom putea cump„ra sau vinde nimic f„r„ card (citit invers, apare drac), care apoi, din considerente de siguranț„ a tranzacțiilor (s„ nu mai fie furat), va fi Ónlocuit cu cipul b„gat sub piele.†
Suntem datori s„ ne opunem acestei demențe a sataniștilor ce viseaz„ la controlul total al Umanit„ții.†
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares