Telegonia este o teorie demonstrat cu ajutorul geneticii, care susine c primul partener sexual din viaa unei femei este, de fapt, tatl genetic al copiilor sai. De aici, reiese ideea c, indiferent de brbatul cu care femeia rmne gravid, copilul ar putea semna cu primul ei partener. Mai mult, fiecare partener sexual contribuie la dezvoltarea structurii ADN-ului ai copiilor si.

Telegonia a fost dovedit de biologul i filosoful francez Felix Le Dantec. Cel mai concludent exemplu este cel al unei iepe care a fost mperecheat cu un mascul zebr. Bineneles c nu a rezultat nimic, pentru c genomurile celor dou specii sunt incompatibile, dar, mai trziu, cnd aceeai iap a fost mperecheat cu un cal, spre surprinderea tuturor, mnjii au ieit vrgai! Aceast ntmplare a fost, de fapt, punctul de pornire al teoriei telegoniei.

Cromozomii au capacitatea de a memora informaie și pe cale cale ondulatorie, adic prin undele emise de molecule i de atomi. Cercetrile au artat c spermatozoizii zebrei au rmas o vreme n corpul iepei, apoi s-au ventilat. Rmași sub form de corpusculi ondulatorii, adic informaii ce rmn n memoria celulelor, acetia ies la iveal mai trziu. La fel stau lucrurile i n genetic uman.

Copii „ai lelei”

Geneticienii au explicat și cum a fost posibil s vin pe lume un copil negru rezultat dintr-un cuplu de albi. Pentru c primul iubit al mamei fusese un brbat de culoare, informaia genetic rmas intact a influenat structura genetic al copilului, chiar dac acesta a fost conceput cu un brbat alb. Telegonia este astfel o realitate, chiar dac acest lucru nu este pe placul tuturor, iar corpul uman se supune unor legi stricte din punct de vedere genetic.

Biologii moderni gsesc o posibil explicaie a fenomenului telegoniei prin „allele”, o secven reprezentat de poziia ocupat de un numr din codul ADN n cromozom. Aceste secvene de ADN alctuiesc codul unei gene, iar un set de „allele” dau genotipul individual. Mai exact, primul brbat din viaa unei femei poate avea nite secvene dominante care s se „lipeasc” de secvene din cromozomii femeii, producnd un efect ntrziat. Coincidenț sau nu, „al lele”, cum se pronun conform dicionarului Encarta, posibil de origine protolatina, seamn mult cu vorba romneasc strveche „al lelei”, care se refer la un copil cu tat incert.

552929_10200726939193301_1601446906_n

Un motiv pentru pstrarea virginitții pn cstorie

n concluzie, telegonia caut s demonstreze c pstrarea virginitii pn la cstorie nu este doar un principiu moral, ci i unul care ține de genetic. Informaiile genetice dezordonate, care ajung n corpul viitoarei mame odat cu sperma strin, mai devreme sau mai trziu, determin zestrea genetic a ftului, care se nate cu o mulime de afecțiuni. Aceasta este cauza pentru care in ziua de astzi copiii nu mai sunt la fel de sntoși ca n trecut, spun cercettorii care au studiat fenomenal telegoniei.

n prezent, femeile ntreținrelații sexuale cu parteneri diferiți pn s devin mame, iar informațiile genetice pozitive, dar si negative, rmn n organismul ei, influențnd dezvoltarea ftului. Potrivit datelor Ministerul Sntii, n 1999, vrsta medie la care tinerii aveau primul contact sexual a fost de 19 ani i jumtate, n descretere fa de anul 1993, cnd aceast vrst era de 20 de ani i jumtate. Astzi, vrsta a sczut la 17-18 ani.
sursa: EVZ.ro

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *