10 războaie americane și zece minciuni mediatice planetare

Fiecare război este precedat de o minciună răspândită abil prin mijloacele de comunicare în masă. Astăzi, aflăm că Statele Unite ale Americii amenință Venezuela și Ecuadorul. Mâine, Iranul. Poimâine, pe cine oare?… Moda Primăverii Arabe a fost lansată tot sub pavilion american. O glumă foarte actuală este ghicitoarea: CE ȚARĂ DIN LUME NU A AVUT NICI O REVOLUȚIE !? Răspunsul corect: Statele Unite ale Americii (SUA) ! De ce ? Răspuns corect: pentru că este singura țară care nu are pe teritoriul ei o ambasadă americană 🙂
Să ne amintim de câte ori, aceleași State Unite, și prin aceleași mijloace, ne-au manipulat. Fiecare război important a fost „justificat” printr-un fapt abominabil, care mai târziu (mult prea târziu) s-a dovedit a fi o dezinformare, lansată în mod deliberat. Iată un scurt inventar:
1. Vietnam (1964-1975)
Minciună mediatică: Pe 2 și 3 august 1964, forțele militare ale Vietnamului de Nord au atacat două distrugătoare americane aflate în Golful Tonkin.
Ce am aflat ulterior: Acest atac nu a avut loc niciodată. A fost o invenție a Casei Albe. (Vezi anunțul mincinos al președintelui Lyndon Johnson aici:
Scop: Împiedicarea câștigării independenței de către Vietnam și menținerea dominației americane în zonă.
Consecințe: Milioane de victime, malformații genetice (Agentul Orange) uriașe probleme sociale.
2. Grenada (1983)
Minciună mediatică: Mica insulă caraibiană a fost acuzată de construirea unei baze militare sovietice și de punerea în pericol a vieților medicilor americani.
Ce am aflat ulterior: Nici vorbă! Președintele american Reagan a inventat aceste pretexte.
Scop: Împiedicarea punerii în aplicare a reformelor sociale și democratice ale prim-ministrului Bishop (mai târziu, asasinat). Reagan spunea: „Nu putem permite apașilor comuniști să se infiltreze în grădina noastră…

Consecințe: Represiune brutală prin pușcași marini și reinstaurarea controlului Washingtonului.

 

3. Panama (1989)
Minciună mediatică: Invazia pușcașilor marini a fost făcută în scopul arestării președintelui Noriega, acuzat de trafic de droguri.
Ce am aflat ulterior: Noriega, care colaborase anterior cu CIA, ceruse drepturi depline asupra canalului Panama pentru țara pe teritoriul căreia se afla, și încetarea dreptului de folosință liberă al americanilor, ceea ce pentru SUA era intolerabil.
Scop: Menținerea controlului american asupra rutelor maritime strategice.
Consecințe: Bombardamentele americane au ucis între 2 și 4 mii de civili, fapt ignorat de mass media.
4. Irak (1991)
Minciună mediatică: Irakienii au distrus incubatoarele din maternitățile kuweitiene.
Ce am aflat ulterior: Știre inventată de agenția de publicitate Hill & Knowlton, plătită în acest scop de Emirul Kuweitului.
Scop: Anihilarea opoziției Orientului Mijlociu față de Israel și acordarea independenței acestuia de către Statele Unite.
Consecințe: Nenumărate victime de război, după un embargou de lungă durată, care a interzis și importul de medicamente.
5. Somalia (1993)
Minciună mediatică: Bernard Kouchner apare ca erou al unei campanii umanitare în Somalia.
Ce am aflat ulterior: Patru companii americane au cumpărat drepturile de exploatare asupra unui sfert din petrolul somalez.
Scop: Controlul militar al unei regiuni strategice.
Consecințe: Incapabil să controleze regiunea, Washingtonul o menține într-un haos total.
6. Bosnia (1992-1995)
Minciună mediatică: Ruder Finn și Bernard Kouchner dezvăluie existența „lagărelor morții” în Serbia.
Ce am aflat ulterior: Finn și Kouchner au mințit. Lagărele respective cuprindeau prizonieri de război, ținuți acolo în vederea unor schimburilor ulterioare. Însuși președintele bosniac musulman Ițenegovic a recunoscut acest lucru.
Scop: Distrugerea Yugoslaviei socialiste, ultima rămasă pe listă, și a sistemului ei de siguranță socială, pentru a instaura, în schimb, controlul regiunii de către companiile multinaționale, care să poată folosi liber rutele comerciale strategice, precum fluviul Dunărea și zona Balcanilor.
Consecințe: Patru ani de măcel înfiorător pentru toate naționalitățile (bosniaci, sârbi și croați). Război provocat de Berlin și prelungit de Washington.
7. Iugoslavia (1999)
Minciună mediatică: Sârbii au comis genocid împotriva albanezilor kosovari.
Ce am aflat ulterior: Pură invenție a NATO, după cum a recunoscut chiar purtătorul de cuvânt oficial al NATO, Jamie Shea. (Vezi aici documentarul „Înșelătoria lagărelor morții din Iugoslavia”:

Înșelătoria Lagărelor Morții din Iugoslavia from Kamala Queen on Vimeo.

Scop: Instalarea unei baze militare americane în Kosovo intr-una din puținele zone din care se putea explata uraniu; punerea Balcanilor sub controlul NATO și transformarea acestei organizații într-o poliție cu puteri discreționare, la nivel global.

Consecințe: 2.000 de victime ale bombardamentelor NATO. Purificare etnică în Kosovo, pusă în practică de către UCK (Armata de eliberare din Kosovo) și legitimată de NATO.
8. Afghanistan (2001)
Minciună mediatică: Bush a vrut să răzbune atacurile din 11 septembrie 2001și să-l captureze pe Bin Laden.
Ce am aflat ulterior: Nu există nicio dovadă privind existența organizației teroriste Al-Qaida. Mai mult, talibanii se oferiseră să-l extrădeze pe Bin Laden.
Scop: Controlul militar al Asiei Centrale, considerată regiune strategică, în vederea construirii unei conducte care să traverseze Afghanistanul, pentru a permite controlul rezervele de petrol din Asia de Sud.
Consecințe: Ocupație pe termen lung și creștere uriașă a producției și traficului de opium.
9. Irak (2003)
Minciună mediatică: Saddam posedă arme periculoase de distrugere în masă. Afirmație făcută de Colin Powell la Națiunile Unite, cu prezentare de dovezi.
Ce am aflat ulterior: Casa Albă a ordonat agențiilor de spionaj falsificarea acestor rapoarte (vezi afacerea Libby) sau, pur și simplu, fabricarea lor.
Scop: Controlarea tuturor resurselor de petrol și șantajarea rivalilor: Europa, Japonia, China…
Consecințe: Irakul a fost scufundat în haos și barbarie, iar femeile irakiene au fost obligate să revină la starea anterioară, de supunere totală și obscurantism.
10. Venezuela – Ecuador (2008-)
Minciună mediatică: Chavez sprijină terorismul, importă arme, este un dictator (motivul definitiv nu a fost încă stabilit).
Ce am aflat până în prezent: Mai multe baloane mediatice au fost deja sparte. Printre acestea: Chavez trage în propriul popor, Chavez antisemit, Chavez militarist… Încercările de demonizare au continuat până în clipa morții sale (5 martie 2013). Succesorul său, Nicolas Maduro, și-a exprimat dorința de a deschide o anchetă asupra morții lui Chavez. Încă înainte de deces, Maduro a lăsat să se înțeleagă că „dușmanii istorici” ai țării ar fi provocat și cancerul conducătorului.
Scop: Companiile multinaționale din SUA vor să mențină controlul asupra petrolului și celorlalte resurse sud-americane, temându-se de eliberarea socială și democratică a Americii Latine.
Consecințe: Washingtonul duce un război generalizat pe continentul sud-american: lovituri de stat, sabotaj economic, șantaj, amplasarea de baze militare în apropierea resurselor naturale…
De ce nu vezi aceste imagini la TV? Data viitoare când mass media îți va spune că Hugo Chavez a fost un dictator, amintește-ți aceste imagini. Un număr estimat la 9 milioane de oameni au participat la funeraliile lui.
Trupele se trezesc (RO)
Hollywood și mașina de război (Hollywood and the War Machine) (RO)
Carl Boggs și Tom Pollard, autori ai cărții „The Hollywood War Machine: U.S. Militarism and Popular Culture”, se focalizează pe mariajul din interes dintre Hollywood și Washington și descriu modul în care sunt fabricate poveștile de către fabricanții oficiali de mituri și politicienii veroși, în beneficiul președinției și al guvernului:
„Fabricarea evenimentelor prin mass media și manipularea conștiinței populare au devenit componente integrante ale culturii politice americane și se află în centrul tuturor intervențiilor recente ale armatei SUA. Din ce în ce mai mult, implicarea mass media în minciunile, miturile și denaturările guvernului și-a adus contribuția la legitimarea războiului drept mijloc de promovare a intereselor globale ale SUA. Jurnaliștii TV, radio și din presa scrisă au devenit esențiali în acest proces, popularizând, de regulă, aceste discursuri false, susținând cadrul ideologic dominant și nereușind să privească critic afirmațiile oficialilor guvernului și ai armatei. Cultura mass-media a evoluat într-un aparat de propagandă, în special pe tărâmul preocupărilor internaționale, în care interesele corporatiste și ale Pentagonului sunt capabile să creeze propria lor versiune a realității, pentru un public american deja înclinat să creadă discursurile triumfaliste”. Citiți întregul articol aici.

Hollywood-ul și mașina de război americană from Frumoasa verde on Vimeo.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *