Penibilul și jalnicul manipulator Gregorian Bivolaru ponegrește familia și valorile ei, într-o încercare disperată de a stopa exodul cursanților MISA către o viață normală

un material revelat de înțelepciunea macrocomică prin umilul său scrib Mihai Rapcea

Din ce în ce mai mulți cursanți yoga de la MISA, sătui de poveștile cu reptilieni și sfârșitul lumii, devenind brusc conștienți (după bluff-ul cu 2012) că viața a trecut pe lângă ei (cu tot cu asteroid !) și nu au realizat nimic concret în toți anii petrecuți în MISA (nici studii, nici meserie, nici familie, nici măcar o precară siguranță materială), se grăbesc să recupereze timpul pierdut, încercând, fiecare după puteri, să se integreze în societate și să își facă o viață a lor.

 Mulți dintre ei au tras cu coada ochiului către colegii VIP, și au constatat cu stupoare că, deși aceștia aveau gura plină de înțelepciune și sfaturi despre karma yoga, dăruire, aspirație și detașare față de planul material, respectivii se bucură de o stare materială înfloritoare, au afaceri de care se ocupă foarte “atent”, se plimbă în mașini luxoase, au proprietăți și nu le lipsesc niciodată banii.

 Așa că, după ani de muncă în folosul lui Dumnezeu, unii cursanți dedicați orbește “căii regale” a evoluției rapide către Dumnezeu au început să remarce că, ceea ce ajunge la Dumnezeu este doar consacrarea roadelor acțiunilor lor, căci de roade în sine – se bucură… reprezentanții Divinității pe pământ.

 La fel cum, în vechime, păgânii aduceau la templu jertfe animale Dumnezeului lor, doar fumul cărnii prăjite ajungea la Divinitate, căci carnea o mâncau preoții, și astăzi, la MISA, de roadele acțiunilor consacrate Divinității, se bucură doar cine se află în cercul interior al VIP-urilor.

 Așa că sărmanii oameni, neavând decât hainele de pe ei după ani de locuit în ashram, încearcă să își găsească de lucru, în țară sau pe aiurea, în străinătate, și să își întemeieze o familie, păstrând – în marea lor majoritate, sentimentul că au fost păcăliți în toți acești ani, irosindu-și tinerețea în construirea unui veritabil imperiu imobiliar și financiar – aflat în proprietatea exclusivă a liderilor MISA.

 Evident, chestia asta nu convine conducerii MISA, care observă cu neplăcere cum scade văzând cu ochii gloata de fraieri dispuși să muncească doar pentru hrană și un loc de dormit – aidoma sclavilor din antichitate.

 Și, pentru a opri exodul, ce s-au gândit ei ? ia să îl scoatem pe Krishna din sertarul prăfuit în care l-am aruncat acu 3 inițieri jumate, și să îl reactivăm cu niște sfaturi pline de înțelepciune, adresate celor care sunt pe cale să facă pasul greșit și riscă să calce în capcana plină de ingoranță și suferință a vieții de familist – care muncește pentru el și familia lui, și nu pentru MISA.

 Deci, zis și făcut. Și așa a apărut o carte –“KRISHNA – Marele avatar și învățător divin ” publicată la Editura Sapientia – o mică oficină editorială a MISA-ei. Însă, cum yoghinii cei sărmani, din ashramuri, nu prea au bani de cărți, au zis că e bine să maximizeze efectul moralizator al mesajului “divin” și să preia sub forma unui articol, taman pasajul îndobitocitor – despre familie “corectat și adnotat” evident, de “mereu același“ – ați ghicit mentor planetar, Gregorian Bivolaru, care a făcut grădinița cu Sai Baba și îl trimitea după sifoane pe Sri Yuktesvar, iar mai târziu, la Universitatea Cunoașterii Divine, îl pica pe Iisus Hristos la examenul de “Tatăl Nostru” cu nota -5 și îi corecta sever Lucrarea.

 Nu reiau integral pasajul cu pricina, care este destul de amplu, semn că “Krishna” se afla în pasă bună și avea chef de taclale prelungite cu muritorii de la Editura Sapienția. Curioșii pot să se delecteze cu materialul aflat online pe yogaesoteric.

 O să încep deci cu o observație stilistică. Krishna din lucrarea sapienților se pare că s-a molipsit – probabil de la șpalturile vechi sau rotativa tipografică folosite la tipărirea Evangheliilor lui Jakob Lorber, de stilul alambicat și plin de parabole al Kristosului bivolariano-lorberian.

Pe scurt, textul Krisnarian abundă în exprimări arborescente, pline de o binemeritată ironie și dispreț la adresa “nefericiților” care “ fiind foarte ocupat(i) să-și susțină familia ,…sunt sortiți să aibă parte de multă suferință, împreună cu toți membrii familiei sale.”

Căci asta este ideea forță pe care se străduiesc să o inoculeze cursanților MISA (și nu numai !) autorii “divini” ai acestei “revelații” cu iz rânced bivolarian: FAMILIA NU ÎȚI ADUCE DECÂT SUFERINȚĂ ! Deci, vino la MISA, acolo unde Dumnezeu îți face semne, acolo unde vei trăi pururi, veșnic fericit, până când cancerul, BTS-ul sau Marele Consiliu galactic ne vor despărți ! Căci moartea, banala moarte, este exclusă din start din această formulă câștigătoare, care nu oferă celor Aleși decât “ușile eliberării… larg deschise pentru ființele care au primit un trup omenesc” și care, evident, aleg să se dedice practicii yoga în cadrul MISA.

În viziunea Krishnaului dâmbovițean, cel care se dedică “doar” familiei (căci cale de mijloc nu există – în viziunea “cosmică” a acestui pseudo-zeu !), nu poate fi decât un “stupid” (precum pasărea din parabolă), cu inima “tulburată” de atașamentul familial, cu mintea “înlănțuită de legăturile afecțiunii materiale intense” și “copleșită de durere”. Astfel de persoane (familiste) nu pot decât să “creadă cu naivitate în viitor”, “ne-putându-și controla simțurile” alături de soțul/soția lor – de ce – tot geniul Krishnaic ne-o spune: deoarece “Inimile lor erau unite prin iubire”, ei fiind, ca și cuplu, legați “cu totul unul de altul prin iubire.”. De unde se vede treaba că e nașpa să iubești prea mult așa, aiurea, în familie, că poți să suferi de te ustură la inimă ! Halal înțelepciune “divină” ! Care ar fi alternativa ? Păi, mai bine “iubește” detașat, pe unde apuci, fără obligații, că așa nu suferă nimeni. Dacă pe iubita din relația “deschisă” o calcă mașina sau dă cancerul peste ea, nu e neapărat motiv de suferință. E karma ei, o privește. Dacă eu fac numa bine, nu mi se poate întâmpla nimica rău mie, și la urma urmei mai sunt atâtea femei ne-satisfăcute care așteaptă să strângă în brațe un bărbat viril și continent, nu ?! Cam asta e filosofia cu care se înlocuiește ideea de familie tradițională.

Că povestea asta nu are nimic de-a face cu Krishna cel adorat de milioanele de hinduși din India, ne-o spune cam singurul text recunoscut ca fiind revelat de acesta – renumitul Bhagavad-Gita, care diferă ca stil și înțelepciune de textul sapienților cam cum diferă un text de Schopenhauer de versurile melodiei “să moară dușmanii mei” ale cunoscutului cercopitec manelist cantautor Guță.

Și, ca să nu îi las în ceață pe cei care au citit acest articol, voi spune că, dacă Krishna ar fi scris măcar un rând din cartea apărut la Sapienția, s-ar fi limitat să spună că:

“7.Renuntarea la fapta rânduită nu este cuvenită; lepădarea acesteia din cauza tulburării minții este știută că ține de tamas
.8.Dacă de frica chinurilor trupești, s-ar lepada fapta, spunându-se „este durere”, s-ar săvârși o lepădare ce ține de rajas; nu astfel se dobândește fructul lepădării.
9.Dacă fapta rânduită, o Arjuna, se îndeplinește spunându-se „trebuie făcută”, lepădând înlănțuirea [fața de ea], precum și de fructul [ei], această lepădare este socotită că ține de sattva
.10.Cel care s-a lepădat, pătruns de sattva, acel înțelept care a tăiat îndoiala, nu urăște fapta care nu-i pe plac și nu se leapădă de fapta care-i pe plac.
11.Însă cel ce poarta trup nu poate să se lepede de toate faptele; cel care se leapădă de fructul faptelor, numai aceluia i se spune ca se leapădă.” (Bhagavad Gita XVIII- 7-11)

“45.Îndrăgindu-și propria să datorie, omul își atinge desăvârșirea. Află cum își dobândește desăvârșirea cel care își îndrăgește propria să datorie:
46.Cinstind prin ofranda faptelor sale proprii pe Cel de la care au pornit toate, de către care acest Tot a fost desfășurat, omul dobândește desăvârșirea.
47.Mai bună este Legea proprie (svadharma), [deși] imperfectă decât o lege straină corect îndeplinită; înfăptuind ceea ce ține de firea lui, [omul] nu-și atrage păcatul”. (Bhagavad Gita XVIII- 45-47)
Mai trebuie să adaug, pentru cei care nu cunosc, faptul că avatarul Krishna este considerat o încarnare a lui Vishnu, una dintre personalitățile trinității hinduse (trimurti), responsabilă cu MENȚINEREA (RESTABILIREA) ORDINII DIVINE. În acest sens, respectivul avatar a consolidat sistemul celor 4 caste, al îndeplinirii datoriilor specifice fiecărei caste, pentru fiecare om, potrivit vârstei biologice (sistemul varnashrama) împărțită astfel, pentru hindusul tradițional: viața de student (0-20 ani), viața de familist (20-40 ani), retragere (40-60) și renunțare (peste 60).

 Înțeleg deci că Krishna, lovit brusc de o revelație iluminatoare recentă, s-a hotărât subit să schimbe complet toate învățăturile și stilul de viață pe care le-a instaurat în existența sa de avatar ?! Și de unde ?! Taman din buricul MISA-ei, din Centrul Planetar al Spiritualității Galactice ! Nu știu de ce mi-e greu să cred asta, să îl cred pe “mereu același” Gregorian Bivolaru.

 Deci, domnule guru, măcar minte-ne frumos. Minte-ne credibil, că unii dintre noi ne-am cam deșteptat și nu mai punem boticul la toate poveștile fantasmagorice iscate din “tradiția milenară” a imaginației dezlănțuite a “dialogurilor cu Dumnezeu” năzărite matale.

Minte-ne mă frumos !

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *