Cine face educație sexual cu copiii voștri? Homosexualii, feministele radicale și clinicile de avorturi. Adic cei care nu pot avea copii, cei care nu vor s aib copii și cei care și cldesc prosperitatea și averile pe sngele copiilor nenscuți uciși. Prinți, sunteți mulțumiți și liniștiți cu o asemenea perspectiv?

Sexualitatea este cea mai mareforța lumii contemporane. Cine stpnește sexualitatea, stpnește societatea.Iar cea mai bun metod pentru a impune o viziune nefireasc, nrobitoare și perfid, n mințile copiilor unde omniprezenta pornografie nu poate ptrunde din cauza vigilenței prinților, este introducerea depravrii sexuale direct n școal. Aceasta este miza celor care ncearc acum s inventeze o așa-zis „educație sexual” ca materie obligatorie. Este vorba despre aceleași grupuri de interese,reprezentate public prin „organizații ale societții civile” secular-ateiste, care ncearc din rsputeri de-finanțarea cultelor, eliminarea orei de educație religioas, eliminarea simbolurilor religioase din școli, marginalizarea actului de credinț și transformarea creștinilor ntr-o specie de ciudați – tolerat, dar lipsit de orice influenț ntr-un spațiu public complet ocupat de ei – adic de oameni care nu reprezint, de fapt, nici populația și nici interesele reale ale acesteia.

n ultimele zile am publicat cteva materiale referitoare la originile marxiste ale doctrinei „revoluției sexuale”(Revoluția sexual și terorismul cultural) și la scandalul provocat n alte țri de „educația sexual” inoculat copiilor și adolescenților prin ore obligatorii n școlile publice (Croația: Educația sexual are ca scop „s fac tnra generaie dependent de sex i de pornografie”).

Facem astzi public Memoriul adresat ministrului Educației de peste 50 de ONG-uri creștine care sunt implicate n aprarea drepturilor familiei și copilului, referitor la educația sexual – pornind de la nefastul proiect, lansat recent la Palatul Parlamentului, „Sexul vs. barza” și ncheind cu viziunea și propunerile proprii pentru modul n care problemele legate de viața intim ar trebui s fie abordate (sau s nu fie abordate) n școal.

O spunem fr ocolișuri: sexualizarea copiilor reprezint un instrument al luptei pentru putere a grupurilor contraculturale neo-marxiste, precum organizațiile LGBT, feministele sau secular-ateii.

Descrcați memoriuln format pdf de aici,dați-l și altora și cereți prinților s fie vigilenți la ce li se pred copiilor lor n școli.

[Nota Bene:n urm cu 2500 de ani, generalul chinez Sun Tzu și propunea s rspund celei mai mari provocri militare a tuturor timpurilor: cum s nving ntr-un rzboi fr a fi nevoit s poarte, de fapt, vreun rzboi deschis, cu arme. El a mizat pe demoralizarea adversarului, pe demotivarea acestuia prin batjocorirea simbolurilor identitare, pe negarea valorilor, pe corupție, pe infiltrarea de trdtori și pe inducerea imoralitții sexuale n rndurile adversarului.Astfel, i spunea el suveranului su,veți putea cuceri cu pierderi minime un teritoriu aproape intact, numai bun de jefuit.

Cu siguranț nu suntem singurii care ntrezrim, n situația jalnic a Romniei de azi (depopulat, srcit, mbtrnit, jefuit de bogțiile naturale, dez-industrializat, ndatorat și complet dependent de strini pn și pentru asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi) aplicarea cu succes a acestei „rețete” diabolice. Toate acestea n-ar fi fost posibile dac societatea nu ar fi fost destructurat prin lovirea, n ultimele 7 decenii, a nsși temeliei ei: familia, credința religioas și proprietatea.]

______________________________________________________________________________________________

miercuri, 8 mai 2013

CTRE MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

DOMNULUI MINISTRU, REMUS PRICOPIE

MEMORIU

privind „EDUCAȚIA SEXUAL” N ȘCOLILE ROMNEȘTI

I. Proiectul „Sexul vs. Barza” – model nefast de abordare a sexualitții, n contextul posibilei introduceri a educației pentru sntate ca materie obligatorie n școli

II. Experiența Marii Britanii n domeniul „educației sexuale” și eșecul acesteia

III. Rolul prinților n „educația sexual”

IV. Poziția și propunerile organizațiilor non-guvernamentale creștine faț de „educația sexual” n școlile publice din Romnia. Concluzii și propuneri de subiecte pentru dezbaterea public

 

I. Proiectul „Sexul vs. Barza” – model nefast de abordare a sexualitții, n contextul posibilei introduceri a educației pentru sntate ca materie obligatorie n școli

Domnule Ministru,

Organizațiile semnatare au luat act de lansarea proiectului „SEXUL vs BARZA”, autointitulat „prima platform de educaie sexual n format video pentru adolesceni” din Romnia. Proiectul a fost lansat pe 23 aprilie la Palatul Parlamentului [1].

Analiznd materialele – puse la dispoziția liber a copiilor prin rețeaua „Biblionet” – am ajuns la concluzia c„modelul educațional” prezentat promoveaz promiscuitatea sexual și homosexualitatea, ncurajeaz pornografia și libertinajul, susține lipsa de implicații morale ale actului intim, neag consecințele avortului și se ndreapt contra autoritții parentale. Viziunea sa „educativ” se reduce, n esen, la obinuirea copiilor cu modelul sexualitii deschise i cu metodele contraceptive, este vulgarizant, hedonist, anti familieși susceptibil de producerea unor adnci distorsiuni și traume emoționale și psihice la nivelul personalitții elevilor de gimnaziu și liceu.

Preciznd faptul c filmul prin care se promoveaz proiectul conine imagini explicite, v prezentm cteva pasaje din „leciile” de sexualitate:

„Sexualitatea nseamn mult, mult autocunoatere. Ne descoperim pe noi nine, corpurile noastre i transformrile prin care ele trec din punct de vedere fizic i sexual, descoperim c avem anumite zone ale corpului unde ne place s ne atingem sau s fim atini, aa-numitele zone sau puncte erogene, printre care se numr gtul, buzele, snii, abdomenul, penisul, testiculele, fundul, spatele, ceafa, loburile urechilor i lista poate continua. Cu alte cuvinte, observi c unele atingeri sau gesturi te excit.”

„…e important s reinem c unora le plac fetele, altora bieii, altora ambele sau persoane transgender, unora le plac fetele cu prul scurt, altora, nu. Cu alte cuvinte, suntem diferii i avem preferine diferite, o caracteristic super tare a oamenilor, zic eu.”

„Poate c ie i prietenei tale v place s va srutai corpurile, dar tu nu eti pregtit s mergi mai departe. Nu vrei s facei sex nc. Asta e o limit a ta pe care o comunici i o negociezi cu ea. Pentru c sexualitatea nseamn i comunicare, nseamn s-i spui celuilalt ce-i place i ce nu, ce eti pregtit/ s faci i ce nu. Este OK s-i spui prietenului tu c i place cum i atinge snii, dar nu vrei s i ating vulva, nu acum. Iar el trebuie s te neleag i s-i respecte decizia.”

„OK, la ce v gndii cnd v gndii la sex? M refer acum strict ca definiii? La ce se refer sexul? Pariu c vi se duce gndul la o bil de billiard bine lovit, fix la relaii sexuale, la penis n vagin. Mai puin la sexul dintre dou fete i doi brbai, nu? Mda, aflai c asta e cam nedrept. Pe mine m mai duce gndul la categoriile n care sunt mprite speciile. …Cum tii dac ai sex „F” sau „M” ? Pi i s-a tot spus de cnd erai mic, i ai ti au tiut-o de la medicul care s-a uitat ntre picioarele tale cnd te-ai nscut, a vzut un penis sau o vulv i a spus: „E biat!” sau „E fat!”. n plus, tehnologia le permite n ziua de azi doctorilor s spun astfel de lucruri nc de cnd eti n uterul mamei i mai ai ceva luni de stat la copt.”

Mai departe,copiilor li se sugereaz (deloc subtil) s vizioneze filme porngrafice –dac n-au fcut-o deja:

„Felul n care actorii i actriele din filmele porno reacioneaz n timp ce fac sex nu e adevrat, ci este, de multe ori, exagerat. De exemplu, cele mai multe femei nu au orgasm att de repede sau (i) se ntmpl mai degraba rar ca dou persoane care fac sex s aib orgasm n acelai timp. …Ceea ce n filmele porno pare a fi absolut normal nu e mereu aa n viaa real: sexul anal e n realitate mai puin popular dect n filmele porno, iar a ejacula pe cineva nu e un lucru care face plcere neaprat majoritii oamenilor.”

Iat, mai departe, cum sunt consiliate elevele de liceu, de ctre aceiai „experi”, explicndu-li-se cavortul este un lucru la ndemna oricui, pentru care nu trebuie s dea socoteal nimnui și,contrar evidențelor,c este lipsit de orice consecințe:

„Dac ai 16 ani, ai dreptul s mergi singur, fr consimmntul prinilor, la medicul de familie, la ginecolog, la medicul de planificare de familie sau la farmacie pentru a cere informaii i servicii sau produse n legtur cu viaa ta sexual. Aceasta include orice orice tip de teste sau consultaii, dar i contraceptive, procedur de avort, sarcin, asisten matern sau natere. Poi, aadar, decide singur dac vrei s pstrezi o sarcin sau nu.”

Desigur, a pstra o sarcin devine ultima opiune pentru o adolescent nsrcinat:

„Cnd rmi nsrcinat, ai trei opiuni: te poi decide s faci avort, poi decide s dai copilul spre adopie sau te poi decide s-l pstrezi.”

Proiectul „Sexul vs. barza” este susinut de asociaii precum „Accept” (a homosexualilor din Romnia), „Front” (feminism radical), European Center for Public Initiatives (grup de lobby pro-avort/pro-homosexualitate) – organizații cuo component programatic ndreptat contra familiei tradiționale, nucleare;de business-ul (rețeaua de clinici) de avorturi „Marie Stopes” și de Colegiul Bilingv „George Cobuc” (unde exist o „platforma LGBT” prin care se promoveaz fi homosexualitatea, gzduind inclusiv „parade gay”). De asemenea, programul naional „Biblionet” sprijinSEXUL vs BARZA”, anunnd promovareaplatformei n peste 2.000 de biblioteci publice din Romnia.

Subliniem faptul c d-na deputat PP DD Liliana Minc [2], susintoarea proiectului „Sexul vs. Barza”, este i unul dintre cei 18 parlamentari co-inițiatori ai propunerii legislative(de altfel ludabil!) a deputatului Tudor Ciuhodaru privind introducerea orelor de „Educaie pentru sntate” n trunchiul comun (materie obligatorie) [3].

Ce va conine, n consecin, capitolul referitor la viaa intim din cadrul materiei „Educaie pentru sntate”, ne putem lesne nchipui.De altfel, Adriana Radu, „specialista n educație sexual” care apare n clipurile campaniei, spune: „Pasul urmtor ar fi adoptarea unei legicare s includ educația sexual ca materie obligatorie n școlile din Romnia.Educația sexual obligatorie n clasa a IV-a, a VIII-a și a X-a.Fr tgad.”[4]

Trecnd peste obrznicia cu care o persoan privat face agenda Ministerului și a Parlamentului, aceast afirmație imperativ reprezint noul tip de totalitarism al gndirii, n care se desființeaz prin forț poziția oponenților, cu toate c nu exist nici raționamente și nici fapte care s susțin beneficiile programelor de tip „Sexul vs. Barza” – altele dect afirmațiile autorilor, ridicate la rangul de judecat de valoare.

Simpla enunțare, ca pe o „mantr” a ecuației „contracepție + avort + libertate sexual = bunstare + independenț” nu o face adevrat. Dimpotriv, n lumina tuturor studiilor serioase, exact contrariul afirmațiilor partizanilor „educației sexuale” este vdit.Liberalizarea sexualitții este corelat negativ cu problemele sociale[5].

II. Experiența Marii Britanii n domeniul „educației sexuale” și eșecul acesteia

Trebuie s avem n vedere c mai multe state occidentale, care au introdus orele de educație sexual nc din anii ‘70, nu au, n prezent, o situație exemplar la capitolul sntatea sexual a adolescenților sau n ce privește rata sarcinilor la adolescente.

Exemplul cel mai evident este Marea Britanie. Școlile din aceast țar includ, de peste 30 de ani, din ce n ce mai mult lecții explicite despre sex, pe care le ofer grupelor de vrst din ce n ce mai mic. n ultimii 10 ani, astfel de ore au fost predate chiar la ciclul primar.

Aceste programe nu numai c nu au inversat tendința, ci au contribuit la sexualizarea tinerilor ntr-un mod periculos și la adoptarea unor comportamente de risc. n momentul de fa, Marea Britanie se confrunt cu o situaie care a scpat de sub control:bolile cu transmitere sexualla tinerii de 16-24 de ani sunt n creștere [6],rata sarcinilor la adolescenteeste cea mai mare din Europa occidental (n ciuda faptului c 80% din femeile britanice ntre 15 și 45 de ani folosesc contraceptive [7]), iarsexualizarea copiiloreste o realitate,debutul vieii sexuale la vrste foarte micifiind o mod.

Pentru exemplu, ne referim la Programul pentru Dezvoltarea Tinerilor (Young People’s Development Programme) din Marea Britanie, care a stat la baza unui studiu [8]. Astfel, unor grupuri de copii de 13-15 ani le-au fost oferite lecții de educație sexual, n speranța c acest lucru va micșora numrul sarcinilor la adolescente. Proiectul s-a desfșurat ntre aprilie 2004 și martie 2007 și a fost finanțat de Ministerul Sntții din Marea Britanie, fiind elaborat mpreun cu Asociația pentru Planificare Familial.

Aceast inițiativ s-a desfșurat mai degrab n cluburile școlare, nu n școli. Douzeci și șapte de cluburi pentru tineri au fost selectate pentru acest program, n paralel cu alte 27 de cluburi pentru comparație. Adolescenții incluși n programul guvernamental erau nvțați despre relațiile sexuale de ctre colegi de aceeași vrst cu ei, utilizndu-se o mulțime de stiluri și activitți.

Rezultatele au fost dezastruoase. Potrivit studiului amintit,proiectul a condus la o rat sarcinilor la adolescente de 3,5 ori mai mare n grupul-țint, faț de grupul luat pentru comparație. n fața acestor concluzii, cercettorii au recomandat ca asemenea programe s nu se mai foloseasc, cu excepția cazurilor n care ele sunt parte a unui proiect de cercetare.

Studii recente, oferite de profesorul David Paton (Universitatea Nottingham) confirm caccesul la contraceptive și avort al tinerilor din Marea Britanie nu a mbuntțit rezultatele, ci dimpotriv, le-a nrutțit[9]. Menționm c alternativa de ncurajare a abstinenei n rndul tinerilor a fost ntmpinat cu ostilitate att n cercurile oficiale, ct i n cele semi-oficiale.

Situația nu este mai bun și, n orice caz, departe de a fi rezolvat, n ceea ce privește rata sarcinilor la adolescente nici n alte țri occidentale, cu toate c acolo aceste ore au fost introduse din anii 70-80. Astfel, n SUA, rata sarcinilor la adolescente este de 93,0 la 1000 de tinere de 15-19 ani, n Marea Britanie – de 62,6 la 1000, n Canada – de 42,7 la 1000, n Belgia – de 15,1 la 1000 [10].

Așadar,nu exist dovezi temeinice despre eficiența lecțiilor de educație sexual de la vrste mici. De ce ar trebui s implementm noi programe care s-au dovedit a fi ineficiente n alte țri [11]?

III. Rolul prinților n „educația sexual”

n ultimii ani, prinți din Romnia sunt „bombardați” cu mesaje din partea mass-media despre necesitatea introducerii „educației sexuale” obligatorii n școli. Totuși, problema este de o mare sensibilitate și, din cte se pare, prinții sunt cei mai n msur s le ofere propriilor lor copii informații despre chestiunile sexuale, așa cum vom arta mai jos. Școlile pot acorda sprijin, ns doar familia poate aprecia cnd un copil este gata s primeasc asemenea informații.Prinții sau tutorii trebuie, deci, s aib posibilitatea s intervin pentru a-și susține valorile culturale, morale și religioase.

Din aceasta perspectiv,o alt problem a programelor de tipul „Sexul vs. Barza” este atacul la libertatea religioas a familiilor și la drepturile prinților, al cror rol n educație, din cte nțelegem,l ignor complet noul proiect.Dac o viziune extremist cum este cea a organizațiilor de tip „Accept” sau „Front” va fi oficializat prin curicula școlar a unei materii obligatorii, prinții se vor vedea privați de drepul la educarea copiilor corespunztor propriului sistem de valori, n contextul conferit de Constituția Romniei [12] și de Declarația Universal a Drepturilor Omului [13].

Revenind la exemplul Marii Britanii ca studiu de caz, „centrul de greutate” al greelilor fcute de guvern se afl n practicarea acestei „educații” cu copiii prin excluderea prinilor. Rspunsul strict medical la sexualitatea adolescenilor, oferit de coli, a dus la reducerea i mai mult a controlului, i aa slab, pe care prinii ar fi putut s-l exercite asupra copiilor lor.

n ultima vreme, tot mai mulți prinți și organizații de prinți din Marea Britanie sunt ngrijorați de perspectivele pe care le ofer orele de „educație sexual” și cer retragerea copiilor de la astfel de ore, deoarece i dau seama c rezolvarea problemelor sexuale ale copiilor lor nu mai depinde de ei, ci de instituii guvernamentale sau neguvernamentale. Ei susțin c abordarea pe care se bazeaz astfel de ore marginalizeaz cstoria și angajamentul de lung durat și sugereaz o atitudine de tip „f ce vrei” cu referire la relațiile sexuale. Potrivit știrilor din mass-media britanic, tot mai mulți prinți se pronunț mpotriva educației sexuale n școli sau pentru retragerea copiilor de la aceste ore [14].

Organizaiile promotoare ale conceptului s-au opus dreptului prinilor de a-i retrage copiii de la orele de educaie sexual. ncercrile Parlamentului de a limita activitile paradoxale ale acestor organizaii au euat, deoarece termeni cum ar fi „consideraii morale” i „viaa de familie” au fost interpretai att de larg nct au fost golii de sensurile lor reale.

Un alt studiu efectuat n Marea Britanie vine n sprijinul ideii c prinții sunt persoanele cele mai n msur s comunice asemenea informații, fiind totodat cele mai eficiente și preferate de ctre copii [15].

Unii prinți britanici, care au fcut parte din astfel de experimente sociale din Marea Britanie, mrturisesc ce au nsemnat pentru ei acele experiențe. Abbie Ireland, o britanic de 26 de ani, declar [16]: „Era groaznic. Ni se vorbea despre sex ntr-un mod vulgar și murdar. Știam deja de unde vin bebelușii. Nu doream s aud toate aceste detalii, despre masturbare sau prezervative la orele de educație sexual. Acest lucru m-a fcut ca sexul s mi se par un lucru negativ”. „Ni s-a furat inocența prin acele ore de educație sexual”, susține Abbie. Ea este acum printe și dorește s-și protejeze fiul. Ea crede c ar putea s rspund la ntrebrile copilului, ntr-un mod natural, atunci cnd acestea apar.

n urm cu doar cteva zile, n Marea Britanie a izbucnit un nou scandal ntre prinți și oficiali [17]. Un manual-ghid de „educație sexual”, realizat de organizații cu aprobarea guvernului, recomand profesorilor s predea elevilor despre „virtuțile educative” ale pornografiei, mai exact, s le explice acestora cum s priveasc filmele pornografice care pot fi „utile” și „o resurs educativ foarte divers”. Vrsta de la care copiii pot beneficia de pe urma pornografiei este 5 ani, se afirm n respectivul ghid. De asemenea, profesorii sunt instructați s explice copiilor c filmele pornografice sunt realizate de actori și de aceea „sunt nerealiste”, explicație pe care o gsim și n proiectul romnesc „Sexul vs. Barza”.

n fapt,educaia sexual din colia devenit, n Marea Britanie,un „cmp de btlie” ideologic, n care rzboiul se duce pentru ctigarea inimilor i minilor copiilor.Departe de a mai fi parteneri n folosul copilului,Familia și Statul poart un rzboi n care fiecare parte o trște pe cealalt prin instanțe.

IV. Poziția și propunerile organizațiilor non-guvernamentale creștine faț de „educația sexual” n școli

Domnule Ministru,

Orice program de educație sexual care nu așaz intimitatea sexual ntr-un context moral clarși se concentreaz n special pe oferirea de contracepțieva duce, inevitabil, la ncurajarea relațiilor sexuale precoce.Sfaturile despre cum s te angajezi „fr risc” ntr-o activitate sexual, cuplate cu prevederi de facilitare a ei, transmit mesajul c activitatea n sine este acceptabil. Un studiu britanic a artat c 45,5% din bieți au recunoscut c, atunci cnd li s-au oferit primele lecții de educație sexual, au simțit nevoia de a experimenta. Lund n calcul faptul c majoritatea bieților intervievați (77%) primiser educație sexual pn la vrsta de 12 ani, concluzia este ngrijortoare [18].

(n sprijinul poziției noastre prudente menționm și recentele schimbri din normele audio-vizualului: pentru protecția minorilor, Consiliul Național al Audiovizualului a restricționat difuzarea, modalitțile de abonare și de acces la emisiuni care conțin pornografie și violenț [19]. Cu alte cuvinte, o autoritate a Statului adopt o poziție pozitiv faț de filme și programe TV susceptibile s influențeze dezvoltarea psiho-fizic fireasc a copiilor. Ar fi de-a dreptul schizofrenic ca același Stat s ofere copiilor, n școal, exact acele lucruri de care caut s i fereasc acas.)

Prin urmare, este important caelevilor s li se ofere mesaje clare despre consecințele negative ale relațiilor sexuale la vrste mici și s li se vorbeasc despre beneficiile abstinenței (castitții). Intimitatea sexual nu trebuie vzut ca pe o gratificare personal, ci ca pe o exprimare a dragostei și angajamentului adulților ntr-o relație de durat n cstorie.Așezarea relațiilor sexuale n acest cadru i va ncuraja pe adolescenți s se abțin și s reziste presiunii conformiste a colegilor.

Dorința sexual, care este veche ct istoria, este o component indispensabil a naturii și demnitții umane, ns promovarea actului sexual drept fiind simpla satisfacere a unei nevoi [20], un aspect autonom,lipsit de orice implicații morale și spirituale, nu duce dect la egoism, materialism și disfuncție social pe scar larg, așa cum ne arat situația prezent.

Caorganizații reprezentative pentru societatea civil creștin din Romniav informm cnu ne opunem, ca principiu, existenței unei materii numite „educație pentru sntate” n școli.n ceea ce privește ns orele destinate informațiilor despre sexualitate, nu credem c este necesar obligativitatea lor. Prinții trebuie s aib dreptul de a-și retrage copiii de la ele, pentru a-i putea proteja de sexualizarea prematur.Oricum, dat fiind sensibilitatea subiectului, este foarte important caprinții s fie informați asupra conținutului acestor ore,nainte de predare, și s li se solicite acordul.

V propunem totodat s luați n considerare șiinstituționalizarea „educației acas”, dup modelul „homeschooling”-ului practicat cu succes n SUA, mai ales c și n Romnia au aprut organizații care propun acest model educațional legitim [21].

Precizm cmulte din organizațiile noastre deruleaz dejaprograme proprii de educație pentru viața intim.Acestea se bazeaz peprincipiile moral-creștine, care trateaz tema sexualitții n contextul unei concepții integratoare asupra persoanei umane, vzut ca un complex trup-suflet unitar.Viziunii hedoniste noi i opunem dragostea credincioas, statornic, mplinit prin mariaj – instituția optim pentru exprimarea iubirii sexuale. Astfel nțelegem calea optim spre mplinirea individului și prosperitatea societții.

Considerm c aceste programe și experiența noastr pot constitui punctul de plecare pentru o abordare rațional și fireasc a sexualitții[22].

Menționm c reprezentm un mare numr de prinți creștini din Romnia și, n numele acestora, solicitm expres s fim considerați parteneri n orice discuții și dezbateri publice pe aceast tem.

Domnule Ministru,

Faptul c realitatea cunoaște numeroase devieri de la starea fireasc nu nseamn c nu ar trebui sa mai dorim firescul și s nu-l mai cutm. Mai ales cnd vine vorba de copii.A opta, la nivel de autoritate public, pentru „modele” educaționale nefaste este una din cile cele mai perfide și mai insidioase de a submina interesele unei societți și ale unei națiuni.Facem apel la dvs. s lucrm mpreun pentru evitarea unor evoluții nefericite, ntr-o societate deja plin de tensiuni.

Semnatari:

  1. Federaia Organizaiilor Ortodoxe Pro-vita din Romnia
  2. Alianța Familiilor din Romnia
  3. Asociația Provita Media
  4. World Vision Romnia
  5. Asociația Home Schooling Romnia
  6. Asociația Dasclilor din Romnia
  7. Asociația pentru Aprarea Familiei și Copilului
  8. Societatea Ortodox a Femeilor Romne, Filiala Iai
  9. Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”
  10. Asociația Medicilor Catolici – filiala București
  11. Fundația Clinica Provita (Cluj-Napoca)
  12. Asociația Darul Veții (Timișoara)
  13. Asociația Familia și Viața (Roman)
  14. Asociația Primul Pas (Iași)
  15. Alianța pentru Demnitate Național (București)
  16. Asociația Rost (București)
  17. Asociația Basarabii (București)
  18. Liga de Utilitate Public (București)
  19. Asociația Ortodoxia Tinerilor (Galați)
  20. Asociația pentru Libertatea Romnilor (Bacu)
  21. Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Brașov
  22. Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Tg. Jiu
  23. Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Suceava
  24. Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Brașov
  25. Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Cluj
  26. Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Tulcea
  27. Asociația Cercul Studențesc „Floarea de foc” (București)
  28. Asociația Bucovina Profund (Suceava)
  29. Fundația Sfinții Martiri Brncoveni (filiala Suceava)
  30. Asociația WorldTeach Romnia (Timișoara)
  31. Fundația Agape (Cluj-Napoca)
  32. Fundația Sfnta Irina (București)
  33. Asociația Christiana (București)
  34. Fundaia Cirearii (Beiuș)
  35. Asociația Prologos (Timișoara)
  36. Asociația Cultural „Sf. Mitropolit Dosoftei” (Suceava)
  37. Asociația Mama Olga (Piatra Neamț)
  38. Asociația Bunul Samaritean (Beiu)
  39. Fundaia Sfinii Martiri Brncoveni (Constana)
  40. coala Brncoveneasc (Constana)
  41. Asociaia Oamenilor de Afaceri Cretini-Ortodoci (Constana)
  42. Asociația Sf. Pahomie de la Gledin (Bistrița)
  43. Asociația Brbaților Creștini din Romnia (Timișoara)
  44. Asociația Prietenii Omului (Slatina)
  45. Asociația Sfntul Acopermnt al Maicii Domnului (Satu Mare)
  46. Asociația Meșterilor Populari din Moldova (Iași)
  47. Centrul Iochebed Suceava
  48. Asociația Centrul Iochebed Alba
  49. Asociația Brncoveanu (Arad)
  50. Asociația Cristofor (Iași)
  51. Fundația Creștin Elim (Marghita)
  52. Asociația Doamna Stanca (București)
  53. 3C Life International (Cluj-Napoca)
  54. Asociația Casa Gratis Pro Deo (București)
  55. Asociația Polițiștilor Creștini din Romnia – filiala București

Se raliaz Memoriului și urmtoarele persoane:

  1. Prof. univ. dr. Pavel Ciril, medic, București
  2. Dr. Ecaterina Turtureanu-Hanganu, medic, Iai
  3. Dr. Maria Dunca-Moisin, medic, București
  4. Cristina Cnep, profesoar
  5. Irina Solomon, profesoar, Sinaia
  6. Roxana Ilinca, profesoar, București
  7. Elena Pop (Fumea), profesoar, Ploiești
  8. Mihaela Pan, consilier colar
  9. Marin Udroiu, profesoar
  10. Verginia Nedeloiu, profesoar, Ploiești
  11. Carmen Elena Pduraru, judector, Piatra Neamț
  12. Mirela Doci, printe, Cluj-Napoca
  13. Manuela Merlușc, economist
  14. Victor Georgescu, inginer
  15. Valentina Uhrenciuc, profesoar, Mona-Iai
  16. Marian Lungu, meter popular, Snduleni-Bacu
  17. Ana tefan, sociolog, București
  18. Andreea Moldoveanu, sociolog, București
  19. Cristina Susu,Ploiești
  20. Flaviu Bobb, economist, Maramureș
  21. Gabriela Grasu, economist, Piatra Neamț
  22. Nicoleta Drgoi, specialist sistem asigurari, Ploiești
  23. Bogdan Munteanu, jurnalist, București
  24. Larisa Clin, economist, București
  25. Loredana Graziela Constantin, jurist, Ploiești
  26. Violeta Ciortan, logistician, Otopeni
  27. Diana Parizianu, jurnalist, București
  28. Camelia Enache, economist, București
  29. Adriana Ionescu, director comercial, București

________________________

Note:

[1] Prin susinerea doamnei deputat Liliana Minc, președinta „Comisiei pentru egalitatea de anse pentru femei i brbai” din Camera Deputailor

[2] Care, n campania electoral, mprțea iconițe și mtnii ortodoxe, gratuit, alegtorilor!

[5] Pentru c persoana menționat (Adriana Radu) se pretinde feminist, facem observația c aserțiunile mișcrii feministe conform creia liberalizarea sexual ar fi crescut nivelul de bunstare al femeii sunt eronate. Epidemiile de boli cu transmitere sexual au explodat, sunt mai puține cstorii, mai puține nașteri, mai multe avorturi, mai multe divorțuri și mai multe familii monoparentale. Efectele acestora sunt femei mai srace și mai vulnerabile.

[8] Wiggins M, Bonell C et al.,Health outcomes of youth development programme in England: prospective matched comparison study, British Medical Journal 2009; 339:b2534

[9] Paton D, „Random behaviour or rational choice? Family planning, Teenage Pregnancy and STIs”, Sex Education, 2,3, August 2006,http://www.cwfa.org/images/content/STIRESRevised.pdf

[11] A se vedea pentru detalii suplimentare lucrarea „Educaie sexual sau ndoctrinare?” (autor: Valerie Riches), editura Provita Media, 2008. De asemenea Randy Engel – „Sex Education: The Final Plague” despre situația din SUA

[12] „Prinii sau tutorii au dreptul de a asigura,potrivit propriilor convingeri, educaia copiilor minori a cror rspundere le revine.” (Art. 29(6) al Constituției Romniei)

[13] „Prinții au, cu prioritate, dreptul s aleag felul educației care urmeaz s fie dat copiilor lor.” (Declarația Universal a Drepturilor Omului, 1950, art.26(3)).

[14]Daily Mail, 9 martie 2011http://www.dailymail.co.uk/news/article-1364360/Sex-education-Do-want-5-year-old-child-given-explicit-lessons.html;The Telegraph, 9 martie 2011http://www.telegraph.co.uk/education/educationnews/8369341/Primary-school-pupils-exposed-to-explicit-sex-advice.html;Daily Mail, 5 mai 2011http://www.dailymail.co.uk/news/article-1383930/Sex-education-taught-schools-say-half-parents.html;The Telegraph, 17 noiembrie 2011http://www.telegraph.co.uk/education/primaryeducation/8895580/Parents-in-protest-over-explicit-sex-education.html;Daily Mail, 13 ianuarie 2012http://www.dailymail.co.uk/news/article-2085558/BBCs-sex-videos-children-like-porn.html?ITO=1490;The Independent, 1 mai 2013http://www.independent.co.uk/news/education/education-news/poor-sex-education-leaves-pupils-prey-to-exploitation-say-school-inspectors-8599178.html;The Telegraph, 3 mai 2002http://www.telegraph.co.uk/education/educationnews/3296106/Sex-policies-encourage-girls-to-get-pregnant.html

[15] Wellings K, Wadsworth J, Johnson AM, Field J, Whitaker L, Field B., „Provision of sex education and early sexual experience: the relation examined”, British Medical Journal, 311, 417- 420, 12 august 1995

[17] Teach students ‘how to view porn’, gvmt-approved group tells UK teachers http://www.lifesitenews.com/news/teach-students-how-to-view-porn-gvmt-approved-group-tells-uk-teachers

[18] Royal Forest of Dean College with Gloucestershire Community Health Council,Sex education & Family Planning Services Survey Results, martie 2000

[19] Reglementri privind pornografia și violența n programele TV,http://provitabucuresti.ro/resurse/legislatia-familiei/388-pornografie-violenta-tv

[20] „Actul sexual este echivalent cu a bea un pahar cu ap”, spunea n anii 1930 prima femeie-ambasador din URSS, Alexandra Kollontai, feminist cunoscut

[21] Asociația Homeschooling Romnia,www.homeschooling.ro

[22] Evident, n condițiile prevzute de Legea educației, anume c toate materialele educaționale trebuie s fie adecvate vrstei și situației culturale și religioase ale elevilor.

, , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *