Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Rusia ne fură și crucile din Basarabia

Rusia ne fură și crucile din Basarabia. Crucea Mântuirii Neamului Românesc, din Nisporeni, R Moldova, a ajuns pe mâinile Patriarhiei Ruse, care i-a schimbat numele în Crucea Mântuirii Neamului.

Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Rusia ne fură și crucile din Basarabia basarabia

Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Rusia ne fură și crucile din Basarabia (foto: mncbasarabia.org)

Totul, prin intermediul subordonatei Mitropolii a Moldovei. Monumentul a fost donat aproape acum doi ani românilor basarabeni de familia Dohotaru, din Onești, județul Bacău, iar fondurile pentru lucrările de instalare au fost colectate de la cetățenii care și-ai dorit un simbol al românismului pe teritoriul Republicii Moldova. Ridicată ca un simbol al identității românești, pe un deal în imediata vecinătate a localității Nisporeni, Crucea Mântuirii Neamului Românesc a ajuns obiect al unei tranzacții nebuloase, la finalul căreia noul proprietar, Mitropolia Moldovei, a avut inițiativa schimbării numelui monumentului, scrie cotidianul Timpul de la Chișinău. “Modificarea ar fi una plină de semnificații, de vreme ce din titlul obiectivului ar urma să dispară cuvântul „Românesc”, ceea ce adaugă, implicit, un element de tensiune degringoladei identitare din R. Moldova, întreținută de anumite cercuri de interese obscure”, continuă publicația amintită.

Fiind solicitat să comenteze evenimentul, unul dintre inițiatorii proiectului, Veaceslav Țâbuleac, directorul postului de radio Vocea Basarabiei, a declarat că întreținerea Crucii Mântuirii Neamului Românesc era prea costisitoare, de aceea a fost nevoit să o predea Episcopiei de Ungheni ”(n.red. – a Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse).

Mai șocantă mi s-a părut explicația pe care o face dl Țâbuleac excluderii termenului “Românesc” din denumirea oficială a monumentului: „Crucea niciodată nu a fost un simbol al românismului, pentru că cei mai mulți bani au fost colectați de la oameni de afaceri și nu de la cetățenii simpli” – scrie și directorul de la Timpul, jurnalistul Constantin Tănase.

Chiar așa, domnule Țâbuleac ? Până aici am ajuns ? Dar cum rămâne cu discursul dumneavoastră, rostit pe data de e 28 august 2011, la inaugurarea Crucii când ați declarat, citez „…astăzi, pe această frumoasă colină a Nisporenilor, se săvârșește una dintre cele mai semnificative zidiri creștine ale Domnului nostru Iisus Hristos din ultimele șapte decenii în Basarabia – Crucea Mântuirii Neamului Românesc”? Să nu aibă nimic în comun românismul cu …Neamul Românesc ? La fel de șocantă mi s-a părut și recomandarea dlui Țâbuleac „să nu încurcăm naționalismul cu creștinismul”…

Și, totuși, nu mă grăbesc cu concluziile. Aștept de la dl Țâbuleac o explicație mai clară Am acest drept, fiindcă la înălțarea acestei Cruci a contribuit și familia mea, și publicația TIMPUL. Am contribuit nu pentru înălțarea unei Cruci a Mântuirii pentru mântuirea …unui neam abstract și fără nume, ci a NEAMULUI ROMÂNESC. Răsfoiesc lista donatorilor din excepționalul album „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” (cu subtitlul „Monument al unității și demnității noastre naționale”) și dau acolo de nume de persoane care au donat 1 leu, 2 lei, 3 lei ș.a.m.d. și știu cu certitudine că aceștia, scoțând ultimul leu din buzunar, l-au dat anume pentru mântuirea Neamului Românesc.

Reacția ambasadorului României, Marius Lazurcă

Înainte de toate, găsesc straniu faptul că cei care au decis acest transfer – dacă acest transfer s-a produs – nu s-au consultat cu Mitropolia Basarabiei. Or, cei care, ca mine, au fost prezenți la ceremonia de sfințire, își amintesc faptul că evenimentul s-a desfășurat sub tutela spirituală a Patriarhiei de la București, în prezența a doi mitropoliți români, Înalt Preasfinții Petru și Teofan. Însuși Preafericitul Daniel, Patriarhul României, a binevoit să adreseze celor prezenți salutul și binecuvântările sale arhierești. Felul în care s-a construit Crucea și cum s-a desfășurat sfințirea indică faptul că „proprietatea” ei morală e infinit mai importantă decât proprietatea juridică. Indiferent cine ar fi fost, din punct de vedere juridic, proprietarul acestui monument, el nu ar fi avut nicidecum dreptul moral să îl înstrăineze fără acordul explicit al tuturor donatorilor, în primul rând, fără acordul generoasei familii Dohotaru din Onești, inițiatorii acestui proiect”,a declarat ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurcă, intervievat de Timpul.

Am putut atunci (2011) afla că postul de radio „Vocea Basarabiei” s-a plasat în fruntea eforturilor de mobilizare a resurselor în vederea realizării acestei ctitorii. Și, într-adevăr, mulțumită „Vocii Basarabiei” și altor entuziaști, s-a pornit o subscripție publică de mari dimensiuni, grație căreia fondurile necesare construcției au fost adunate și utilizate cu promptitudine. Îmi amintesc foarte bine intensitatea atmosferei acelor zile, străbătute de bucuria celor dedicați ridicării, nu unui monument oarecare, ci unei Cruci, așezate simbolic la malul Prutului, sub brațele căreia să se regăsească toți românii. Îmi vine greu să cred că întreg simbolismul Crucii de la Nisporeni poate fi înlăturat sau tranzacționat în taină”, a continuat ambasadorul Marius Lazurcă.

Crucea Mântuirii Neamului Românesc

Duminică, 28 august 2011, în orașul Nisporeni, R. Moldova, a avut loc ceremonia de inaugurare și sfințire a complexului “Crucea Mântuirii Neamului Românesc”. Proiectul a fost inițiat cu ani în urmă și adus la final cu bunăvoința Domnului și prin contribuția numeroasă și generoasă a populației din Republica Moldova și România, anunța, atunci, Radio Vocea Basarabiei.

Primul eveniment – slujba de sfințire a Crucii, a Capelei, a Clopotniței și inaugurarea oficială a Complexului – a început în jurul orei 16.00, în Dealul Zghihara, înălțime care domină Nisporenii dinspre răsărit. Cel de-al doilea va avea loc pe stadionul din localitate, la ora 20.00 și va consemna momentul solemn de Aprindere a Luminilor Crucii, urmat de un concert.

Invitat să participe la slujba de sfințire, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a binecuvântat în această misiune pe ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, PS Corneliu, Episcop al Episcopiei Hușilor.

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul sfințirii ansamblului Crucea Mântuirii Neamului Românesc, Republica Moldova, 28 august 2011 poate fi citit aici.

sursa: ziuaveche.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *