El s-ar spimnta vznd cum a fost s se realizeze pe pmntul nostru libertate și lumin”, scria Mihai Eminescu despre Blcescu n “Timpul”, pe 24 noiembrie 1877. Foarte curnd nici pmntul invocat de Eminescu nu va mai fi romnesc dect cu numele. Ct despre caricatura libertții nici nu mai are sens s vorbim. Pmntul este ns o tem major deoarece acordul de aderare la UE prevede c de la anul se va liberaliza ctre strini vnzarea pmntului, avuție strategic oferit pe nimic de ctre” parlamente de ppui neroade” – pentru a-l cita tot pe ziaristul Eminescu – care au mtrșit cea mai mare parte a avuției naționale.
Presa mare european abund n ultima vreme de relatri despre “Noul Eldorado – pmnturile Romniei”. Analizele din presa francez sun astfel:
«Roumanie  près de 15 millions d’hectares de terres agricoles  Deuxième superficie cologique du continent après la France  pourrait nourrir 80 millions de personnes  le futur grenier de l’Europe».

Mai pe scurt pmntul nostru este o adevrat comoar – tot ce ne-a mai rmas ca valoare, dup ce subsolul, minele, gazele, petrolul au fost cedate deja strnilor pe nimic de hait lui Nstase și Ilici, de trdtorii de țar ai tuturor guvernrilor din ultimii ani. Am citat integral din Le Figaro, ca s nu fiu acuzat c m-a inflamat naționalismul

La Roumanie : nouvel eldorado pour l’achat de terres agricoles

Nu doar presa francez se refer la marile oportunitți ale Romniei ci și presa britanic

Farmers from western Europe look to Romania for pastures new

elvețian

La Roumanie, nouvel eldorado pour l’achat de terres agricoles

și de asemenea problematica pmnturilor romnești este tratat și de publicații specializate care atrag atenția asupra fenomenului mtrșirii și nhțrii terenurilor agricole din Romnia, fenomen ce a primit deja și un termen specializat:

„land-grabing”

The faces of land grabbing: from Laos to Romania.

Strinii vor profita de slbiciunea i ticloia clasei politice n ansamblul ei iar dup ce uriașele bogaii subterane lsate de Dumnezeu romanilor s-au dus, vine la rnd mtrirea pmntului, a pdurilor. nainte de 1989, Romnia dispunea, de 23.839.071 hectare, din care teren agricol 14.730.711 hectare, pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier 6.790.596 hectare. S-au tiat 52 la sut din pduri. Ct despre teren – din 9,2 milioane de hectare de teren arabil de calitate execpional la nivel european mai bine de jumtate a ajuns prloag sau a fost mbuctit n aa hal nct este de nefolosit. Din 4,5 milioane de hectare nc disponibile, n 2010, 2,5 milioane au fost deja achiziionate de strini.


De la anul, n mare vitez, va intra pe minile strinilor i tot restul pmntului bun. Un strin care lucreaz aplicat pmntul scoate n Romnia de pe un hectar n medie 24 000 de euro pe an. Un ran romn abia scoate 8 000 de euro, cu mult chin. Pdurea a fost tiat de alde Verestoy, Haissam etc n proporie de 51 la sut din suprafaa existenta n 1989. Sunt zone din Romnia expuse acum riscului deertificrii. Un hectar de pdure la noi se poate cumpra i la 1500 de euro, n timp ce n restul UE ajunge i la 17 000 de euro. Asta n timp ce n Serbia, o țar bombardat, un hectar de pmnt arabil costa ntre 10.000 i 15.000 de euro iar strinii n-au voie s cumpere pmnt arabil dup lege. Noi fr niciun bombardament am dat totul pe nimic.
De la anul va fi prpd. Previziunile sunt amare. „Prdictions: Le prix des terres agricoles augmente d’environ 60 €/ha par mois depuis dbut 2007 (soit une plus value de 720€/ha/an, 1020€/ha depuis janvier 2007). Cette progression va trs probablement continuer jusqu’à ce qu’ils atteignent un (ventuel) palier de 5000€ à 6000€/ha. Le prix des terrains agricoles triplera d’ici 2014 sous la presion des investisseurs trangers. Un hectare de terrain pourrai être vendu le cinq prochaines annes contre 6000 Euro/hectare.“
Recent britanicii de la Velcourt Group i Mintridge Internaional, au anunat c vor s achiziioneze peste 4.400 de hectare de pmnt arabil, cu maximum 2.700 de euro/hectar, urmnd ca peste ase-opt ani s revnd suprafeele cu 10.000 de euro/hectar. Exist deja un fel de latifundiar „austriac“ ce deine 27 000 de hectare de teren arabil n Romnia i 4 800 de hectare de pdure.
Cine n-a apucat s aib de la neamuri, de la bunici, de la prini o bucat de pmnt pe care s-l ntrein pentru a se ntreine va fi la cheremul mall-urilor i a politicii alimentare a UE, distrugtoare, care a dus la transformarea ireversibil a unei mari mase de romani n bolnavi, atini de obezitate, ca i americanii de exemplu. Normele impuse prin Codex alimentarius vor sectui romnii, dac se vor aplica polițienește, aa cum se ntrevede deja.
ntre cele dou rzboaie mondiale, nemții au crat pmnt din Romnia n vagoane de tren, n anii 50 bolșevicii ruși ai Anei Pauker au dus cernoziumul din Brgan cu vapoarele n deșerturile Palestinei, pentru a crea grdinile din chibuțurile viitorului Eretz Israel, acum vin investitori japonezi și fac exact același lucru, cumpr suprafețe de teren și ncarc pmntul pentru a-l transporta pe insulele artificiale smulse mrii.

Apel prezidențial: nu dați strinilor pmntul romnesc

Un puternic semnal de alarm a fost tras ieri (și) de președintele Romniei, cu ocazia unei apariții publice la expoziția „AgriPlanta – RomAgroTec 2013” desfșurat la Fundulea (județul Clrași): „.. a semnala problema pmntului. Foarte curnd, prin tratatul de aderare la Uniunea European, strinii vor putea cumpra pmnt n Romnia. Eu nu spun s nu cumpere, dar spun, pe de alt parte, c ar trebui s vindem tot atta pmnt ct ne-au vndut alii nou (adic zero metri ptrați– n. n)”


Traian Bsescu s-a mai referit și la jefuirea terenurilor mai n detaliu: „ce nu se poate delocaliza (adic arunca n ghiarele strinilor n. n) este pmntul. Alturi de educaie i sntate, ceea ce ne-a dat Dumnezeu nu poate fi delocalizat. Pmntul ne garanteaz i bunstarea, nu numai hrana… pmntul ne construiește practic garania, liniile de for ale viitorului acestei naiuni. De aceea, fac un apel la dumneavoastr, oamenii pmntului, oamenii care trii i ne asigurai i nou traiul, din munca pmntului, s avei grij de pmnt! Este cel mai important lucru, cea mai important resurs, pe care Romnia o are”.
Pentru cei mai vechi n pres, ca mine, este cunoscut faptul c eful echipei de negociatori din partea romneasc care a negociat, acum un deceniu, cu Banca Mondial, programul ASAL a fost Traian Bsescu. Datorit Programului ASAL, Romnia a cunoscut un recul n domeniul Agriculturii imposibil de evaluat cu exactitate, practic ntreaga baz de producie i prelucrare a Agriculturii a fost dezorganizat i apoi distrus, iar pierderile s-au ridicat la cteva miliarde de dolari. Programul ASAL, acceptat de toate guvernele de dup 1989 fr ca Parlamentul s ia act de prevederile acestuia, a nsemnat acceptarea de ctre PDSR, PD, PNL, UDMR i PNCD a unui plan de distrugere a tuturor componentelor i prghiile Agriculturii.
Agricultura se afla ntr-o profund criza structural, organizatoric, economico- financiar i de producie. Frmiarea fr precedent a suprafeelor agricole, dimensiunile mici ale exploataiilor i fermelor, imposibilitatea asigurrii surselor financiare pentru dotarea tehnic corespunztoare, distrugerea sistemului de irigații sub regimul „specialistului n ape” Ion Iliescu, scderea teribil a produciilor agricole i a efectivelor de animale, sunt doar cteva argumente care arat c Agricultura se afl ntr-o criz fr precedent. Pn n 1989, Romnia avea o suprafa amenajat pentru irigaii de peste trei milioane de hectare i tot trei milioane de hectare erau amenajate pentru desecri, iar pe 2,2 milioane de hectare se executau lucrri de combatere a eroziunii solului. Astzi, cu mari eforturi financiare, nu se irig dect 300-400.000 de hectare.
Rnd pe rnd, au fost devastate i jefuite Cooperativele agricole de producie, seciile de mecanizare, complexele zootehnice, sediile unitilor, instalaiile de irigat i de combatere a bolilor i duntorilor, serele i solariile, au fost distruse zeci de mii, chiar sute de mii de hectare de vii i pomi de nalta performanț, locul acestora fiind luat de hibrizi obinui secolele trecute.
Problema este c ranul n loc s se asocieze n baza Legii Proprietii ca n rile civilizate i s produc i s-i valorifice produsul muncii sale ajunge slug la strini pe un blid de mlai rnced. n Belgia, spre exemplu, nc din anii 1880 se formau asociaii de proprietari construind fbricue de profil chiar la ei n sat. n anii ‘70 n Germania o ferm mijlocie avea cca.15 ha. Teren i trebuiau s se asocieze cel puin 3 fermieri la 50 ha. ca s poat produce cu preuri de cost competitive, de unde s scoat i profit. Fr mecanizare exploatrile nu sunt profitabile. n acest moment, Romnia are un tractor la 57 de hectare – comparativ cu media din UE, care nseamn un tractor ntre 10 i 15 hectare. Este clar nivelul de submecanizare al agriculturii romneti iar frmițarea pmntului agricol realizat prin dementa lege 18 a lui Ion Iliescu n anii ‘90 va fi urmat de regionalizare, care, desigur, ca și pn acum va ine cont de dorinele partidei investitorilor strini.
Proprietari a zeci de mii de hectare nu vor dori s stea rascrcrați n trei regiuni! Tot o cerin expres a acestor latifundiari este intabularea rapid a proprietilor nevndute pn acum, mici proprieti, pentru a ti ce s cumpere nainte de regionalizarea propriu-zis. Treaba guvernului va fi s adopte asemenea msuri legislative nct micii proprietari s fie obligai s vnd, fie din cauza fiscalitii, fie prin exproprieri „de utilitate public“.
Cele aproximativ 4000 de exploataii agricole performante, cte funcionau la sfritul anului 1989, s-au transformat n 4 milioane de pseudo-proprieti pe care Statul criminalului cu minile roșii de snge – Ion Iliescu le-a abandonat cu totul. Frmiarea terenului, impus de haita lui Ilici, a constituit principala cauz a prbuirii produciilor vegetale i animale, a distrugerii pmnturilor agricole.
Milioane de țrani romni s-au dus la rzboi cu promisiunea c vor primi pmnt. Marea Unire, visul Romniei Mari, a costat viețile a 1,2 milioane de romni. Pmntul pe care l-au primit s-a dus de izbeliște odat cu jertfa lor de snge.

George Roncea – Curentul

, , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *