De o bucat de vreme, Moscova ne tot d semnale. Mai exact de cnd a venit la putere USL-ul lui Ion Iliescu, btrna șandrama comunist, agent al Moscovei nc din copilria petrecut ntre lutari și ciorditori. Se adun pe lng mesajele de la ruși și cele de la americani. Simultan aproape, au fost prezenți la București, luna trecut, generalul rus Nikolai Patruev, cel care a condus timp aproape de nou ani, pn n 2008, FSB, funcie pe care a preluat-o via KGB-istul Vladimir Putin. Nikolai Patruev, implicat n multe povești de la Chișinu, a venit ntr-o zi de luni s se vad cu președintele Bsescu. A doua zi, o zi de marți (trei ceasuri rele :), a venit n Romnia și eful CIA, John Brennan s se vad cu Maior și restul companiei. Evident nu s-a suflat mai nimic despre conținutul vizitei șefului CIA la București dar coincidența succesiunii vizitelor celor de la KGB și CIA n-a trecut neobservat.

Și-or fi lsat și ei niște bilețele, c noi (respectiv Floricic) suntem meșteri n bilețele pierdute…
CIA are amintiri triste despre București. Ultimul șef al antenei CIA din Romnia n perioada 1990-1992, Harold J. Nicholson, s-a dovedit a fi trdtorul cu cea mai nalt poziie n cadrul Ageniei care lucra pentru ruși. Rușii l-au mai avut n gheare și pe Aldrich Ames, fost șef al serviciului de analiza din cadrul departamentului de contraspionaj al CIA. Americanii, deși sunt cea mai mare putere militar a lumii, depșind ca forț toate statele lumii adunate la un loc, au pe plan informativ/intelligence scderi teribile. Și n planul politic stau prost spre ridicol pe lng ruși. Au mușchi mulți dar creier ioc. Secvența din timpul campaniei electorale a lui Obama, nregistrat de un microfon (bine) deschis, la o ntrunire SUA – Rusia, n care acesta se ruga umil pe lng Medvedev s-i pun o vorb bun pe lng Putin, s-l ajute și pe el n campanie, promițnd c-i va fi recunosctor rmne antologic.

Antologice rmn și ultimele secvențe de manifestare simbolic – cu btaie n plan politic legate de relația Romnia – Rusia. Evident nu poți s nu te ntrebi ce i-o fi oferit la schimb Obama lui Putin pentru c l-a ajutat s se suie n scunelul de la Washington. Romnia, Basarabia, istmul Ponto Baltic, delfinii și meduzele Mrii Negre?
Pn una alta observm semnalele revenirii n forț a Rusiei la Chișinu dup ce n aparenț și luase tlpșița n 2009, cnd a fost rsturnat regimul Voronin. La acel moment Rusia prin vocea lui Dmitri Rogozin a fcut spume n plan internațional, reprezentant al Rusiei la NATO la vremea aceea. Rogozin a acuzat public Romnia, la Consiliul NATO, și mai ales pe președintele Traian Bsescu c au intervenit pe ci oculte n Moldova, stricndu-le combinațiile de ocupanți care nu se mai car odat de unde au venit ei, din stepa calmuc. Din pcate Romnia chiar n-a intervenit, dimpotriv aș zice.
n data de 9 mai curent același Dmitri Rogozin, acum sltat n funcție, devenit vicepremier rus, s-a ntors n alute de fanfar sovietic la Chișinu, n piața central a orașului n care pe vremuri se desfșurau exclusiv proteste anticomuniste și anti-rusești pentru a afirma rspicat „Rusia este aici” (și nu vrea s plece forever).

n ziua de 9 mai, cnd majoritatea rilor UE srbtoresc Ziua Europei, Ambasada Federaiei Ruse la Chiinu avut s dea un semnal puternic, organiznd o manifestare de amploare, cu parapon sovietic clasic. S-a pus la cale un concert dedicat “Zilei Victoriei”. n mod ciudat Dorin Chirtoac, primarul filoromn, teoretic, al capitalei a oferit acest spațiu simbolic manifestrilor rușilor nu manifestrilor dedicate Zilei Europei. Cei care aveau a face cu Evropa au fost trimiși undeva ntr-o zon mrginaș, iar Moscovei i s-a oferit scena central. Elementele simbolice conteaz. Tot același primar filo-romn, n vorbe, s-a afișat tot ntr-o zi de 9 mai, la piept, cu o cocard ruseasc. n data de 9 mai 2011, ziua n care liderul speranei pro-romnesti, primarul Chiinului, Dorin Chirtoaca ți prindea n piept cocarda ocupantului sovietic tinerii rui din Chiinu au dat foc tricolorului i l-au clcat n picioare.

n acest an la nceputul lunii mai șefa Direcției Relații Externe din cadrul Primriei, Gabriela Ciumac, a propus ca 9 mai, Ziua Victoriei mpotriva fascismului, s fie decretat drept zi de doliu n municipiul Chișinu, iar panglica Sfntului Gheorghe s fie scoas nafara legii. Evident propunerea a trecut n neant, iar rușii și-au primit ce au poftit, piața central a orașului pe care l-au clcat sub tancuri.
Anul acesta, n ziua de 9 mai linia simbolic aleas de Moscova a fost una mai ciudat dect oricnd. Toți cei implicați n evenimentele srbtoririi bolșevice au fost evrei. De la Ilya Shor, urmașul lui Boris Birstein, cel care finanțeaz tot felul de organizații antiromneti, organizator și al zaiafetului de 9 mai prin Fundaia “Miron Shor” la cei care au fost invitați s cnte de Ambasada Federaiei Ruse, respectiv artiștii, tot evrei, Iosif Kobzon i Lev Lecenco.

Mierlele rusești rag cu voce de mgar

Pe fondul cntecelelor sovietice Dmitri Rogozin și-a lansat unul dintre cele mai obraznice discursuri la adresa basarabenilor, spunndu-le c ei, ocupanții, nu se vor cra niciodat. Rogozin a fost unul dintre organizatorii hoardelor de cazaci aduși s lupte n 1992, n rzboiul de pe Nistru. Rusia a mai dat un mesaj prin vocea de mierl a lui Ilia Drozdov (drozdov chiar asta nseamn pe rusește – mierl) membru al Comisiei pentru afaceri CSI din Duma de Stat. Mierloiul s-a ridicat pe picioarele din spate și a cuvntat analfabet: „Basarabenii, ncercnd s se nchine n fața Occidentului, ei și trdeaz istoria. Nu exclud faptul c cineva dintre strmoșii lor au luptat de partea forțelor romne de ocupație, cu alte cuvinte de partea lui Hitler, n acest caz politica lor este evident. Cred c Rusia, prin Ministerul de Externe, ar trebui s rspund extrem de dur. Cred c avem prghii de influenț economic și politic”, a declarat deputatul rus. O mierl care rage.

O alt mierl a mai venit la Chișinu n acest interval, renumitul „profesor” rus Alexandr Dughin, aflat n topul gnditorilor noilor/vechilor strategii ale Rusiei considerat un fel de mentor al lui Putin. Care a cuvntat și el: „Pentru Rusia, obiectivul numrul unu este aprarea granielor i c blocul NATO s nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial. Pentru asta vom face orice scheme i formule. Trupele ruseti din Transnistria garanteaz c NATO nu va intra n acest spaiu. Credei c nu avem ce face cu armata? tim i fr analitii votri ce s facem cu ea, avem un teritoriu mare de aprat. Rusia va face apel la folosirea forei n Transnistria, doar dac NATO va veni n Moldova”
Dughin se face c uit c stepa lor asiatic este la mare, mare de tot distanț. Pretinde c Rusia are hotar cu Basarabia, i din acest motiv ar fi gata oricnd s “fac apel la folosirea forei n Transnistria”. Rusia se afla la 1400 de kilometri de grania cu R. Moldova. De ce nu sare Rusia la btaie i cu focile de la Cercul Polar, ca i acolo ruii au “hotar”, n opinia lor?

Pe scurt, de fapt, Dughin, marele arhitect al temei eurasiatice, vrea s spun c obiectivul principal al Moscovei este integrarea R. Moldova n Uniunea Euroasiatica – form ocolita de refacere a URSS. Teoriile eurasiatice i le-a preluat de la un notabil savant rus, Lev Gumiliov, un tip cu adevrat senzaional, fie i ca biografie, care la rndul su l-a urmat pe Piotr Savițki, un alt rus cu o via teribil, victima a bolevismului ca i Gumiliov. Bolevicii i-au clcat n picioare pe martirii rui tob de carte, dar le-au folosit lucrrile pentru a oferi greutate preteniilor Rusiei sovietice asupra lumii. Bolevic este i acest Dughin la baz, nu degeaba n anii ’90, lucra pentru partidul comunist al URSS i se vede clar asta din efortul su de a-l prezenta pe sceleratul de Lenin drept un aprtor al „drepturile popoarelor”, mpotriva „colonizrii talassocratice anglo-saxone”.
Dinspre Romnia singur replic consistent la adresa „teoriilor“ lui Dughin a venit din partea directorului Centrului de Sociologie D. Gusti al Academiei Romne, Ilie Bdescu, profesor autentic, nu ca Dughin. Lider al Școlii de sociologie de la București, Ilie Bdescu a inventat practic cultura de securitate și analiza geopolitic la București, nc de acum peste un deceniu, mulți dintre absolvenții si de frunte funcționnd astzi n instituții din trei litere.

Dughin, hagiograful lui Lenin

Bdescu a demonstrat natura strmb a judecților lui Dughin spre exemplificare – un fragment din critica sofismelor utilizate de Dughin, prin care se ncearc “justificarea” bolevismului i a crimelor lui Lenin, homosexual dement sanguinar:
“(…) Cu totul neateptat este interpretarea leninismului, mai riguros spus, a teoriei leniniste a imperialismului n care A. Dughin vede un document simptomatologic pentru „lupta antiimperialist planetar”, de fapt, a popoarelor continentaliste, pentru „drepturile popoarelor”, mpotriva „colonizrii talassocratice anglo-saxone”. Dincolo de atractivitatea principial a ideii unei lupte antiimperialiste planetare a popoarelor mpotriva unei dominaii mondiale care ar anihila pur i simplu „drepturile popoarelor” i le-ar rpi libertatea de fiin, asimilarea leninismului doctrinar la o asemenea linie a istoriei este cu totul sofistic.

n fapt ideea leninist care legitimeaz dreptul la „crim de clas” n numele revoluiei i a eliberrii proletariatului mondial este o dezvoltare patologic.
Cum ar putea fi libere popoarele dac libertatea ar fi dobndit cu preul eliminrii fizice a unei clase, fie aceasta chiar i burghezia imperialist telurocratic, cu ajutorul statului de dictatur a proletariatului?!

Chiar dac burghezia continentalist ar vdi mentaliti subalterne fa de sistemul talasocratic, de care se leag radical prosperitatea ei, metoda lichidatorist a lui Lenin nc nu poate fi aliniat ideii de cruciad a popoarelor uscatului pentru drepturile lor.
Mai apoi, concepia leninist a distrugerii culacilor c ageni ai capitalismului n mediul rnesc, aa cum reiese deopotriv din polemica lui cu Buharin i din doctrina colectivizrii forate, sunt tot ce poate fi mai potrivnic ideii unei cruciade a popoarelor bazate pe civilizaia pmntului contra puterilor maritime invadatoare. Acest tip de soteriologie cum este cea leninist se izbete tocmai de faptul elementar c Lenin i toat doctrina bolevic erau ndreptate mpotriva tocmai a oamenilor pmntului, adic a ranilor.” Mai sunt multe alte pasaje demne de interes, ca replic, dar se pare c dureaz mult tradusul lor, ca s fie și pe nțelesul rușilor. Dughin mai are de citit pn s vin s ne dea sfaturi și bilețele de amor bengos.

George Roncea – Curentul

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *