Europa a inceput vanatoarea de vinovati pentru criza economica. Comisarii europeni au pus tunurile pe cele mai mari bănci din lume, pe care le acuză că au conspirat pentru a monopoliza controlul pieței produselor financiare derivate

Comisarii europeni au acuzat cele mai mari bănci de investiții din lume, printre care puternicele Goldman Sachs și JP Morgan din SUA și Deutsche Bank din Germania, că au conspirat pentru a bloca accesul unor platforme de tranzacționare mai transparente la piața produselor financiare derivate pe care o controlează de 20 de ani. Dacă băncile ar fi permis accesul platformelor de trading, profiturile lor ar fi fost substanțial mai mici.

În joc este viitorul pieței de 10.000 de miliarde de dolari a CDS-urilor (Credit Default Swap) produse financiare derivate care acționează ca asigurare contra intrării în incapacitate de plată a unei companii sau unui guvern) și care au acutizat criza financiară globală, și amenzi de sute de milioane de dolari, scrie The Wall Street Journal.

Criticii susțin că CDS-urile au accelerat răspândirea crizei globale în 2008 permițând băncilor și altor instituții financiare să-și asume riscuri mari în sectoare slab supravegheate de autorități. De asemenea, CDS-urile au fost folosite de marile bănci pentru a specula pe un eventual default la Greciei în 2010.

13 dintre cele mai mari bănci ale lumii sunt acuzate de CE

Comisia Europeană a trimis, în urma unei anchete începute în 2011, acuzații preliminare băncilor Merrill Lynch, acum unitate a Bank of America, Barclays, J.P. Morgan Chase și băncii Bear Stearns pe care aceasta a cumpărat-o în timpul crizei, BNP Paribas, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Royal Bank of Scotland și UBS. Acuzați sunt și International Swaps and Derivatives Association (ISDA), un grup controlat de bănci care acordă licențe de tranzacționare, și Markit, furnizor de date de piață deținut de bănci.

Aceste bănci ar fi conspirat pentru a impiedica bursele Deutsche Bourse și Chicago Mercantile Exchange să primescă licențe care să le permită intrarea pe piața CDS-urilor, notează EUobserver. Accsesul acestora a fost blocat între 2006 și 2009, perioadă care acoperă sfârșitul boom-ului creditului și criza financiară din 2008/09.

Înainte de izbucnirea crizei financiare, tranzacționarea CDS-urilor era o sursă majoră de profit pentru instituțiile financiare. Băncile mari controlau datele care permiteau pieței să funcționeze și efectuau tranzacții în mod direct, una cu alta, și nu pe plaforme de tranzacționare, în așa fel încât aceste practici să le mărească profiturile și să blocheze

accesul concurenților. Majoritatea contractelor cu derivate erau tranzacționate în mod privat, între două părți, în afara burselor în care prețurile sunt publice, ceea ce înseamnă că clienții nu știau dacă au obținut cel mai bun preț.

 

Băncile au destabilizat piețele în goana după profit

“Falimentul (băncii americane de investiții– n.r.) Lehman Brothers demonstrează cum acest mecanism de negociere directă a tranzacțiilor cu derivate, și în special cu CDS-uri, poate destabiliza întregul sistem financiar”, a afirmat Joaquin Almunia, comisarul european al afacerilor economice și monetare, responsabil cu concurența. El a explicat că băncile au întârziat intrarea platformelor de tranzacționare pe piața derivatelor de teamă că acestea le pun în pericol profiturile.

Ancheta Comisiei arată că Markit și ISDA au stat în centrul planurilor băncilor, primind de la acestea instrucțiuni să vândă licențe, date și indexuri referitoare la piața CDS-urilor doar jucătorilor care efectuează tranzacții directe, adică băncilor. Anchetatorii au descoperit că toate cele 13 bănci au fost implicate la un moment dat sau au știut de aceste recomandări, valabile până de curând.

Autoritățile europene suspectează, de asemenea, că băncile au direcționat tranzacțiile către o casă de clearing preferată (o structură care absoarbe pierderile dacă una dintre părți intră în default asigurând astfel că afacerea este încheiată) care nu le-ar fi pus în pericol afacerile prin contracte CDS tranzacționate pe piețe mai transpartente și mai reglementate.

În 2009 unele bănci au început să-și direcționeze unele dintre tranzacțiile cu CDS-uri în casele de clearing, iar platforma americană de schimb ICE și-a construit rapid o poziție dominantă, în pofida eforturilor CME, operatorul celei mai mari piețe de contracte futures, de a intra în această industrie. Spre deosebire de ICE, CME nu oferea simple servicii de clearing pentru CDS-uri ci a lansat o platformă hibridă în 2006 care, în teorie, concura cu tranzacțiile directe ale băncilor. Acestea au preferat servicile ICE, notează Financial Times.

 

Prețurile băncilor pentru CDS-uri erau de până la 34 de ori mai mari decât ar fi fost normal

Noi reguli din SUA și UE cer ca derivatele, cu unele excepții, să fie tranzacționate pe burse și filtrate prin casele de clearing.

“Tranzacționarea derivatelor pe burse mărește transparența și stabilitatea pieței. Dar băncile au acționat împreună pentru a preveni ca aceasta să se întâmple”, a spus Almunia.

Autoritățile americane anchetează și ele practicile de pe piața CDS-urilor, concentrându-se pe rolul jucat de Markit și pe cei care controlează compania. Un fond de pensii din Ohio susține că din cauza poziției dominante a băncilor prețurile CDS-urilor au fost cu 17-34 de ori mai mari în comparație cu cele de pe piețele mai transparente.

Dacă sunt găsite vinovate în ancheta Comisiei, băncile ar putea fi amendate cu până la 10% din cifra lor de afaceri la nivel mondial, potrivit The Guardian.

„Tradingul direct nu este doar mai costisitor pentru investitori decât tradingul pe burse, ci este predispus la riscuri sistemice”, a atenționat Almunia.

O parte din băncile anchetate de CE sunt investigate și în scandalul manipulării dobânzilor LIBOR și EURIBOR.

 

Conducerea băncii Vaticanului a demisionat într-un scandal de spălare de bani

Directorul băncii Vaticanului și adjunctul său au demisionat „în interesul instituției și a Sfântului Scaun” din cauza unui scandal de spălare de bani în care un monsignor de la Vatican a ajuns deja la închisoare și care-l va determina pe Papa Francis să grăbească eforturile de reformă, scrie agenția Associated Press.

Paolo Cipriani și adjunctul său, Massimo Tulli, au demisionat „în cel mai bun interes al instituției și Sfântului Scaun”, se arată într-un comunicat al Vaticanului.

Cipriani și președintele de atunci al băncii au fost anchetați în 2010 de procurorii de la Roma pentru încălcarea legilor italiene contra spălării de bani după ce poliția a confiscat 30 de milioane de dolari dintr-un cont al Vaticanului deschis la o bancă din Roma.

Niciunul dintre ei nu a fost acuzat, iar sechestrul pus pe bani a fost ridicat. Însă banca, Institutul pentru Lucrări Religioase, a rămas în atenția procurorilor. Săptămâna trecută contabilul de la Vatican, monsignorul Nunzio Scarano, a fost arestat în cazul băncii Vaticanului, fiind acuzat de corupție și că a închis ochii în legătură cu planuri de a aduce din Elveția în Italia 26 de milioane de dolari fără ca suma să fie declarată la autoritățile vamale. Scarano și-a recunoscut vina, dar a spus că încerca doar să-și ajute prietenii. El colabora adesea cu Cipriani și Tulli pentru a obține permisunea băncii necesară transferării banilor din și în conturile sale de la Institutul pentru Lucrări Religioase. Scarano avea două astfel de conturi, unul personal și unul numit Fondo Anzani în care primea donații menite ajutării bătrânilor.

sursa: ziarul financiarul

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *