Ucraina ne cere ridicarea vizelor, practic vrea s se strecoare prin UE, la bișnițși ciordeal, via Romnia, dar refuz instalarea unor consulate romnești n Transcarpatia, zon unde nc triesc zeci de mii de romni rmași captivi n ghiarele haholilor, ca urmare a odiosului Acord Hitler Stalin. Moștenitori ai URSS, ucrainenii sufer de schizoidie acut, ba se dau victime ale rușilorși clameaz drepturiși despgubiri pentru suferințele ndurate de pe urma bolșevicilor ruși, ba profit tot de pe urma acelorași bolșevici, comportndu-se ca legatari ai lui Stalin (și Hitler).

Kievul solicit autoritilor din Romnia acordarea gratuit a vizelor pentru cetenii ucraineni i extinderea pn la 5 ani a duratei de edere, fa de maximum ase luni ct este n prezent, a declarat ambasadorul Ucrainei la Bucureti, Teofil Bauer.
Pe de alt parte, el a menionat c n negocierea acordului de mic trafic la frontier partea romn a venit cu solicitri care nu sunt „ntru totul acceptabile“ de ctre Kiev, respectiv deschiderea de agenii consulare la Solotvino i Tyachiv, localiti de frontier n regiunea Transcarpatia. Ce vor ei este „acceptabil”, ce vrem noi este inacceptabil.
Periodic Ucraina se ded la circ mediatic internațional, prefcndu-se victim a Romniei ba chiar punnd la cale aplicații militare ce vizeaz atacareațrii noastre, care cic ar amenința interesele așa zisei națiuni ucrainene. Dup care iese la cerșit la drumul mare ca acum, cernd suspendarea vizelor din partea Romniei pentru a putea face mai bine trafic de frontierși contraband.
Haholii nu nceteaz de mulți ani cu ieșirile zgomotoase la adresa Romniei, dnd din gur necontenit pe tema invizibililor persecuții la care ar fi cic supuși ei,țar atomic.
Deși deocamdat Ucraina este putere nuclear, totuși temerile ce i ncearc pe ucraineni sunt att de mari nct consider o primejdie mortal pantru securitatea lor național existena romnilor de pe teritoriul oferit lor de Stalin, pmnt romnesc curat i furat. Consulatele romneti din Transcarpatia li se par primejdioase extensii ale Romniei.
n 1940, Romnia a fost forțat s cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste trei milioane de locuitori, n urma ultimatumului primit n luna iunie a aceluiași an. Imediat ce administrațiași armata romn au fost evacuate, trupele din Armata Roșieși agenții NKVD au ocupat teritoriul romnescși a nceput mcelul sistematic dirijat de bolevicii evrei, rui i ucraineni.
Mulți dintre romnii care au ncercat s fug peste granița, ctre Romnia, au fost uciși. Bunica mea, – Dumnezeu s o odihneasc! – s-a numrat printre refugiații romani din Cernuți. Autoritțile sovieticeși ulterior cele ucrainene au interzis orice referire la mcelul svrit asupra romnilor sau orice fel de ncercare de comemorare a celor uciși. i astzi sute de mii de romni captivi ce triesc n Ucraina sunt lipsii de cele mai elementare drepturi.
Citez dintr-un studiu tiinific scris de profesor dr. Traian Valentin Poncea ce prezint drama romneasc, crimele i calvarul deznaionalizrii romnilor din Basarabia istoric, Bucovina, inuturile Hera i Hotin.
„Ca urmare a aplicrii prevederilor secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia, Bucovina de Nord i inutul Hera au fost nglobate U.R.S.S.-ului (57.549 kmp) n urma ultimatumurilor din iunie 1940, iar prin cedarea Ardealului de Nord (43.500 kmp) i a Cadrilaterului (7.412 kmp), Romnia a pierdut, n total, o treime din teritoriul su naional.
Bucovina de Nord, la data anexrii sale de ctre Uniunea Sovietic, avea o suprafa de circa 6.000 kmp, iar inutul Hera, 340 kmp, n total 6.340 kmp. Autoritile de la Kremlin au constituit din acest teritoriu, la care au mai adugat o suprafa de circa 1.760 kmp desprini din partea de nord a judeului Hotin, regiunea Cernui, cu o suprafa total de 8.100 kmp, pe care au inclus-o n R.S.S. Ucrainean, devenit, n 1991, Republica Ucraina”.
De fapt, la Ucraina au fost trecute nu numai teritoriile din actuala regiune Cernui, dar i din Sudul Basarabiei (care azi aparin de regiunea Odesa). Ct despre regiunea Cernui – apariia ei este o consecin direct a Protocolului adiional la Diktatul Ribbentrop-Molotov. Trupele sovietice au intrat nu numai n Basarabia i Nordul Bucovinei, dar au ocupat i inutul Hera (care nu era specificat nici n Protocolul adiional la Diktatul Ribbentrop-Molotov, nici n nota ultimativ din 26 iunie 1940) .
inutul Hera, un teritoriu curat romnesc, care n-a fost niciodat sub vreo ocupaie strin i care a facut parte din Romnia Veche a avut de mprit soarta tragic a nordului Bucovinei.Teritoriul acestui inut se ntindea pe o suprafa de circa 30.400 ha, avnd o populaie de aproximativ 35.000 de romni. Sovieticii au pus stpnire pe el la 29 iunie 1940, pretextnd c s-au „rtcit”… i aa 27 de localiti herene, care au aparinut anterior judeului Dorohoi din Vechiul Regat, s-au pomenit n componena URSS.

Deportri i asasinate n mas, deznaionalizare i lichidare a „elementului romnesc”
Citez din nou din studiul profesorului Traian Valentin Poncea: „Populaia romneasc a celor dou judee anexate din Bucovina istoric (Cernui i Storojine), precum i a unei pri din fostul jude Rdui a fost estimat de Anton Golopenia (pentru anul 1940) la 154.000 locuitori, la care mai trebuiesc adugai circa 50.000-60.000 de romni din inutul Hera i partea judeului Rdui.
n anii 1940-1941, Bucovina a cunoscut schimbri demografice masive, pricinuite de deportarea populaiei romneti n unele zone din U.R.S.S., ndeosebi n Siberia i mai ales din cauza asasinatelor n mas svrite de trupele N.K.V.D., de Armata Roie sau de miliia sovietic.
Dup anul 1944 i pn n prezent, autoritile sovietice i apoi cele ucrainene au continuat aciunea de disipare i deznaionalizare a elementului etnic romnesc. Veritabilul genocid cultural a avut ca rezultat final un amplu proces de deznaionalizare a romnilor, care continu i astzi.
Conform recensmintelor din 1959, 1970, 1979 i 1989, dei numrul romnilor a crescut moderat, ponderea lor n cadrul populaiei totale a regiunii Cernui a sczut ntr-o manier dramatic. Explicaia rezid ndeosebi n politica oficial a autoritilor de la Moscova, respectiv Kiev, de sprijinire a imigrrilor masive de rui i ucraineni n zon. Numrul ruilor din Bucovina de Nord fa de perioada interbelic a crescut de peste zece ori, de la 5-6.000 persoane la 63.066 (n anul 1989).
n afara celor 184.836 de romni care triesc n regiunea Cernui, adic n Bucovina de Nord, Hera i Hotin, romnii mai triesc n regiunea Odessa (144.534), Transcarpatic (29.485), Nicolaev (16.673) i Kirovograd (10.694).
Romnii din regiunea Odessa locuiesc ndeosebi n fostul Bugeac, adic n cele trei judee din sudul Basarabiei (Cetatea Alb, Ismail i o parte din Cahul), iar cei din regiunea Transcarpatic sunt cei din Maramureul istoric.Numrul total al romnilor din Ucraina se cifreaz la circa 459.350 persoane”.
Miza ucraineilor este s-i tot scad treptat pe romni, privndu-i de cele mai elementare drepturi, ncurajndu-i s plece unde vd cu ochii. Iar n acest timp sunt adui de pretutindeni alogeni, privilegiai fa de populaia romneasc.
Cu muli ani n urm n colile cu predare n limba romn din regiunea Odessa, n actuala Ucraina, autoritile au impus „trecerea la procesul instructiv educativ n limba moldoveneasc“. Decizia se nscria n politica de reprimare a romnilor aflai, prin voia lui Stalin, pe cuprinsul statului ucrainean de astzi. n tratatul bilateral romno-ucrainean, semnat de Emil Constantinescu, un trdtor al intereselor romneti, era prevzut protejarea, de ctre fiecare din rile semnatare a minoritii celuilat stat, aflate pe teritoriul ei.
Cu toate acestea, dup semnarea documentului, politica discriminatorie a ucrainenilor fa de romani a cptat note din ce n ce mai agresive. S-a desfurat o adevrat ofensiva mpotriva limbii romne, a credinei i patrimoniului cultural romnesc. n tradiia politicii duse de bolevici i cu metode experimentate n vremea Imperiului Austro-Ungar ucrainenii i-au propus eradicarea „elementului romnesc“, prin asimilare forat, prin distrugerea memoriei etnice i mai ales prin atacul mpotriva limbii, fundamentul principal de susinere a spiritului naional. n zona sudului Basarabiei, aflat acum n componena Ucrainei de exemplu se aflau, nainte de 1940, 60 de coli romneti. n 1991, cnd Ucraina i dobndete statalitatea, mai erau doar 18 coli cu predare n limba roman i trei coli cu predare n limba rus, la care limba romana era studiat ca obiect. n tot intervalul dominaiei sovietice, limb de instruire n aceste coli era denumit oficial „limba moldoveneasc“ i era utilizat grafia ruseasc.

Proiectele ofensive ucrainene la adresa Romniei
Ucrainenii, n calitate de motenitori privilegiai ai URSS nu fac dect s continue practicile sovietice tratnd Romnia, la comun cu Rusia, ca o ar inamic.
Cea mai bun dovad este desfurarea periodic de aplicaii militare de ctre Ucraina pe baza unui scenariu al confruntrii cu Romnia. De exemplu nc din vara anului 2007, Ministerul Aprrii de la Kiev a desfurat o serie de aplicaii complexe de stat major pentru pregtirea cadrelor de conducere ale forelor militare terestre, navale i aeriene ucrainene la care au participat i reprezentani ai serviciilor de informaii militare i civile ale fostului stat sovietic.
Aplicaiile militare au presupus identificarea de ctre ofierii participani a unor soluii i scenarii de reacie ce vizau n mod direct posibilitatea unor confruntri militare dintre Ucraina i Romnia. Strategii de la Kiev considerau drept principale cauze ale unui eventual conflict militar dintre cele dou ri diferendele juridice privind statutul Insulei erpilor i al platformei sale continentale, precum i opoziia statului romn fa de construcia „canalului” Bastroe de ctre Ucraina.
La vremea aceea revista „Flot Ukrainii”, oficiosul forelor navale ucrainene, a cerut att suplimentarea numrului de vase militare ucrainene n regiunea „insulei lor”, ct i transformarea unei importante regiuni maritime limitrofe acestei stnci n zona militar exclusiv, unde s se poat desfura exerciii complexe.
n ce privete importana „canalului” Bastroe, n viziunea elitei politico-militare postsovietice de la Kiev, ea reiese din analizele strategice publicate de ctre „Narodnaya Armia” i „Flot Ukrainii”, prin care membri ai conducerii flotei militare ucrainene solicitau o majorare semnificativ a bugetului militar precum i preluarea de ctre Kiev a unor nave militare fluviale de la Flot Marii Negre a Federaiei Ruse.
S-a realizat consolidarea prezenei flotei militare fluviale ucrainene n regiunea „canalului” Bastroe, prin nzestrarea cu nave militare noi sau folosirea celor preluate de la flot rus, i construirea unor baze permanente ale flotei fluviale n aceast zon.
Ulterior, n 2008 au fost prevzute, n regiunea Bastroe, mai multe manevre militare complexe, cu participarea unor nave strine.
Accesul la gurile Dunrii a reprezentat ntotdeauna o problem de interes strategic pentru URSS i apoi de ctre noul stat Ucraina, care a preluat „motenirea“ frontierelor trasate de sovietici, cu sfidarea normelor de drept internaional. Proiectul ucrainean de construire a unei legturi directe Dunre-Marea Neagr prin canalul Bastroe, nu reprezint dect ultima din tentativele ucrainene de a-i consolida o poziie strategic la Marea Neagr i de a umili Romnia. Pe de alt parte Ucraina a blocat vreme de 17 ani navigaia pe braul Sulina, scufundnd pe canal nava ucrainean Rostok, n septembrie 1991.
n pofida tuturor protestelor internaionale Ucraina i-a construit canalul i aciunile mpotriva Romniei nu s-au oprit aici. Ele continu, pe numeroase planuri, definind o optic a confruntrii, specific aroganilor urmai ai URSS. Dosarul temelor de confruntare este mult mai vast, un lucru este cert, Romnia nu are nicio politic clar cu privire la protecia romnilor aflai n ghiarele haholilor i ruilor n timp ce Rusia, i Ucraina, lucreaz mn n mn pentru mtrirea oricror urme de romnism de pe teritoriile n care acetia se afl de veacuri, smulse rii prin mravele acorduri ale satanicilor asasini ai popoarelor, Stalin i Hitler.

sursa: roncea.net

, , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *