„Rusia nu se mulumete de a fi luat o parte mare i frumoas din vatra Moldovei, nu se mulumete de a fi clcat peste grania fireasc a pmntului romnesc, ci voiete s-i ia i sufletele ce se afl pe acest pmnt i s mistuiasc o parte din poporul romn. Rusia nu a luat aceast parte din Moldova pentru ca s-i asigure graniele, ci pentru ca s nainteze cu ele, i nu voiete s nainteze dect spre a putea stpni mai multe suflete. Tocmai pui fa n fa cu viaa ruseasc romnii au nceput a fi cu att mai vrtos ptruni de farmecul vieii lor proprii, de bogia i superioritatea individualitii lor naionale; tocmai fiind pui n contact cu ruii, romnii erau mndri de romnitatea lor. E nobil rsadul din care s-a prsit acest mic popor romnesc,i, dei planta nu e mare, rodul e frumos i mbelugat; cele dou milioane de romni au adunat n curgerea veacurilor mai multe i mai frumoase comori dect nouzeci de milioane de rui vor putea s adune cndva.

De cte ori ruii se vor pune n atingere cu noi, vor trebui s simt superioritatea individualitii noastre, s fie suprai de acest simmnt i s ne urasc mai mult i tot mai mult. Fr ndoial aceast ur a fost ntemeiat pe timpul cnd ntre Moldova i aa-numita Basarabia comunicaia era liber. Ruii s-au ncredinat c aceast libertate este primejdioas numai pentru dnii i pentru aceasta au nchis graniele ermeticete i au curmat atingerea ntre romnii de peste Prut i restul poporului romn.

De atunci i pn acum msurile silnice pentru strpirea romnismului se iau fr de curmare. Administraia, biserica i coala sunt cu desvrire ruseti, nct este oprit a cnta n ziua de Pati „Hristos a nviat” n romnete.

Nimic n limba romneasc nu se poate scrie; nimic ce e scris n limba romneasc, nu poate s treac grania fr de a da loc la presupusuri i persecuiuni; ba oamenii de condiie se feresc de a vorbi n cas romnete, pentru ca nu cumva o slug s-i denune; ntr-un cuvnt, orice manifestaie de via romneasc e oprit, ru privit i chiar pedepsit.

Sute de ani, romnii au fost cel puin indirect stpnii de turci: niciodat ns n curgerea veacurilor, turcii nu au pus n discuie limba i naionalitatea romn. Oriunde ns romnii au czut sub stpnirea direct ori indirect a slavilor, dezvoltarea lor fireasc s-a curmat prin mijloace silnice.”Mihai Eminescu – Timpul, iunie 1878

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *