de Mihai Rapcea

(dedic acest articol amicului meu care se pregtește s devin tat)

Motto: “ndrzniți, cci eu am biruit Lumea” – Mntuitorul Iisus Hristos

ntr-o lume profund deviant, cu valori inversate, n care aberația a ajuns normalitate iar normalitatea este perceput ca “perimat”, “depșit” sau “plictisitoare”, cred c merit s m aplec puțin asupra unui subiect important, cum este acela al nașterii de urmași.

Și ncep prin a observa c, n goana dup ziua de mine, omul modern, omul ocupat, prea ocupat s și mai pun ntrebri cu privire la scopurile vieții sau ntrebrile fundamentale ale acesteia, pierde pe nesimțite valorile tradiționale moștenite din neam, valori ce i sunt nlocuite cu alte așa zise valori, de ctre “opinia public”, “mass-media” și societate n general.

Cam așa stau lucrurile și cu etapele esențiale (mai demult) care erau cstoria și nașterea de copii. Azi o s abordez tema copiilor.

Deci, de ce facem copii ? Trec peste prerile imbecile și superficiale ale unor teribiliști care nu vd n nașterea copiilor dect instinctul atavic al femelei de a-și manifesta sentimentele materne. Asemenea opinii – chiar dac au la baz niscai adevruri, nu lmuresc suficient și nici complet chestiunea n discuție. mi dau seama c trebuie s abordez chestiunea diferit, pentru brbați și femei, separat.

Dac ești femeie, de mic ai avut ppuși, ppuși care erau copii ti, de care aveai grij așa cum mama ta avea grij de tine. Deci, psihologic, ești pregtit pentru un copil. Fetițele nutresc de mici viitorul, anticipeaz rochia de mireas, capturarea masculului cu micile farmece feminine, exerseaz asiduu toate rolurile feminine – de la arma (suprem) a lacrimilor (ce brbat nu a cedat mcar o dat n fața lacrimilor unei femei !?) și pn la gospodina rstit care ți pune coșul de gunoi n brațe – pentru a-l duce la ghen.

Biețeii n schimb, sunt total desprinși de aceste realitți. Ei nu știu dect de mașini, avioane, puști și sbii. Joaca lor nu are nimic casnic sau feminin – asta dac nu sunt cumva din acea categorie a ftlilor crescuți n rochițe de mamele care au ratat nașterea unei fetițe.

De aceea, brbații sunt mai puțin pregtiți psihologic pentru a deveni tați. Chestia asta l-a fcut pe Schopenhauer s afirme plin de nduf (probabil, dup ce a “pțit-o” și el) c femeia este la granița dintre om și animal, atribuindu-i rolul de “capcan a naturii” pentru brbat, atras n acest mod ctre copulație și cstorie (ordinea lor era invers pe vremea marelui filosof :)).

Putem afirma deci, fr greșeal, c dincolo de amuzamentul filmelor ce prezint n mod comic expresia stupid-nuc a oricrui brbat anunțat (de femeie) c va deveni tat (de parc chestia asta n-ar avea nimic de-a face cu el și “activitțile” lor anterioare !), aceast surpriz comic exprim o realitate psihologic profund: BRBAȚII NU SUNT PREGTIȚI S DEVIN TAȚI ! ns nvaț pe parcurs. Unii mai greu, alții mai ușor, iar unii (din pcate prea mulți) deloc.

De aceea, putem spune c sentimentul patern apare la brbat dup ce și vede progenitura, și nu nainte, cum este la femeie. Faptul este de altfel firesc, pentru c brbatul nu are un contact att de strns cu copilul, spre deosebire de femeie, care l poart practic cu ea vreme de 9 luni, trecnd printr-o transformare incredibil. Cine are mcar un copil și a fost alturi de femeie de la concepție pn la naștere, știe ce spun. Natura a gsit un mod infailibil de a pregti pentru maternitate chiar și pe cea mai “biețoas” femeie. S simți cum n tine crește o nou viaț, cum corpul ți se adapteaz n mod magic, pentru a-i pregti venirea pe lume – chestia asta asigur la femeie o pregtire suplimentar, dac mai era cazul.

La brbat ns, treaba este un pic (mai mult) diferit. Dac ai “comis-o” cu femeia nepotrivit, vei realiza instantaneu c ai fcut o greșeal imens, ireparabil și vei avea imboldul subit de a o lua la fug fr s te mai uiți n urm. Este cazul brbaților care fac sex ocazional fr s și protejeze femeia – și viitorul lor – și care astfel și f…t existența – LA PROPRIU.

Nimic nu e mai nasol dect s simți brusc c ai fost nhțat de chestia aia care te-a urmrit mereu și de care – pn acum, ai reușit s scapi: RESPONSABILITATEA. E ca și cum tocmai ai fost anunțat c vei avea de pltit o rat pe 25 de ani, zi de zi, ns din care nu ai vzut nici un leu. Ți se pare nedrept, nu ? Cam așa simți, dac “te-ai jucat de-a mama și de-a tata” cu femeia nepotrivit. Și cnd spun nepotrivit, m refer la femeia pe care nu o iubești, ci de care doar ai fost atras sexual, sau pe care, n nuceala ta, ai crezut c o iubești, confundnd atracția cu iubirea.

M-a atins aici (la acea vreme) o replic celebr a actorului Johnny Deep, n interpretarea magistral din Don Juan de Marco, atunci cnd vorbea despre cum s recunoști dragostea pentru o femeie, atunci cnd apare: “to see your unborn children in her eyes”. Superb fraz ! Este o modalitate minunat de a realiza dac ești sau nu capabil s iubești o femeie cu adevrat, s mergi alturi de ea pn la captul drumului acestei vieți.

Revenind la femeie, exclud din toat teoria anterioar cazurile extreme (viol, minoritate… extrem, nebunie sau… splare pe creier cu teorii a la MISA despre “pierderea calitților feminine prin naștere”), cazuri n care femeia percepe sarcina ca pe-o npast. Am cunoscut și astfel de cazuri, ns despre subiect, cu alt ocazie.

Deci putem spune c brbații – comparativ cu femeile, sunt mult mai puțin pregtiți pentru copii. Evident, dac ești un brbat educat, care ți-ai pus mcar o dat serios problema c chestia asta “se poate ntmpla”, vei trece mai ușor peste șocul inițial, ns nu poți nega c el nu exist. Din aceast cauz, pot afirma c avortul instituționalizat a fost inventat de ctre brbați. Acei brbați care nu vor s și complice viața cu copii, și acele femei prea proaste sau prea slabe s și impun punctul de vedere. Cci, contrar aparențelor, foarte multe (prea multe !) avorturi au loc n familii nchegate, la femei cstorite, mpinse la avort de soții prea egoiști, prea comozi, prea temtori faț de schimbare. Am cunoscut brbați care și-au trimis soțiile s fac avort pentru c “nc nu e momentul” pentru un copil n viața lor, c situația financiar nu le va permite s l creasc cum trebuie, sau, mai ru, din temerea ascuns a brbatului, c nou-nscutul va acapara toat atenția femeii, iar el nu va mai fi iubit de ea. Ct meschinrie și micime sufleteasc zace n acești ticloși !!! A-i refuza unei femei maternitatea, mplinirea pe care aducerea pe lume a unui copil i-o procur, este dovada suprem de egoism masculin. n primul rnd, exist dovezi medicale care arat c foarte multe probleme de sntate apar la femeie datorit dezechilibrelor hormonale – fiind predispuse la acest gen de afecțiuni (hormonale) mai mult dect brbații. Foliculina n exces, care se depune n nodulii de la sni sau chisturile ovariene, pot fi evitate – sau chiar vindecate printr-o sarcin natural, prin care de altfel femeia și mplinește menirea principal hrzit de Creator. Nu mai vorbesc de femeile inconștiente, care cad din lac n puț, scpnd de stresul sarcinii (și bucurndu-se de sex fr consecințe) cu ajutorul anticoncepționalelor. Eu unul, miros de la 10 metri o femeie care ia anticoncepționale. Mai ales pe alea care iau Diane35. Porcria asta (recomandat de medici și n cazurile unor tinere fr viaț sexual activ – doar pentru eliminarea foliculinei n exces), d un miros urt al transpirației femeii, și provoac, n timp, infertilitate, ca de altfel mai toate medicamentele moderne (ncepnd cu antibioticele și terminnd cu “banalele” E-uri din alimentele procesate).

Acu, m adresez femeilor:

Bun, și atunci, s nu mai facem sex dac nu vrem copii, vor ntreba unele !? Pentru c suntem oameni moderni, nu putem ignora nici necesitțile omului modern, dar nici lipsa cras de cultur a majoritții romnilor n acest domeniu. n societatea tradițional, ecuația vieții era simpl: cstorie – sex – naștere de copii. Paradigma clasic a fost rsturnat de “revoluția sexual” (epoca prezervativ/anticoncepționale/avort instituționalizat) și “emanciparea femeii” (dreptul ei de a munci cot la cot cu brbatul n societate, fr ca brbatul s se “emancipeze” și s munceasc și el alturi de ea, cot la cot, n gospodrie !!!), ecuația artnd astzi astfel: sex – sex – sex… eventual naștere de copii și POATE, cstorie.

Plicticoas paradigma clasic !? Poate. ns drumul cunoscut este cel mai sigur, spune un proverb. Milioane de tineri și-au distrus viețile alegnd “ecuația” modern. Milioane de femei distruse, de mame singure, numite pompos de psihologi, “familii mono-parentale”, adic mame care și cresc singure copii.

Dac totuși ai czut n capcana ghicitorii: “Care este diferența dintre o virgin și o bab” (Rspuns: Virgina “moare” s ncerce, iar baba ncearc s moar) și ai libertatea de a cuta liber floarea dragostei, nu te opri la primul mrcine aprut n drum. Pentru c s-ar putea s te “nțepi” ru de tot. Și dac ții morțiș s “experimentezi”, folosește metodele contraceptive naturale. Metoda calendarului: ntre dou cicluri menstruale, femeia are 28 de zile n general (mai mult sau mai puțin regulat). Metoda aceasta permite (cu acuratețe de 95%) cam 18-20 de zile de viaț sexual activ, fr pericolul sarcinii. Sau, dimpotriv, ți permite s alegi momentul propice pentru a rmne nsrcinat dac dorești. Continența sexual: asta presupune ca el s fie un brbat educat și antrenat n acest sens. Adic s te satisfac fr s ejaculeze. Deloc. Metoda “agrar” (coitus interruptus): descris plastic n sfatul “ar adnc și seamn la suprafaț”. Adic brbatul s nu și dea drumul nuntru.

Deci, metode naturale exist, pentru cei (sau cele) care vor s le aplice.

Revin ns la copii: de ce avem nevoie de ei ? Noi brbații, doar ca s scpm de cicleala femeilor !? Ele, doar ca s aib o ocupație și s ne lase n pace ?

Aș vrea s rspund poetic, cu o strof din Khalil Gibran, despre copii:

Copiii votri nu sunt copiii votri.

Ei sunt fiii i fiicele nzuinei Vieii spre ea nsi.
Ei vin prin voi, dar nu de la voi.
i dei ei sunt cu voi, ei nu v aparin.

Voi le putei da dragostea voastr, dar nu gndurile voastre,
Pentru c ei au propriile lor gnduri.
Putei oferi o cas pentru corpurile lor, dar nu pentru suflete,
Cci sufletele lor locuiesc n casa lui mine, pe care voi n-o putei vizita, nici mcar n visele voastre.
Voi putei s v strduii s fii ca ei, dar nu s i facei pe ei aidoma vou.
Pentru c viaa nu merge napoi, nici nu ntrzie asupra lui ieri.

Voi suntei arcurile din care copiii votri, ca sgei vii, sunt trimii nainte.
Arcaul vede inta pe calea infinitului i El v ndoaie cu puterea Lui, ca sgeile Lui s mearg iute i departe.

Fie ca ndoirea voastr n mna Arcaului s fie ctre bucurie;
Cci aa cum El iubete sgeata care zboar, la fel iubete El i arcul stabil.

Copii sunt binecuvntarea casei, spune un proverb. Sprijin la btrnețe sau nu, copilul este cel care ți va duce numele, amintirea (pomenirea) și moștenirea genetic mai departe. Fr copii, neamul se stinge, iar strmoșii cad n infern, cred hindușii, care pun mare preț pe pomenirea morților și pomenile fcute de copii pentru prinți (ca și la noi, de altfel). Prima porunc pe care Creatorul a adresat-o oamenilor a fost aceea de a se nmulți.

Un sfat pentru șovielnici și fricoșii de greutțile vieții: nu ezitați s aduceți copii pe lume (n limite rezonabile, desigur !), dac aveți alturi persoana potrivit. Fiecare copil vine pe lume cu “norocul” lui. Sunt attea mrturii din partea unor cupluri care aveau o situație material grea, și care – dup nașterea copiilor, au cunoscut o mbuntțire a strii materiale miraculoas – cci așezarea n ordinea natural a Creației ți asigur ajutorul Divin. De multe ori, oamenii se complac și nu au de niciunele pentru c triesc la voia ntmplrii, de pe azi pe mine, fr nici un scop n viaț. Apariția unui copil, a unei responsabilitți, poate da mamei forța și determinarea unei tigroaice de a reuși n viaț – pentru copilul ei, iar pe tat l poate responsabiliza și motiva pentru a reuși acolo unde alteori nu ar fi fcut-o. Un copil schimb relația dintre prinți, echilibrul n cuplu. Accentul nu se mai pune pe “eu sau tu”, ci pe “noi trei”. Un copil sudeaz familia cu legturi afective ce sunt mult mai greu de distrus dect n cazul unui cuplu fr copii.

E drept, este greu, dar și frumos. mplinirea printelui care și vede n progenitura sa tot ce are mai bun el și consoarta lui – este o mare surs de satisfacție. Omul este singura creatur care nu trece direct de la copilrie la maturitate, cunoscnd și acea lung perioad numit adolescenț. A crește un copil nseamn a relua toate etapele vieții tale (de la bebeluș, creș, grdiniț, școal) și a conștientiza drumul pe care l-ai strbtut, prilej de reflecție, auto-evaluare și maturizare, pe care un ne-printe nu o va cunoaște niciodat.

Ar mai fi multe de spus despre aceste realitți simple ale vieții, despre care nu vorbește nimeni și despre care nu scrie n nici o carte. Simplu spus, viaț. Care așteapt s fie trit. Nu ți rata existența din egoism sau comoditate. Nu lsa pe alții s ți “gndeasc” viitorul, s aleag pentru tine. O viaț fr copii este o poveste fr sens. Povestea ta, pe care nu o vei spune nimnui, și pe care nimeni nu o va spune mai departe.

CategoryUncategorized
Tags,
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares