De ce se sinucid ungurii?

La începutul anului 2010, EUObserver anunța că cea mai mare rata a sinuciderilor în Europa rămâne în continuare în Ungaria. Conform unei statistici întocmite în luna aprilie de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare din Europa (OECD), în ciuda faptului că nivelul de viața în Ungaria este unul ridicat, 21 de unguri din 100.000 au preferat să își încheie singuri socotelile cu viața în anul 2009. De ce preferă ungurii sinuciderea este o întrebare care îi frământă pe experții si scriitorii de la Budapesta de mai bine de un secol.

Din acest punct de vedere Ungaria depășește până și Japonia, unde au fost înregistrate în 2009 doar 19 sinucideri la 100.000 de locuitori. Aceeași cifră este în Finlanda de 18 sinucigași la 100.000 de locuitori, 14, 2 în Franța, 14 în Elveția, 13,2 în Polonia și 12,6 în Austria (ultimele două fiind țări catolice). Statele cu cea mai scăzută rata a sinuciderilor în Europa sunt: Grecia (2,9), Italia (4,8) și Marea Britanie (6,1).

În România, rata sinuciderilor este 12,9 la 100.000 de locuitori – însă trebuie menționat faptul că această cifră este influențată de prezența a 1,5 milioane de etnici maghiari în România. Astfel, județul Harghita a fost înregistrată în anul 2008 o rată de 28,8 sinucideri la 100.000 de locuitori, cu mult mai mare decât media pentru întreaga Românie.

În secolul al XX lea, Ungaria a avut o istorie tristă a sinuciderilor. Conform statisticilor oficiale, rata sinuciderilor a început să crească abrupt în anii ’50 pentru ca în anii ’70 – ’80 să atingă un maxim de 45 de sinucideri la 100.000 de locuitori. Rata mare a sinuciderilor în Ungaria s-a păstrat și în anii ’90, însă a început să scadă dupa anul 2000 în urma desfășurării unor programe guvernamentale destinate combaterii acestui flagel. Totuși Ungaria și-a păstrat primul loc între statele europene.

O boală veche

În Budapesta metoda favorită a sinucigașilor este să sară de pe impresionantele poduri care traversează Dunărea. De multe ori acest gest are o mare componentă exhibiționistă: sinucigașul anunță posturile de știri (care în anii ’90 se întreceau în transmiterea în direct a săriturii mortale) și de cele mai multe ori iși dă foc înainte de saltul în gol.

Însă aceste gesturi nu constituie o noutate la Budapesta. La sfârșitul secolului al XIX lea în Budapesta a fost inaugurat podul Sfânta Margareta – care a fost imediat preluat de ungurii care decideau să își incheie socotelile cu viața. Pe 22 august 1877, poetul Janos Arany chiar a dedicat un poem sinucigașilor care se înghesuiau pe podul Sfânta Margareta, poem însoțit de o gravură sugestivă realizată de Mihaly Zichy.

O explicatie genetica

În anul 2001, psihiatrul sloven A. Marusic a lansat teoria conform căreia maghiarii sunt mai înclinați spre sinucidere datorită moștenirii lor genetice uralo-altaice, publicată în British Journal of Psychiatry.

Marusic pornește de la constatarea ca în Europa țările cu cea mai mare rata a sinuciderilor sunt Ungaria și Finlanda, ai căror locuitori mai împărtășesc o caracteristică: faptul că 90% din genele lor sunt europene și 10% sunt uralice. Din punct de vedere istoric, actualul teritoriu al Ungariei a fost ocupat în secolul al IX -lea de 100.000 până la 300.000 de migratori veniți din Asia Centrala, alcătuind un procent de 10-25% din populația existentă în acel moment.

În Europa exista o puternică tradiție a fabricării și consumului de alcool (sub forma vinului, berii sau cidrului) – însă populațiile din Asia Centrală nu cunoșteau alcoolul. Teoria lansată de Marusic susține că membrii triburilor uralo-altaice veniți în Europa, a căror structură genetică nu era compatibilă cu consumul de alcool, sunt strămoșii popoarelor care în prezent înregistrează rate ridicate de sinucidere.

Genele amintite sunt responsabile pentru o procesare greșită a alcoolului care duce la instalarea rapidă a alcoolismului și la dezvoltarea de tulburări mentale care favorizează sinuciderea.

Gena ADH2-2 este una extrem de comună printre ruși, iar cercetătorul Ogurtsov a demonstrat în anul 2001 că există o legătura directă între această genă și dependența de alcool și ciroza. Datele statistice au mai indicat faptul că purtătorii acestei gene sunt mult mai predispuși unor răspunsuri emoționale negative (agresivitate si depresie). Aceeași genă pare să fie prezentă la maghiari, rușii dobândind-o în urma faptului că au fost dominați mai bine de 300 de ani de tătari, la rândul lor o populație uralo-altaică.

George Damian – Historia

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *