Bucureștii de altădată. 1929 – O DRAMĂ DE MORAVURI ÎN HIGHLIFE

arabela 51.

In ediția sa de duminică, 24 martie 1929, ziarul Universul publica știrea. Era începutul unui scandal care a ținut prima pagină multă vreme. Drama pasională a zguduit Bucureștiul. “Eroii sunt, scrie ziarul, avocatul Nicolae Urseanu și doamna Arabela Stravolca.” Ce s-a întîmplat ?

Pe strada Precupeții Noi, la nr.25, (casa există și astăzi, nov. 2012) unde locuia cu chirie de o lună doamna Arabela Armăsescu Stravolca în dimineața zilei de 22 martie, vineri, s-au auzit două detunături de armă. Intrînd în cameră, proprietăreasa, dna Adina Culoglu, a văzut un bărbat tînăr, întins pe pat și pe chiriașa sa, plină de sînge, cerînd ajutor.“ Cheamă un medic, care – odată sosit – constată că bărbatul este mort. Cauza morții, un glonte îi zburase creierii. Comisarului de poliție sosit la locul tragediei, Arabela Armășescu Stravolca îi declară că bărbatul a tras asupra ei, apoi s-a sinucis. Un revolver se afla pe noptieră. La cererea doctorului, femeia a fost transportată la spitalul Sfînta Elisabeta pentru îngrijiri. Aici s-a constatat că un glonte i-a intrat printre coastele 2 și 3 lovind omoplatul drept.

La spital, sosesc prim-procurorul și judecătorul de instrucție care încearcă să îi ia primul interogatoriu, dar femeia, sub stare de soc, refuză să facă orice declarație. Ancheta stabilește identitatea celor doi. Doamna in vîrsta de 43 de ani, se numeste Domnița Arabela Armășescu, născută la Brăila. E o femeie plină de farmec, una din frumusețile Bucureștiului. Are o fire de artistă, a studiat pianul la Conservator și adesea obișnuia să cînte pentru musafiri. Trăia într-o casă mare, mobilata cu gust, unde venea lumea bună a Bucureștiului. Stravolca, soțul ei este un om bogat și un avocat cunoscut. Căsătoria lor a durat 22 de ani, dar s-a teminat cu cîteva zile în înainte de tragedie. arabela armasescu stravolca  3Cu o lună în urmă, în februarie, femeia părăsise domiciliul conjugal din strada Săgeții 7, pentru a închiria o cameră modestă în casa din strada Precupeții Noi nr. 25. Bărbatul găsit mort în acesta camera se numea Nicolae Urseanu. Se născuse la Botoșani. Studiase dreptul la Iasi, servise apoi ca magistrat la Turnu Măgurele. Aici se căsătorește, dar după puțin timp divorțeaza și părăsește orașul pentru a veni la București. Este angajat ca secretar de avocatul Stravolca. Între soția avocatului și tînărul secretar are loc o poveste de dragoste. Efectul : concedierea secretarului și un divorț, cel al soților Stravolca. Urseanu are numai 28 de ani în ziua morții sale.

Publicul se interesează cu pasiune de acest subiect. Ziarele sunt pline de relatări și comentarii. Ancheta este presărată cu mult suspens, surprize, răsturnări de situații și lovituri de teatru. Ingredientele care fac drama atît de interesantă sunt întîi personajele. Este o dramă de alcov petrecută in elita Bucureștiului căreia îi apartin soții Stravolca. Sunt respectați, educați, bogați. Trăiesc în sferele înalte ale societății. Alt ingredient este povestea : un adulter; o femeie bogată și frumoasă, “în toamna vieții” cum va spune un avocat și un amant mai tinăr cu 14 ani. E multă pasiune aici și un final cu un cadavru. Povestea are tot ce îi trebuie pentru a stîrni o imensa curiozitate. Ipotezele anchetatorilor sunt trei. Prima : Este o crima săvîrșita de Arabela Armăsescu-Stravolca împotriva amantului dublată fie de o sinucidere simulată, fie de una reală, dar ratată. Doamna Armașescu în ambele cazuri trebuie acuzată de omucidere.

A doua ipoteză. Avocatul Urseanu a tras asupra Arabelei Armășescu, și apoi și-a tras un glonț în timplă. A ratat să își ucidă amanta, dar a reușit în ce-l privește pe el însuși. În acest caz doamna Armășescu-Stavolca este o victimă. A treia ipoteză: ar fi existat un alt treilea personaj al dramei din noaptea de 21/22 martie. Acesta putea fi soțul ultragiat avocatul Stravolca, sau cineva din anturajul lui Urseanu, fosta soție, altă femeie din viata lui, sau un ucigaș plătit. După primele cercetări aceasta ipoteza cade.

arabela 1A fost totusi o dramă doar cu două personaje, cei doi amanți. Unul a scăpat cu viata. Celălalt zăcea mort pe o masă de ciment la Institutul Medico-Legal pentru autopsie, unde a fost dus chiar in dimineata fatală. Autopsia a arătat că s-a tras de foarte aproape, practic cu țeava lipită de tîmpla. Glonțul a perforat craniul prin tîmpla stînga și a ieșit prin partea dreapta. Moartea a fost instantanee. De la început drama este înconjurată de mister. Detaliile sunt extrem de confuze. Refuzul doamnei Stravolca de a vorbi despre ce se întîmplase în acea noapte nu făcea de cît să sporească necunoscutul. Refugiată într-un salon al spitalului Sf. Ecaterina, ea invoca starea precară a sănătații și se inconjoară de tăcere. Sunt cîteva intrebări la care numai ea avea răspunsuri. Iată cîteva : Dacă avocatul Urseanu se sinucisese, atunci cum ajunsese revolverul pe noptieră? Moartea lui Urseanu fusese instantanee. Normal ar fi fost că revolverul să cadă pe plapumă sau pe podea. Cineva il pusese acolo ? Cumva Arabela Armășescu ? Alte întrebări. Glonțul pătrunsese prin tîmpla stingă. Firesc ar fi fost să pătrundă prin timpla dreapta. Urseanu a folosea mîna dreapta. In schimb despre doamna Armășescu se spunea că e stîngace.

Proprietareasa casei – interogată ca martor – spune ca pe la 5 dimineață a auzit ceartă în camera de alături. Apoi a adormit. Peste vreo două ore a fost trezită de doua împușcături. A ieșit pe hol și a văzut-o pe chiriașa plina de sînge. Cind Arabela Armășescu a invitat-o în cameră, Adina Culoglu a refuzat spunind “mi-e frică” și chiriașa a răspuns : De ce, că e mort ?! ‘ și s-a întins alături de cadavru. În cameră se găsea un bărbat tînăr lungit pe pat, cu paltonul pe el, cu o căciula de astrahan în cap, cu mîinile pe lîngă corp. Un revolver se afla pe noptieră. Chiriașa spunea că bărbatul a tras asupra ei și s-a sinucis. Adina Culoglu a telefonat la Poliție și la Salvare. La cererea chiriașei, Adina Culoglu il anunta pe fostul soț, după ce femeia i-a dat numărul de telefon. Odată medicul ajuns în Precupetii Noi 25, Domnița Arabela Armășescu este transportata la spitalul Sf Ecaterina din Șoseaua Kiseleff.

Va scapa cu viață? Tragedia va avea două cadavre sau unul singur ?

arabela  15 2.

Este vorba de o poveste de iubire intre Nicolae Urseanu – tînăr abia picat din provincie și Arabela Armășescu-Stravolca, sotia binefăcătorului lui ? Cîtă iubire este aici ? Arabela Armăsescu Stravolca părăsește după 20 de ani casa unde ducea un trai luxos, înconjurată de prieteni din înalta societate, pentru a trai intr-o cameră modestă de mahala. Astea sunt faptele. Aici voia să trăiască cu amantul ei, un bărbat frumos, mult mai tînăr decit ea, care o încîntase cu jurămintele de amor. Amăgita sau iubita ? Dincolo de vise și planuri, faptele descoperite la anchetă arată ca triunghiul conjugal s-a derulat o vreme fără știrea soțului. Dar Urseanu nu era un bărbat fidel.

Drama începe cînd Arabela Stravolca află că în viața iubitului ei exista o altă femeie. Îi află numele, Ecaterina Pavlov. o căuta și o găsește. La întîlnirea dintre cele două femei, Arabela Armășescu îi cere să îi lase în pace iubitul. Declară ca are intenția să divorțeze de Stravolca și să se marite cu el. Obține promisiunea celeilalte să nu se mai vadă cu Urseanu. Ecaterina Pavlov se duce la Tribunal pentru a-l întilni pe avocatul Stravolca și îl înștiințează despre intreaga afacere. Cîteva zile mai tirziu, avocatul Stravolca la Tribunal în Sala Pașilor pierduți îi admnistrează o corecție asistentului sau, amantul sotiei sale, Nicolae Urseanu. Scandalul a izbucnit.

Lumea afla de legătura amoroasa dintre secretar și sotia maestrului sau. Cei doi soți convin de comun acord să se despartă și cer divorțul. Totul pare să decurga normal : o despartire amiabilă, cum se intimplă atîtea…Pînă în noaptea de 21/22 martie, cînd se petrece tragedia din strada Precupetii Noi.

arabela armasescu stravolca 2Pentru anchetatori era esențial să afle cum și-au petrecut timpul cei doi timpul în ziua premergătoare dramei. Arabela Armășescu s-a întîlnit cu soțul ei la notar pentru a perfecta aranjamentul financiar al divorțului. Avocatul îi face o dotă generoasă infidelei sale soții, de 2 milioane lei. Banii însă nu puteau fi ridicați de la bancă, ci numai dobînda lor, si era menită să îi asigure un trai decent. Arabela Armășescu a încercat să obțină – la insistentele și sfaturile amantului – schimbarea prevederilor contractului, dar avocatul s-a opus. Pe Nicolae Urseanu îl etichetase într-o împrejurare drept “pește”. Pentru el era clar că secretarul nu urmărea decît averea fostei sale soții și nu era vorba despre dragoste. La sfîrșitul acestei întîlniri, soția notarului cu care Arabela Armășescu se cunoștea bine, a încercat să o facă să se răzgîndească și să revină în căminul conjugal. Dar Arabela Armășescu refuza să se împace, sigură de viitorul ei alături de Urseanu. Apoi se duce acasă la amant (locuia cu mama lui pe strada General Berthelot ) să îi comunice rezultatul intrevederii.

Urseanu primește foarte prost știrea despre aranjamentul survenit între soții Stravolca. Planul lui de a pune mina pe bani căzuse. Divorțul se pronunțase, Arabela Armășescu era liberă. Trebuia să ia o decizie: să își țină sau nu făgăduielile. Arabela Stravolca, văzind schimbarea lui, îl întreabă : Și acum, ce ai să faci cu mine ? Urseanu răspunde: Daca îți pare rau, hotărăște-te și intoarce-te la căminul tău. Nu e încă prea tîrziu ! Arabela Armasescu răspunde: Înseamnă că nu mă mai iubesti!…Nu știm cum a continuat acest dialog tensionat pentru că martora, mama lui Urseanu, doamna Dobjanski, a adormit într-un fotoliu. Spre miezul nopții Arabela Armășescu se ridică să plece. Urseanu iese cu ea și o însoțește. Urseanu promite mamei lui să se întoarca. Este ultima data cînd mama și fiul stau de vorbă.

arabela 12În sanatoriul de la Șosea starea sănătății Arabelei Armasescu se îmbunătățește. După cîteva zile este în afară de orice pericol. Ea declara că din strada Berthelot s-au dus pe jos acasă la ea în Precupeții Noi. El s-a așezat tăcut în fotoliu, iar ea s-a întins îmbrăcată în pat și a adormit. Spune că nu s-a trezit decît atunci cînd a fost împușcată. Alături, în pat, Urseanu zăcea mort. Mai mult, spune că nu stie.

Multe lucruri rămin neelucidate. Pozitia cadavrului, revolverul de pe noptieră. Tăcerea Arabelei Armășescu și refuzul ei, sub diferite pretexte de a colabora cu anchetatorii, nu ajuta la elucidarea cazului. Femeia pare să ascundă ceva. Afacerea rămîne în plin mister în ciuda amănuntelor care se adună. Probele apar la primele cercetari în camera din Precupetii Noi. Un fapt este ca glonțul pătrunsese în partea stingă a craniului. Dacă Urseanu, care era dreptaci și s-ar fi sinucis, ar fi tras cu mina dreapta și în tîmpla dreaptă. Dacă s-ar fi sinucis, Urseanu, a cărui moarte a fost instantanee, ar fi avut brațul stîng înțepenit în poziția de tragere, așa cum l-a găsit ultima clipă a vieții sale. Or, brațele cadavrului, așa cum l-a găsit polițistul, erau întinse de-a lungul corpului. Alt fapt: revolverul aflat pe noptiera. Cineva l-a pus acolo DUPĂ moartea lui Urseanu…Or, singura persoana vie din camera era Arabela Armășescu. Asta însemna că ea l-a ucis cu un foc din apropiere și apoi și-a tras tras un glonț în piept “din pozitia în picioare”, cum a scris în raport medicul legist, dr. Mina Minovici, cea mai mare autoritate in domeniu in acel timp. Tot dr. Minovici observa că gloanțele, două la numar, au urmat aceeași direcție și au fost trase de același braț, un stîngaci. Dormind lingă Urseanu, Arabela Armășescu nu s-a putut folosi de bratul drept lipit de trupul amantului, pentru că l-ar fi trezit. Dar a putut în schimb să scoată revolverul de sub perna cu mîna stingă și să traga asupra lui, apoi să sară din pat și să tragă asupra ei însăși un glonț apoi să așeze arma ucigașă pe noptieră.

arabela 8După cinci zile de intense cercetări, anchetatorul Gh.Niculescu-Bolintin pune concluziile și predă dosarul Parchetului. Lovitură de teatru. Procurorul Rășcanu decide să deschida acțiune publică împotriva Arabelei Armășescu Stravolca pentru “crima de omucidere cu voință” și cere arestarea Arabelei Armășescu. Din victimă a lui Nicolae Urseanu, din femeia nefericită, înșelata de amant, ea apare deodată ca o ucigașă cu sînge rece, iar tinărul Urseanu ca victima a unei femei pătimașe și răzbunătoare. Procurorul a acceptat ideea că Arabela Armășescu-Stravolca și-a ucis amantul, și că apoi 1. fie a încercat să se sinucidă dar nu a reusit, sau 2. că a simulat sinuciderea pentru a scăpa de pedeapsa justiției. Putea o femeie, în cazul în speță Arabela Armășescu, să aibe un comportament atît de calculat și de cinic? Putea să își stăpînească nervii ca să înfăptuiască un asasinat ? Procurorul este de părere ca DA și cere arestarea ei. Vina: Omucidere.

Ce noapte ! Ziarul Universul titrează “ Doamna Stravolca nu-i o victimă, ci vinovată de omucidere! “

3.

Nicușor Vasiliu-Urseanu este înmormîntat luni 26 martie, la cimitirul Sfînta Vineri într-un loc de veci oferit de Ecaterina Pavlov, cealaltă legătură intimă a sa. E dus pe ultimul drum de cîțiva cunoscuți și rude. Cînd află despre acuzația de omucidere formulată de Parchet împotriva Arabelei Armășescu-Stravolca, mama celui dispărut, Maria Dobjanski, se constituie parte civilă, cerînd 3 milioane de lei despăgubiri. Faptul face impresie din cauza sumei mari invocate, dar mai ales pentru că gestul apare ca o dovada ca ea, martora amorului dintre cei doi, era convinsă că fiul ei fusese ucis. Cîteva zile mai tirziu, mama dna Dobjanski revine, micșorindu-și pretențiile la 2 milioane lei – echivalentul sumei depuse la bancă de fostul soț al amantei fiului ei.

arabela 10Ies la iveala si alte lucruri. Avocatul Stravolca făcuse o donație sotiei sale jumătate dintr-un corp de case pe care le cumpărase de curind. Cînd a aflat de relatia dintre ea și secretar a retras donația. Cînd, în februarie, sotia a părăsit domiciliul conjugal, si era clar că despărțirea era inevitabilă, i-a dat soției infidele, 140.000 lei pentru cheltuieli. În plus, a depus in bancă pe numele ei 2 milioane lei. Actul prevedea ca suma nu poate fi retrasă, ci doar dobînzile, dar și acestea erau suficient de consistente ca să o puna ăe infidelă la adăpost de griji materiale. Nicușor Urseanu a considerat umilitor acest aranjament, pentru că institutia, zicea el, tutela fostului soț asupra banilor, dar și a fostei sotii. Pe acest subiect cei doi s-au certat in seara dinaintea tragediei.

Altă lovitură de teatru. Fostul sot, avocatul Stravolca, își face aparitia. El cere autorităților să o viziteze pe Arabela Armășescu la sanatoriu. Să ne amintim că în dimineața crimei, aceasta o rugase pe gazda sa, să îl anunte telefonic. Avocatul trimisese un angajat al său să afle ce s-a întîmplat. Stravolca vine la sanatoriu însoțit de un prieten al familiei, avocatul Radu Rosetti. Scena revederii este de mare intensitate. Cei doi soți nu se văzuseră de cîteva zile, dar ce distanță ! La notar, cu o săptămînă în urmă, cei doi semnasera aranjamentul financiar pentru divorț. Situația acum era cu totul alta. Femeia sigură de sine de atunci – care respinsese să se împace cu sotul ei în ultimul ceas dinaintea dramei – dispăruse. Arabela Armășescu îi primește pe cei doi vizitatori cu lacrimi in ochi. Îi mulțumeste fostului sot pentru purtarea lui mărinimoasă. Repetă față de el și de avocatul Rosetti că e nevinovata. Întîlnirea durează mai multe ceasuri. Ce și-or fi spus rămîne un mister. E de presupus că au discutat pe lîngă cele întimplate înca sa din strada Precupeții noi nr 25, și despre atitudinea pe care trebuia s-o aibă față de anchetă, ziariști, cunoscuți.

Urmeaza interogatoriul oficial, pas obligatoriu în mersul anchetei. Participa judecătorul de instrucție și procurorul. Un grefier notează atent. Femeia dă aceiați versiune a faptelor : s-a trezit auzind impușcături, era rănită, iar alături de ea, Urseanu mort. Cînd anchetatorii îi releva detalii care nu se potrivesc și o pun în încurcatură, ea isi pierde calmul și spune că nu își mai aminteste nimic. Multe lucruri rămîn la fel de enigmatice. Anchetatorii îi relateaza propria lor versiune asupra tragediei. Cum ea îl impușcase în jurul orei 6,30 în timp ce dormea pe Urseanu, trăgindu-i un glonț în tîmpla stingă, apoi se ridicase din pat și își trăsese apoi un glonț în piept. Nesuportind emoția, Arabela Armășescu izbucnește în plîns. Nu se mai poate scoate nimic de la ea. Interogatoriul in care anchetatorii își pusesera mari speranțe, nu aduce nimic nou. Destule întrebări rămîn fără răspuns. Impresia anchetatorilor, că este un asasina și că femeia este autoarea lui, se întărește. La șase seara, după trei ore de întrebări soldate cu puține răspunsuri, interogatoriul se incheie.

arabela 11I s-a înmînat mandatul de arestare și i s-a explicat acuzația ce i se aduce. Arabela Armășescu primește cu calm situația. De la acesta dată nu mai este o persoana liberă. Este ținută sub pază polițieneasca la sanatoriul Sfînta Ecaterina, pe șoseaua Kiseleff. Mandatul de arestare cerut de procuror sub acuzația de omucidere, are nevoie de confirmarea magistratilor. Cum Arabela Armasescu nu este transportabilă din cauza rănilor încă nevindecate, Tribunalul se intruneste la Sanatoriul Sf. Ecaterina. Arabela Armășescu este reprezentată de cîțiva dintre cei mai buni avocați: Radu Rosetti, Ion Periețeanu, Ion Birenberg și Istrate Micescu. Asistă și cîțiva ziaristi.

Întrebarea este dacă Tribunalul confirmă sau nu mandatul de arestare. Se ia un scurt interogatoriu acuzatei. Apoi procurorul expune cazul și cere confirmarea mandatului. Urmeaza pledoariile avocatilor. Se prefigureaza deja temele conflictului dintre apărare și acuzare din timpul marelui proces care urma. Radu Rossetti, remarcă ezitările procurorului și arată că atunci cind există îndoiala, ea este in beneficiul celui suspectat. Arată că revolverul nu era al dnei Armășescu cum s-a spus, ci al lui Urseanu. Ion Perețianu preia tema acuzării, spunînd că Urseanu o escrocase sentimental pe Arabela Armășescu și chiar dacă prin aburd l-ar fi ucis era în legitimă apărare din cauza tensiunii nervoase și a dezamăgirii provocată de amant care o compromisese și nu mai intenționa să se căsătorească cu ea. Istrate Micescu contesta probele, arătînd că era o imposibilitate materială ca Arabela Armășescu să il ucidă pe Urseanu. Cere, ca si ceilalți avocati, respingerea mandatului de arestare.

arabela 4După o jumătate de ora de deliberări Tribunalul, strins în cancelaria Sanatoriului, confirmă mandatul de arestare. Ipoteza sinuciderii lui Nicușor Urseanu cade si ideea că Arabela Armășescu l-a ucis se impune. Ea trebuie să rămînă sub pază la sanatoriul Sf Ecaterina pînă la îmbunătățirea sănătății ei, apoi va fi transferata la închisoarea Văcărești.

Presa nu își pierde interesul pentru aceasta incurcată afacere de moravuri. Paginile sunt pline de articole, interviuri, reportaje, comentarii, caricaturi, fotografii despre ancheta. Personajelor dramei le este scotocită biografia pînă în cele mai mici detalii. Lumea bucuresteană pare electrizata de acest subiect. În toate saloanele, în redactii, pe culoarele ministerelor, in sălile tribunalelor, pe stradă, în cafenele și restaurante, nu se discuta decît despre Arabela Armășescu : este sau nu vinovată. Nicușor Urseanu s-a sinucis sau a fost ucis. Unii văd în Arabela Armăsescu o femeie declasata din înalta societate. O păcătoasa, adulterină care și-a înșelat soțul pentru un barbat mai tînăr, o femeie dornică de plăceri. Unii erau de părere că era mai bine să fi murit ea și nu Urseanu. Pentru altii, Arabela Armasescu era victima unui Don Juan de duzina, personaj fără caracter, un ratat, vînător de zestre, care primise de la viață ce meritase. Opinia publica era împărțită. Procesul trebuia să facă dreptate.

Pînă atunci Arabela Armășescu suportă trei luni de închisoare la Văcărești. La inceputul lunii iulie este eliberată pentru o cauțiune de 200.000 lei, platita de fostul ei soț, avocatul Stravolca. Unii spun că și-ar fi reluat viața în comun. Dar poate sunt numai aparențe. Procesul se apropie. Tensiunea in jurul acestui caz creste. Lumea e nerăbdătoare să afle adevărul și, firește sentința.

arabela 2

4.

Procesul are loc la sfîrșitul lunii noiembrie într-o tensiune greu de descris. Un jurnalist remarca: “ Procesul se judeca sub auspicii de excepțională animatie, aglomerare de public și enervare a mulțimilor ce au rămas pe dinafara…” Dezbaterea dramei pasionale din strada Precupeții Noi promite să fie un spectacol de zile mari. Așa a și fost !…Lovituri de teatru, emoție, suspans. Și în final, verdictul ! Tribunalul trebuie să spună dacă a fost o crimă și Armabele Armășescu este vinovată, o ucigașă a amantului ei, sau e vorba o sinucidere a victimei și femeia din boxă este nevinovată.

arabela 16Curtea se întruneste. Sunt prezenți judecătorii și procurorul. Dar atentia insa este atrasă de prezența cîtorva dintre cei mai celebri avocați veniți să o apere pe fosta soție a colegului lor, Stravolca. Printre ei, Istrate Micescu, Radu Rosetti, Ion Periețeanu, Jean Th. Florescu, Ion Vasilescu-Valjan. Se constituie Juriul. În sfirsit este adusă în salsa tribunalului Domnița Arabela Armășescu. Pare destul de liniștită. E frumoasă, elegantă. Spectacolul – cu decoruri, costume si mai ales personaje – e gata. Publicul e și el prezent îm număr mare și nu are ochi decit pentru ea.

I se pun scurte întrebari pentru identificare. Declara că are 44 de ani și dă adresa. Apoi Grefierul citește apoi actul de acuzare. Reia derularea faptelor, amintește probele. Tînărul avocat Nicolae Vasiliu Urseanu se angajase ca secretar al avocatului Stravolca șireușise să cîștige încrederea lui și…inima soției acestuia. Aflînd, adevărul avocatul îl concediază și cere divort. Întretimp soția infidela părăsește domiciliul conjugal și închiriază o camera în strada Precupeții Noi. În seara zilei de 21 martie, acuzata s-a dus acasa la Nicolae Urseanu pentru a-l înștiința de aranjamentul financiar survenit între ea si fostul sot. Au loc loc discutii aprinse pentru că Urseanu este nemulțumit de tranzacție. Nu se mai arată decis să o ia în căsătorie, cum îi promsese. Cei doi pleacă spre casa unde locuiește Arabela Armasescu, continuînd să se certe. Victima a adormit, susține documentul, și acuzata hotărîtă să se răzbune pentru că Urseanu i-a distrus căminul, a compromis-o și a înșelat-o in sentimentele ei, își suprimă amantul trăgîndu-i un glonț în tîmplă. Moartea este instantanee. Apoi își trage un glont în piept. Nu este clar dacă pentru a-și curma viața, sau a simula o sinucidere. Actul de acuzare conchide că Domnița Arabela Armășescu, fostă Stravolca, a comis omuciderea din voință asupra persoanei avocatului Neculae Vasiliu-Urseanu, crima prevăzută și pedepsită de articolele 223 si 234 ale Codului Penal. Dacă este găsita vinovată este pasibilă de o pedeapsa pe viață sau măcar 20 de ani. Ședinta se suspendă.

arabela  15La reluarea dezbaterilor se produce evenimentul asteptat de toată lumea cu sufletul la gură: interogatoriul acuzatei. Se ridică în picioare urmărita de sute de perechi de ochi. Așteaptă întrebările președintelui Curtii. De impresia pe care o lasă în aceste minute depinde poate verdictul. Este o presiune enormă. Ea povesteste cum a intrat in viata ei Nicolae Urseanu. Cum a fost apoi dezamăgită observînd că era mai interesat de banii ei decît de ea. Povesteste cum a decurs seara dinaintea dramei. Urseanu era exasperat și zicea ca fusese incă o dată dezonorat. Intîi după ce se aflase de idila lor și fusese pălmuit de Stravolca în clădirea Palatului de Justitie. Acum era din noi dezonorat, pentru că fără bani nu putea să îi ofere condiții trai cum se aștepta ea, și pentru ca Stravolca instituia tutela asupra banilor, dar și asupra ei….ceea ce lui i se părea de neacceptat. Dorea să dispară, să fugă în străinătate – de unde nevoia de bani- sau să moara împreună cu ea. Au mers în casa din Precupetii Noi, desi ea s-a opus să fie insoțită. Pe drum s-au certat iar pe chestiunea celor 2 milioane. Ea s-a culcat, lăsîndu-l pe Urseanu supărat în fotoliu. S-a trezit cînd era dusă la spital de mașina Salvării.

Nu mai reușește să se abțină, nici sa pară calma. Izbucnește în plîns. E ascultată de asistență într-o tăcere absoluta. Spune printre lacrimi : ” După atîta umilință și durere mă văd acum pusă sub acuzația gravă că am ridicat viața unui om. Este cea mai grozavă eroare judiciară. Dacă am vreo vina, am numai față de sotul meu.” Multe doamne din sală suspină…

Depoziția Arabelei Armășescu făcut o mare impresie…Intrebările puse de președintele Curtii, caută să lumineze detalii neelucidate de anchetă : poziția corpurilor, revolverul de pe noptieră, succesiunea faptelor. …Fără succes. Surprinzător, la întrebarea : Cind a devenit Urseanu amantul dumitale ? Arabele Armasescu răpunde : Niciodată ! Mințea din dorința de a-și îmbunătati în fața Juriului imaginea de femeie infidelă pe care i-o desenase actul de acuzare ? Sau nutrea speranța să își refaca menajul cu Stravolca ? Dar dacă spunea adevărul ? O îndoială este transmisă publicului și juriului… Cînd întrebările președintelui Curții se întețesc și surprind contradicțiile din declarațiile ei anterioare, Arabela Armasescu spune : nu îmi amintesc nimic.

arabela 10Începe parada martorilor. Întii își face aparitia în sala de judecata mama lui Urseanu, d-na Dobjanski. Surpriză de proporții: Dna Dobjanski s-a retras din proces. A renunțat să mai fie parte civilă și să ceară daune. Amintim că în martie o acuzase pe Arabela Armășescu de uciderea fiului ei si ceruse despăgubiri de 3 milioane lei. Spune că e sigura ca fiul ei nu s-a sinucis pentru că nu avea de ce, dar –declara- că prefera să nu acuze pe nimeni. Apărarea intervine și o întreaba dacă a primit vreo sumă de bani pentru a renunța la plîngerea impotriva d-nei Armășescu. Martora raspunde : “Nu, nici o centime pentru asta. Nu fac comerț cu nemărginita durere a doliului meu. E adevărat înăa – adauga – că d-na acuzată m-a ajutat mult înainte de a-mi retrage plîngerea și chiar după nenorocire.”

Urmeaza la bară Adina Culoglu, proprietareasa casei din strada Precupeții Noi. Ea spune că nu știe dacă acuzata îl primea noaptea pe Urseanu în camera ei, pentru că se culcă devreme. În noaptea dramei a auzit cearta pe șoptite între cei doi. Apoi pe la 6,30, două împușcături chiriașa strigind după ajutor. Zicea că bărbatul din camera e mort. Cine e ? a întrebat-o : Logodnicul meu ! a răspuns Arabela Armășescu…În final martora declară ca nu crede că acuzata este capabilă de crimă.

Urmeaza la bară servitoarea Alinei Culoglu, Lenuța Rădulescu. La întrebarea dacă Arabela Armășescu este stîngace sau dreptace, răspunde că se folosește de ambele mîini. Actul de acuzare se baza pe faptul că autorul crimei era stîngaci. Martora afirmase la instrucție că o văzuse pe acuzată cosind și mîncind cu mîna stîngă. Retractarea declarației aduce imediat reacția procurorului Gică Ionescu. El cere arestarea martorei pentru sperjur în temeiul articolului 335 din Codul Penal. Intervin energic avocații apărării: Ion Periețeanu, Radu Rosetti, Jean Th Florescu. Pe acest scandal, președintele Curții suspendă ședinta. Se făcuse și tîrziu.

A fost o prima zi de infarct, de nerecomandat bolnavilor de inimă. Ca va fi mîine ?

5istrate micescu

Ședința din ziua a doua a procesului începe la ora doua post meridian. Mult mai mulți jandarmi ca în prima zi, aduși să mențină ordinea. Publicul bucureștean a dat năvala să vadă pe viu eroii dramei, dar mai ales pe cea mai stigmatizată femeie din București. Vehemența cu care fusese atacată Arabela Armășescu (foto) atunci cînd izbucnise scandalul, la sfîrșitul lunii martie, întorsese sentimentele opiniei publice în favoarea ei. Mai ales în lumea bună din care făcea parte ea se bucura din ce în ce mai mult de simpatie. Aici era văzuta ca victimă unui escroc sentimental de joasă extracție socială.

Prima zi a procesului a fost extrem de spectaculoasă, cu un duel puternic intre apărare și acuzare. Ziua a doua a procesului debutează tot furtunos, cu intervenția marelui avocat Istrate Micescu. El cere respingerea cererii procurorului de arestare a martorei Lenuța Rădulescu. În acest fel, spune, sunt intimidași toți martorii ; in plus cererea contravine legii. Intervine în cauză și avocatul Oswald Teodoreanu. Sedința se suspendă pentru deliberări. La reluare, Curtea respinge cererea procurorului general de arestare a martorei. Apărarea marchează un punct important în proces. Dar lucrurile sunt pe muchie de cuțit, nimic nu este decis. Depoziția martorului care urmează arată clar că sentința va rămîne suspendată pînă în ultima clipă a procesului.

Martorul este dr. Mina Minovici, de cea mai mare autoritate științifică. Dr-ul Minovici făcuse autopsia cadavrului și investigase locul tragediei. El explică traiectoria glonțului care o rănise pe Arabela Armășescu. Spune că teza după care crima ar fi fost comisă de Urseanu nu se susține. Glonțul nu putea fi tras decît de acuzată. Avocatul Radu Rosetti intervine și întreabă referindu-se la camera ca scenă a tragediei: Care a fost impresia dvs. vizuală ?…Drul Minovici răspunde: A fost aceea că d-na a ucis și apoi a încercat o sinucidere…Cred că d-na a încercat serios să se omoare… Rămîne problema revolverului. Dr-ul Minovici susține că Urseanu dacă s-a împușcat nu mai avea cum să așeze revolverul pe noptieră; i-ar fi cazut din mînă, dat fiind că moartea a survenit instantaneu. Or, cadavrul a fost găsit cu mîinile pe lîngă corp. În plus, este exclus ca un om care și-a tras un glonț în cap să mai aibă putere să își traga plapuma peste el. Un jurat intervine : Se poate admite că victima s-a sinucis? D-rul Minovici, ferm, răspunde: Nu ! Imposibil !…

mina minoviciProcesul merge prost pentru Arabela Armășescu. Depoziția respectatului profesor Mina Minovici pare să fi redus la zero șansele apărarii. Tehnic vorbind expertiza aceasta nu putea fi contrazisă. Apărarea decide să mute procesul pe alt plan. Punctul fragil al acuzării era personalitatea dubioasa a lui Nicolae Urseanu. Teza e simplă și des folosită : mortul e de vină ! Examenul făcut de dr-ul Minovici este contestat, nu atacîndu-l pe profesor, prea cunoscut ca om integru ți mare specialist. Apărarea va încerca să demonstreze în schimb că probele au fost fie distruse, fie deranjate, mutate, în camera unde se produsese tragedia, de primii sosiți aici. Rînd pe rînd sunt puse sub semnul îndoielii, contestate. Martorii apărarii vorbesc despre asta insistent. Altii arată ca Arabela Armășescu suferea psihic, avea amnezii, că era instabilă și emotivă. Este adus și d-rul curant al acuzatei care probează aceste lucruri. Expertiza lui de psihiatru este folosită și pentru a arăta că demonstrația d-rului Minovici, atît de ingrijorătoare pentru Apărare, are fisuril. El susține că victima se putea mișca și după ce își trăsese un glonț în cap. Procurorul general Gică Ionescu cere confruntare; intre profesorul Minovici și d-rul curant al Arabelei Armăsescu. Apărarea se opune. Se aude și o vorba de duh : Aici este un proces, nu un congres !

Sarabanda de martori ai apărarii și acuzarii continuă. Este o execuție pe viu. Detalii ale vietii private ale acuzatei, ale anturajului ei, ale celui mort, se perindă cu destulă impudoare. Dar dramele pasionale ajunse în tribunale sunt asemenea împrejurări în care intimitatea dispare. Și publicul este avid de secrete, de mizerii de alcov. El se înghesuie în sala Tribunalului ca să afle totul, pentru a avea subiecte excitante de conversație. Pentru a-și întări buna impresie pe care o au despre ei înșiși și a-și confirma proasta impresie despre ceilalți.

Uarabela armasescu stravolcan moment extrem de tensionat se produce cînd este adusa la bară martora Ecaterina Popov. La percheziția făcuta în casa d-nei Dobjanski, se descoperise un pachet de scrisori. Asa s-a aflat că Urseanu întretinea relații intime cu o altă femeie, căreia îi promisese, de asemenea, să o ia de soție. Existau indicii serioase ca și alte femei erau în aceeași situație. Drama izbucnise cînd dna Popov a fost vizitată de Arabela Stravolca, care i-a cerut să renunțe la relatța cu Urseanu. Dna Popov l-a informat pe soț, avocatul Stravolca. Rezultatul : concedierea lui Urseanu și declanșarea procedurii de divorț. Martora a povestit această intilnire în fața magistratilor. Surpriza : Arabela Armăsescu iese din reținerea de pînă atunci. Ea neaga că întîlnirea ar fi avut loc. Confruntate, cele doua femei, rămîn pe poziție. Lucrurile rămîn nelămurite.

Ziua a treia începe în aceeasi stare de confuzie. Adevarul se ascunde printre vorbele martorilor, ale avocaților și ale procurorului general. Încă nu se desprinde nici o concluzie. A ucis sau nu acuzata ? Depune ca martor și cel care a instruit dosarul, judele instructor Niculescu-Bolintin. Pe baza probelor administrate de el, Parchetul o acuzase de crimă pe Arabela Armășescu.

Senzația acestei zile o produce apariția cea mai asteptata: cea a avocatului Stravolca. El depune în favoarea fostei lui soții. Publicul, de atîtea ori gălăgios, uneori chiar evacuat din sala, pentru asta, acum ascultă în tăcere absolută cuvintele lui. Avocatul arată cum l-a angajat pe Urseanu, cum s-a insinuat el în viata lui privată. Îl primea în casă, îl oprea la mese, il ajutase să cîștige bani. Îl ajutase chiar să își înmormînteze tatăl. “Totuși Urseanu a fost capabil să îmi pricinuiască aceastas durere, ca după 22 de ani de căsnicie fericită să-mi văd viața distrusă. “spune el. Stravolca ia toată vina asupra lui: “ Tot dezastrul s-a datorat in primul rind temperamentului ei de femeie duioasă și sentimentala, iar in al doilea rînd faptului că din cauza greutăților vietii de astazi, trebuisem să-mi îndoiesc sforțările și eram adesea silit să lipsesc de acasă. Nu mi-am putut închipui că Urseanu va profita de aceste împrejurari, spre a o face pe soția mea să creadă că nu o iubesc…”. Sala a amuțit. Puțini sînt cei care nu au lacrimi în ochi… În senzaționala sa depoziție, ultimul martor, avocatul Constantin Stravolca, spune că soția sa este o femeie superioară și este exclus ca ea să fi făcut un gest criminal. Un jurnalist notează: “ Este ascultat de mulțime într-o apăsatoare și înfiorată tăcere.”

Mîine vom afla verdictul. Va fi sau cu condamnata Arabela Armășescu ?

6.

arabela 19Penultimul act al dramei s-a incheiat. Urmeaza deznodămîntul. 29 noiembrie. Conform procedurii, actul final începe cu rechizitoriul.

La bară, se află temutul procuror general, GICĂ IONESCU care spune de la început : ” avocatul Nicolae Vasiliu Urseanu a fost victima unui omor și…acest omor l-a săvîrșit acuzata.” Urseanu, continuă el, nu era omul care se putea decide să-și sfîrșeasca viața printr-o sinucidere. Dimpotrivă, acuzata prezenta o astfel de stare sufletească…încît dă vina..pe acela… fusese pină atunci amantul său.” Gică Ionescu examinează faptele, face bilanțul probelor administrate în cele patru zile de proces. Amintește poziția cadavrului, glonțul găsit pe podea, revolerul de pe noptieră. Pune problema directiei din celor doua gloanțe și subliniază ca autorul putea folosi bine mîna stînga. Amănuntele le cunoașteți deja din episodoale trecute. “ Domnii mei, pozitiunea cadavrului lui Nicolae Urseasnu este pozițiunea în care a fost impușcat cineva pe cînd dormea…Zăcea liniștit, cu căciula în cap, cu mîinile de-a lungul corpului, cu plapuma trasă pînă la gît. Se poate concepe aceasta enormitate, ca Urseanu, dacă el singur și-ar fi dat moartea, ar mai fi avut, nu zic timpul, dar posibilitatea să-și așeze mîinile așa întinse, cum i-au fost găsite, ca să-și pună căciula pe cap, ca să tragă apoi plapuma pentru a se înveli aproape complet, ca să mai pună revolverul pe măsuța de noapte ? Suntem d-lor în plina atmosfera de tragedie, ne aflăm în fața unui mormînt…Fără voia noastră din ambianta de tragedie a acestor dezbateri, ne transportăm în cadrul grotesc al unei comedii de prost gust !…” Apoi recapitulează declarațiile martorilor și continuă : “ Este o construcție ipotetica, nesusținută de nimic, că Urseanu a tras în acuzată și apoi s-a fi sinucis.” Gică Ionescu face un portret în culori negre victimei.” Era un cinic, un nerecunoscător în conflict cu morala curentă. Dar tocmai asemenea oameni nu se sinucid. În ei există dorința de trai, de a profita de ceilalți. “De aceea e lesne de înțeles decepția grozavă încercată de dna Armășescu cind și-a dat seama că Urseanu este un individ odios, lipsit de orice sentiment și că pentru dînsul și-a părăsit un soț admirabil și o stare materială bună…Așa se explica de ce putut să facă gestul disperat.” Urseanu era apărat, sustine procurorul de o insensibilitate care îl oprea să reacționeze printr-un gest fatal în fața împrejurărilor vieții. Era un om care se gîndea in primul rînd la dînsul, trăia acceptînd cu toate compromisurile…Pe de o parte. Pe de alta parte, avem femeia care făcuse mari sacrificii pentru dînsul, dar pe care nu o iubea…Mintea mea refuză, sper ca și mine dvs. d-lor Jurati, să il văd pe Urseanu în înfățișarea unui personaj de tragedie. În afara de lipsa unui ideal mai înalt în viață, mai era ceva care îl impiedica sa se sinucidă : dragostea arătată în toate împrejurările pentru mama lui. El era singurul sprijin al acestei femei sărace…Nu se poate admite că el și-ar fi părasit mama…Este neverosimilă o intentie de a se sinucide a lui Urseanu ! “arabela 17

Dacă am demonstrat că sinucidere nu a fost, trebuie să ne întrebăm care a fost mobilul acestei crime …” Răspunsul este la îndemînă, crede procurorul. “ Este ușor să vă imaginati dorința de răzbunare ce a putut să zămislească în sufletul prea incercat al acuzatei. Pentru Urseanu ea făcuse toate sacrficiile pe care o femeie le poate face pentru bărbatul pe care îl iubește… Cînd și-a dat seama că cel pentru care și-a distrus viața conjugala veche de două decenii, dusă în conditii de lux…cînd inaintea ei se prezentau înfricoșate neantul și nesiguranța, vă închipuiți, dlor Jurați, că nu a fost prea greu ca acuzata să conceapa planul de răzbunare, planul de a suprima pe acela pe care inchipuirea ei îl socotea singur responsabil de mai mare dezastru al vieții sale. Urseanu era lingă d-sa, dormea ; imposiblitatea lui de a reactiona și de a se apăra a putut să fie un îndemn mai mult pentru ca această funestă sugestie lăuntrica să fie transformata imediat în fapt. Revolverul era la îndemînă ; toata noaptea il ținuse sub pernă…Și îl ucide trăgindu-i glonț în tîmplă…

Procurorul tace, lăsînd efectul vorbelor sale să cadă apăsat în sala tribunalului. Dupa o pauză reia : D-lor Jurați, suprimarea aceluia care îi provocase atîtea deziluzii a mai putut procura un alt avantaj…Cunoașteți ura îndeptățită, ura pe care soțul abandonat o păstra aceluia care in schimbul binefacerii primite, nu ezitase să îi aducă cea mai mare nenorocire. Cunoașteti ireductibila ură pe care soțul ultragiat o păstra împotriva amantului triumfător. Nimic mai firesc, ca în mintea acuzatei să se fi născut ideea, speranța, a unei posibilități de reabilitare în fața soțului ofensat, poate chiar de reconciliere viitoare…Și este gata să aduca drept ofrandă mormîntul aceluia pe care îl iubise și care fusese cauza rătăcirii sale. Asta a făcut parte din psihologia acestei femei atunci cind și-a îndreptat brațul pentru a-și suprima amantul ! …Aceste două considerații, aceste două sentimente, întii nevoia de răzbunare și apoi nevoia de sacrificare a amantului au fost determinante pentru a o hotărî la crima pe acuzată !

arabela 9Rechizitoriul se apropie de încheiere : “ Gindiți-va domnii mei, că acest proces, care a pasionat de la un capăt la altul al țării opinia publică, a făcut ca atenția tuturor să fie îndreptată asupra verdictului pe care îl vedeți de teama de a greși, nu poate să fie explicația unui verdict dat cu ușurință…Din acest verdict toată lumea trebuie să învețe că imoralitate și viața dezordonată, atunci cînd se întovărășește cu o crima, nu trebuie să își găseasca în nici un chip încurajare… Examinați, cumpăniți și judecati faptele acestei femei..Veți vedea că nu merită grația Dvs. A fost o femeie fără morală, fără suflet, fără religie. Femeie fără morala, fiindcă și-a părăsit soțul pentru plăcerile desfrînate ale unui pat adulter. Femeie fără suflet pentru că nu a ezitat dintr-un calcul josnic să facă din mormîntul amantului asasinat o trambulină spre bratele redechise ale soțului. Femeie fără religie fiindcă, incapabila de reculegere în fața Justitiei care a chemat-o să-și dea seama de crima sa, ea nu se pocăiește, ci sfidează ! Soție adultera, amanta ucigașă – oricare va fi hotărîrea Dvs., acesta este stigmatul pe care crima l-a pus pe fruntea de-a pururea pătată a acestei femei !…” Și încheie.

7.

arabela 20Ultima zi a procesului, sala arhiplină. Apărarea a adunat figurile cele mai strălucite ale baroului. Primul care deschide canonada împotriva rechizitoriului este Radu Rosetti. ”Nu vin in calitate de avocat, ci ca prieten al familiei Stravolca” spune el. Arată că pe prezumții nimeni nu este condamant într-un Tribunal. ”Desi e regula ca nimeni să nu intre în cameră pînă la sosirea anchetei judiciare, ne aflăm într-un caz excepțional : a intrat în odaie pina la sosirea Parchetului, o servitoare, un doctor, un comisar, un subcomisar, iarăși doctorul, altă servitoare, un sergent, doi agenți de la Salvare…În asemenea condiții e greu de vorbit de poziția cadavrului, amprente digitale, revolver…”. Ia la rind probele invocate de Acuzare și la contestă. Atrage atenția juratilor să nu comită o eroare judiciară. “Urseanu s-a sinucis pentru că nu i-a reușit lovitura celor două milioane…Fusese admonestat la barou și nimeni nu îi mai dădea mîna.“ “Dovada nevinovației acuzatei este petiția dată de Urseanu la barou. Pe plic scrie “A se deschide după moartea mea”. Aici găsim gîndul sinuciderii! Și încheie ”Va găsiti î plin mister. Procesul pune in suflet și în conștiințe o nemărginită îndoială. Din dubiu nu poate ieși o osîndă. Verdictul dvs… nu poate fi decît negativ.“

Vine la bară altă figură de prim rang, decanul baroului, Jean Th. Florescu. “N-avem nici o probă –ci simple prezumții. …Dacă nu aveți probe, de ce ați mai adus acest proces de anonime și îndoieli ? Victima a fost o epavă…un ratat și un rău care și-a părăsit soția ftizică fără milă și fără omenie. Nu exista crimă fără mobil, care ar fi cel acestei așa zise crime? Avoactul Jean Th. Florescu dă dovadă de umor. El remarcă: Acuzarea a găsit ca supremul argument al omorului ar fi faptul ca el i-a nesocotit existența de femeie frumoasă si ar fi adormit lîngă ea. Vai domnilor, pai atunci mulți dintre noi, căsătoriți sau holtei, eram morți de mult !…” Publicul izbucneste în rîs. Chiar și acuzata, pînă atunci reținută, se animă în boxă.

Vin la bară pe rînd avocatii, G.Costăchescu, Osvald Teodoreanu, Ion Vasilescu-Valjan care arată lacunele anchetei. Ancheta a plecat de la o idee falsă, susține ultimul dintre ei : că Arabela Armășescu a ucis și a mers exclusiv asa, ignorîd alte ipoteze pentru care existau destule indicii. Nu s-a analizat ipoteza unui terț, care ar fi putut înfăptui crima. De pilda dna Pavlov, iubita lui Urseanu, sau avocatul Stravolca. Ce Tribunal l-ar fi acuzat de crimă pe soțul ultragiat. Nici unul. Valjan nu vrea să insinueaze ca aceștia ar fi vinovați, ci doar să arate cît de șubredă a fost cercetarea. Face apoi portretul psihologic al eroilor dramei. Ce vină a avut acuzata? Că a iubit cu toată puterea sufletului. Nu trebuie să o condamnați ; suferințele ei fizice și morale au făcut-o să sufere destul. Și va suferi toată viața. Nu va putea să trăiască cu fruntea sus, nu va putea să suporte privirea plină de milă, de dispreț și compătimirarabela 21e a tuturor pentru care va fi de aci înainte obiect de curiozitate. Cere achitarea.

Ședința se suspendă. Este anunțată peste o oră. La ora zece publicul năvălește în sală. Toată lumea vrea să asculte ultimele pledoarii și mai ales verdictul. Jandarmii au scăpat situația de sub control. Președintele Tribunalului evacuează sala și suspendă ședința. Aproape de miezul nopții, procesul se reia. Fericiții care au reușit să pătrunda in incintă au avut asupra lor lor o invitație specială semnată personal de președintele Tribunalului. Afara au rămas însă alte sute de persoane dezamăgite. Nimeni nu va părăsi Palatul de Justiție, pînă cînd nu va afla verdictul. Undeva la ora două spre dimineață.

Primul care vine la bară este marele avocat Ion Grigore Periețeanu. Începe prin a spune că nu avem un proces excepțional, cum s-a spus, ci unul banal care totdeauna se termina cu achitare. O femeie își părăsește dupa 22 de ani căminul conjugal pentru un om mai tînăr, care nu o iubește. El este un escroc sentimental, din categoria marilor aventurieri. O cîrtiță amoroasă care cauta nu dragostea femei, ci banii ei. Arată apoi condițiile anchetei. El spune: Nimeni nu poate fi sigur de cele petrecute în casa dramei. Spune – Ordonanța este plină de lacune și omisiuni. Cere achitarea Arebelei Armășescu Stravolca.

Ultimul care vine la bara este gloria baroului bucureștean, Istrate Micescu. Cind pledează pare mai mult un profesor într-un amfiteatru, făcînd o disecție. Desface in drama în detalii, le intoarce pe toate fețele. Explica auditoriului anatomia acestei nenorociri. Este tăios, ironic atunci cînd persiflează slăbicinile rechizitoriului. Sala îl urmărește cu sufletul la gură. Destinul pare sa fi lovit în acea dimineață de 22 martie. Lovitura de teatru, vine, exact cînd trebuie, la sfirșitul pledoariei. Istrate Micescu, scoate cu gesturi studiate, un exemplar vechi de 30 de ani al ziarului Universul. Îl pune pe masa Curții și atrage atenția asupra unui articol. “Sinuciderea de la Iasi. Dna Elena Vasiliu era o debitanta de tutun pe str Sf. Teodosie din Iasi. S-a arabela 6sinucis alaltăieri cu un foc de revolver. Cauzele sunt următoareale : Elena Vasiliu rămăsese văduva în vîrstă de 37 de ani. Avea o fata Maria de 18 ani. Certurile dintre fiică și mamă s-au întețit în momentul in care un student care întreținea relatii intime cu văduva și care stătea într-o cameră cu chirie în casă, o schimbă pe aceasta cu fiica. Nefericita s-a împușcat în gură alaltăieri cu un revolver. Faptul s-a intîmplat în momentul cînd fata, Maria, era culcata în același pat cu studentul Urseanu.” Iată cum povestea din strada Precupeții Noi, vrea să spună tăcerea lăsata de Istrate Micescu, este efectul tîrziu al unei drame familiale. Nicolae Urseanu, copil din flori, rezultatul unei legături quasi incestuoase. Toată scurta lui viață și-a ascuns originea umilă. Avocatul Stravolca reușise să gaseasca și să îl apropie de tatăl biologic. Mai mult, i-a dat bani pentru înmormîntarea tatălui redescoperit, în urmă cu un an. În familia Urseanu sinuciderea este ceva fatal. Este o manieră de a ieși din situații fără ieșire. Gestul lui Nicolae Urseanu avea un precedent care l-a obsedat. Sinuciderea lui a fost în ordinea lucrurilor. Plecînd de aici face un portret negru lui Urseanu. Cere achitarea acuzatei.

Trecuse mult de miezul noptii cînd Presedintele Tribunalului face rezumatul dezbaterilor. La sfîrșit spune juraților că trebuie să răspundă la următoarele întrebări : 1/ Acuzata Domnița Arabela Armășescu este culpabilă că în noaptea de 22 Martie a săvîrșit omor cu voință asupra lui Urseanu ? și 2/ Pentru fapta săvîrsită, acuzata merită circumstanțe atenuante ? La ora 4, Jurații aduc sentința. Ziarul Universul notează : ”În mijlocul unei tăceri înfrigurate și care cu multa greutate a fost obținută, primul Jurat citește solemn și rar : La întrebarea – Acuzata Domnita Arabela Armasescu majoră, este vinovată că în noaptea de 21 martie 1929 a omorît pe avocatul Nicolae Vasiliu Urseanu ? Hotărîrea Juraților este – și aici Primul Jurat face o pauză îndelungată înainte de a răspunde – NU ! Sala izbucnește în aplauze. Dl Președinte sună clopoțelul. Liniștea se restabilește cu greu. Să se introducă acuzata ! zice președintele Tribunalului. Apoi grefierul citește sentinta, dl președinte pronunță achitarea. Dna Armășescu mulțumește, iar publicul aplaudă din nou și strigă bravo !…”

Așa s-a terminat una dintre cele mai puternice drame sentimentale din anii douăzeci ai secolului XX. De numele Arabela Armășescu Stravolca se va mai auzi, legat de o altă dramă, circa zece ani mai tîrziu. Lumea bucureșteană va auzi de asemenea și de numele avocatului Constantin Stravolca, ucis în 1940 din gelozie de către un rival. Vom citi împreună aceste povești mai tîrziu.

FINAL

sursa: stelian tanase

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *