“REȚELELE ANONIME” – NIȘTE ALTERNATIVE REȚELEI GLOBALE “INTERNET”?


Din câte știm, libertatea pe internet este amenințată de doi mari coloși: corectitudinea politică și drepturile de autor. Cu cât ne adâncim în procesul pe care unii îl numesc „globalizare”, presiunea asupra „utilizatorilor activi” (bloggeri, distribuitori de soft, filme, muzică, cărți etc.) devine tot mai mare. Cum e și firesc, oamenii au început căuta mijloace alternative de comunicare, retrăgându-se în „rețele anonime”, care funcționează pe niște principii diferite decât așa cum funcționează internetul clasic.

În primul rând, astfel de rețele nu au nevoie de servere, care ar stoca informația (sunt descentralizate, informația fiind partajată de toate calculatoarele din rețea). În al doilea rând, astfel de rețele permit un înalt grad de anonimat, atât în comunicarea interpersonală, partajarea fișierelor, dar și în publicarea unor site-uri web, care funcționează în rețea chiar dacă proprietarul își deconectează calculatorul.Cele mai populare rețele de acest fel sunt FreeNet și I2P. Pentru a vă putea conecta la aceste rețele, este nevoie doar să instalați softul necesar, disponibil pe internet și să consultați instrucțiunile de setare a aplicațiilor.

Ca experiment, am instalat ambele aplicații, încercând să văd avantajele fiecăreia.

FreeNet – oferă un nivel înalt de anonimat, este destul de ușor de înțeles, dar are anumite dezavantaje: este foarte greoaie în utilizare (necesită spațiu mare pentru stocarea datelor, resursele se descarcă destul de greoi, adresele siteurilor sunt foarte greoaie). Plus, FreeNet este mult mai popular în Franța și Marea Britanie. Resurse în limba română și rusă sunt foarte puține. În schimb puteți găsi multe informații originale începând cu resurse anarhiste, ecologiste, “homoactiviste” și pro-droguri, până la fundamentaliste, neonaziste și teroriste. Cu alte cuvinte – tot ce vă poftește inima și rațiunea, fără niciun fel de limite.

Un alt dezavantaj este utilizarea la greu a aplicațiilor Java, care îngreunează lucrul.

Unicul site românesc disponibil pe FreeNet este „Resurse Ortodoxe”, care, presupun, că a fost creat de cunoscut blogger român Saccsiv (dacă judec după emailul de contact).

I2P – la prima vedere pare extrem de complicat, dar cu timpul totul devine clar. Utilizatorii au posibilitatea să-și rezerve orice domeniu „numelemeu.i2p” și să-l găzduiască în voie. Tot aici puteți să vă înregistrați și propria adresă de email (toate acestea sunt disponibile doar în interiorul rețelei). Una din incomodități pe care m-am lovit, a fost necesitatea de a utiliza proxy pentru acces în rețea, iar pentru a accesa panoul de administrare a rețelei, este nevoie de deconectat proxy. Soluții la această problemă sunt diferite: fie rezervați un browser special pentru navigare în I2P, fie instalați un plugin care vă permite rapid să conectați și să deconectați proxy (Foxy Proxy).

Un avantaj al FreeNet (cel puțin, la primele mele experiențe), este existența unor directoare complete și un sistem de căutare bine pus la punct, ceea ce nu am identificat încă la I2P.

Un punct slab ar fi și serviciul de email – administratorul aplicației permanent se plânge de “atacuri Ddos”.

Am observat un lucru interesant: spre deosebire de FreeNet, I2P este mai popular în Rusia și SUA. Din păcate, deocamdată, nu am dat aici peste resurse românești sau basarabene.

Desigur, viața din ambele rețele este una destul de anemică, pentru că sentimentul libertății nelimitate pe internet este încă foarte mare. O bună parte a masei consumatoare nu simte necesitatea de a naviga anonim și nici nu este afectată de limitarea dreptului la opinie (pe care nici nu o au). Cu toate astea, cunoașterea modului de funcționare a acestor rețele este una foarte importantă pentru garantarea în viitor a liberului acces la informație într-o societate care tinde să devină tot mai globalizată și tot mai totalitară.

 

FREENET – PRIMII PAȘI

 

freenetRevin la rețeaua FreeNet. Vă amintesc că în baza acestei rețele stă lipsa oricărei ierarhii, cee ceea ce ar însemna că informația este distribuită la toți utilizatorii, fără a fi stocată într-un singur centru (în afară de deținătorul propriu-zis, adică). Astfel, în rețea poate fi publicat un site, sau flog (similar „blogului” din internet) fără ca utilizatorul să poate fi identificat. Oricărui utilizator, oricărui fișier, oricărui site corespunde o cheie (cu un algoritm de cifrare destul de complicat), nivelul complexității și securizării căruia poate fi setat de utilizator.

În primul rând, trebuie să vă convingeți că aveți instalată Java (în cele mai dese cazuri, ea este instalată, chiar dacă nici nu bănuiți de acest lucru). În orice caz, ar fi bine să aveți instalată ultima versiune, care poate fi descărcată gratuit de pe pagina producătorului.

Apoi, descărcăm fișierul de instalare a FreeNetului. Selectăm limba (din cele mai cunoscute avem rusa și engleza). E o procedură destul de simplă și scurtă. Nu mai intru în detalii.

Urmează a doua etapă a instalării. Intrăm în meniu: Start – All Programs – Freenet -  Start Freent. Nimic deosebit nu se întâmplă, în afara faptului că în colțul de dreapta, jos va apărea logoul FreeNetului (iepurașul albastru). Dăm clic pe iconiță, fie scriem în bara de adresă a browserului:http://127.0.0.1:8888.

Aici urmăm pașii propuși (selectăm limba interfeței, alegem nivel de securitate și stabilim spațiul pe care îl rezervăm datelor stocate).

Este important să știți că softul FreeNet se instalează, de regulă, în următoarea locație:C:\Documents and Settings\Admin\Application Data\Freenet (pentru Windows). Aici găsiți mapa„plugins” (unde aruncăm instrumentele pe care vrem să le folosim), „download” (unde se descarcă fișierele), „datastore” (mapa pe care ați oferit rețelei FreeNet pentru stocarea datelor) și altele, pe care le veți descurca pe parcurs, dacă va fi nevoie.

Pentru a testa funcționarea FreeNetului, dăm clic pe Browse, apoi urmăm Browse Freenet. Aici ni se propun câteva referințe spre cele mai importante indexuri din freenet, legături spre pagini în care găsim documentație utilă (majoritatea în limba engleză) și flogurile autorilor FreeNet și ale autorilor  celor mai importante aplicații pentru FreeNet. Accesăm oricare resursă și vedem cum apare o bară în care se indică viteza de încărcare a site-ului. În cazul în care viteza de încărcare este slabă, nu vă întristați, acest lucru depinde de timp. Spre a ușura navigarea, vă sfătui să lăsați FreeNet deschis cât mai mult timp posibil.

Iată câteva pluginuri și aplicații pe care le puteți folosi în FreeNet:

jSite – aplicație java pentru publicarea siteurilor în rețea

FreeTalk – messenger FreeNet

FreeMail – plugin pentru crearea și gestionarea emailurilor în interiorul FreeNet

Frost – Client pentru schimb de fișier în interiorul FreeNet și discuții (aplicație Java)

FMS – Aplicație pentru crearea forumurilor în FreeNet (se instalează ca aplicație și e disponibil la următoarea adresă locală http://localhost:8080/ )

Pe viitor, voi mai descrie aici experiențele mele în utilizarea acestor rețele. Dacă aveți ceva întrebări, nu vă rușinați.

 

sursa blog Octavian Racu 

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *