29 thoughts on “Inregistrarea primului episod al emisiunii “De vorba cu mine insumi” – la Verdi TV

  1. Hmmm… ma indoiesc ca o camera hd ar schimba lucrurile. Ideile expuse raman aceleasi

  2. hmmm, si totusi e vorba de legaturi afective, emotii. Nu doar de carcasa fizica. Ce facem ? Ne intoarcem la conceptiile tiganului pedofil ? Doar ala le selectioneaza dupa cum arata …

    Nu e bine Mihai, nu e bine …

  3. De ce mai roxi ? E un fel de “monoloagele vaginului” in varianta… peniana :)))

  4. @MR

    De 10 minute m chinui s-mi dau seama cum naiba s-ți explic revolta pe care o simt n fața bdrniei din filmarea asta.

    M insulți ca femeie. Nu conteaz c nu sunt ea, conteaz c tu crezi c o femeie trebuie s fie frumoas ca s aib valoare, ca s poat s zic ceva n ce privește relațiile pe care le are, ca s poat s vorbeasc despre iubire.

  5. @roxi
    Promit ca la urmatoarea editie a emisiunii iti voi sterge impresia proasta creeata. Te invit sa intri in direct fie in studio, fiw prin skype, sa dezbatem. Ce zici, te bagi ?!

  6. manowar ? un idiot teribilist care loveste in femei. Si din cand in cand impresioneaza gagici. Deriei ii lucesc ochii de admiratie.

  7. @Last

    Mnu. 🙂 Dincolo de limbajul extrem de porcos, omul are dreptate cu destule chestii.

    Loveste in femei? Hm, si totusi e casatorit cu una.

  8. Referitor la femeia cu doi barbati

    Am impresia ca, atunci cand auzim de asa ceva, ne gandim imediat ca femeia care a reusit performanta asta tre’ sa arate beton, ca altfel care doi barbati ar accepta asa ceva. Insa realitatea e alta. Poate ca nu e decat o mediocra combinata cu doi mediocri, cum ar spune Manowar, sau poate ca i-a impresionat cu sexul ei oral de nota 10 sau cu talentele ei culinare sau cu cine stie ce.

    Singurul element din increngatura asta pentru care am asa, un semn de intrebare, e copilul ala de 9 ani.

  9. Si are pe blog numai materiale produse de el sau colaboratori , chestii filtrate de propria minte si felul cum vede/vad lumea, nu chestii de umplutura, ceea ce este de admirat.

    Acuma la partea cu imperfectiunile, colea cu femeile, colea cu Romanica, colea cu romanii and so on, n-ai ce face: e ca si cum ai vrea o pisica fara colti, ( ce draguta e, dar sa nu fie atat de cruda ), sau un trandafir fara tepi.

    @deria
    interesant ca pe site-ul unui nationalist il pomenesti pe unu care scrie cam anti-romania ( nu ca n-ar avea dreptate in multe multe locuri ).

  10. Foooaarte frumoasa emisiunea!
    Ar trebui sa-i pui si o muzica de fond, ma gandesc ca niste manele ar fi numai bune! Ar sugera din start nivelul discutiei cu tine insuti!

  11. Si o intrebare: ce parere are sotia ta de afirmatia ca o femeie daca e frumoasa e proasta si daca e desteapta e urata?

  12. @Last, Deria, EteFleoshc

    M-am uitat ce-i cu Manowar și nu m d pe spate din dou priviri aruncate. Dar pare genul care njur n mod egalitar pe toat lumea și care s aib mai mult de zis despre cte ceva, indiferent de exprimri.

    Nu sunt att de scandalizat de limbaj urt n general, dar cnd limbajul se adaug unei lipse de idei, sau unor idei proaste, nu pot s am o prere bun.

  13. @EteFleoshc

    S postezi doar materialele tale și ale colaboratorilor nu e o practic ludabil – e o practic standard pentru bloggeri.

    n primul rnd c ceea ce scriu alții e protejat de drepturile lor de autor – deci, de ex., dac eu aș vrea s preiau articolele originale ale lui MR ar trebui cel puțin s cer permisiunea. Acuma, din cauza faptului c e att de ușor s copy-paste și mult lume se gndește c tot ce e pe net e gratis, nu prea vezi chestia asta s fie foarte respectat dect de un numr restrns de persoane.

    Pe urm, mai clar, Google te penalizeaz pentru conținut duplicat. Eu cnd am mutat blogul de pe roxanamchirila.wordpress.com pe roxanamchirila.com n-am avut trafic via Google cu lunile pn m-a iertat pentru faptul c aveam doar conținut copiat.

  14. “Cam” anti-Romania, EteFleoshc? 😀

    Pai eu doar astea doua bloguri le citesc. Nu stiu tu. 😛

    Roxana

    O parte din postarile de pe blogul ala s-au dus naibii. Unele erau faine rau. Oricum e destula diferenta intre cum scria in 2002, cand a lansat blogul, si cum scrie acum.

  15. >S postezi doar materialele tale și ale
    >colaboratorilor nu e o practic ludabil – e o >practic standard pentru bloggeri.

    Scuze, dar cred ca iar stau prost cu romana. Cand am zis colaborator ma refeream la alti autori ai blogului, caz in care nu doar ca e laudabil dar e chiar recomandabil. E chiar opusul la ce ai interpretat tu. Dar din nou e posibil ca romana mea sa fie un pic subrezita.

  16. Da, știu la ce te refereai. Eu nu m-am fcut nțeleas. Voiam s zic c lucrul de care zici tu nu e de ludat, ține de normal și firesc. Sau ar trebui s țin.

    Stilul n care dai copy-paste la chestii de umplutur e de fapt cel ieșit din comun – și explicam de ce.

  17. Daca pui titlul De vorba cu mine insumi, si la comments spui ca e ceva gem monoloagele peniene, inseamna in concluzie ca recunosti ca esti o pula vorbitoare? Ma rog, mai mult un putoi…
    Ma, tu de fapt esti chiar prost, cu toate aerele tale mistico-sovine. Sa zici de unul singur ca esti o pula bearca, ce dracu sa mai comenteze omul???

  18. Operaiunea “Mockingbird” sau ce nseamn jurnaliti n misiune ordonat

    New York Herald Tribune, ABC, Saturday Evening Post, United Press International, Time, Life, Associated Press, Reuters, Mutual Broadcasting System – sau cel mai cunoscut i respectat ziar american, New York Times – au fost penetrate cu spioni CIA ori cu oameni de influen pro-CIA. Aproape 800 de organizaii de pres din SUA au contribuit la aservirea presei americane de ctre CIA. Existena unor mecanisme i instituii democratice cu tradiie, bine aezate, care dispun i exercit n mod real atribuiile cu care au fost investite a zdrnicit n parte eforturile celor din serviciile secrete. Oficial, acestei practici a CIA, dar i a altor servicii secrete americane i s-ar fi pus capt la sfritul anilor ’70. Neoficial, ea a fost continuat i dup 1990 existnd n acest sens din ce n ce mai multe indicii. Cu puin timp n urm, pe tema racolrii de jurnaliti de ctre serviciile secrete, n Romnia s-au fcut ceva “valuri”, dar ulterior, aa cum se ntmpl la noi, s-a aternut tcerea. Cu alte cuvinte…rmne cum am stabilit.
    “Gura pctosului adevr griete”
    ntr-un articol publicat recent n revista “Lumea” – din care vom reproduce de altfel cteva opinii i idei – Claudia Cristescu arta faptul c opinia public american a fost scandalizat s afle c servicile secrete americane, dar n mod deosebit CIA, au conceput o operaiune – operaiunea “Mockingbird” – care le-a permis s penetreze media american cu ofieri acoperii reuind ns n acelai timp s atrag de partea lor oameni cu influen i capacitate de decizie (directori de publicaii, redactori efi, etc.), precum i informatori. Trebuie s recunoatem faptul – l-au recunoscut de altfel i serviciile secrete – c valoarea unor asemenea surse este una deosebit, att din punct de vedere informativ (n mod deosebit pentru obinerea de informaii de ctre redactorii-ageni aflai n afara SUA i n zone de conflict), ct i ca mijloc de manipulare a informaiei n sensul dorit de serviciile secrete. n urm cu mai mult timp, dup ce prezentase un raport-bilan al SRI, Virgil Mgureanu, fostul ef al al acestei instituii, afirmase faptul c o bun parte din informaiile obinute – circa 40% spunea domnia sa – sunt procurate din pres. E drept c nu ne indica modalitatea, dar nu este greu de bnuit…Uneori, gura pctosului adevr griete.
    Jurnaliti pe post de “csue-potale”
    Jurnalitii Carl Bernstein i Bob Woodward, cei care provocaser cderea unui preedinte prin dezvluirile “Afacerii Watergate” n ziarul Washington Post, au reuit la sfritul anilor ’70 s intre n posesia unor informaii secrete privind planurile CIA de racolare i folosire a jurnalitilor, att pentru crearea unei imagini favorabile, ct i pentru procurarea de informaii. La mai bine de treizeci de ani dup ce fusese conceput i desfurat cu succes decenii la rnd, operaiunea “Mockingbird” – ce viza infiltrarea i manipularea presei, precum i procurarea de informaii prin intermediul jurnalitilor – a fost deconspirat de cei doi, iar n 1982, pe baza Legii accesului la informaii, CIA a fost somat s declasifice dosarele jurnalitilor implicai n operaiune. n anii ’50, majoritatea jurnalitilor care acceptaser s colaboreze cu CIA a considerat aceasta ca pe o datorie patriotic a oricrui bun american i foarte rar au acceptat bani pentru serviciile lor. Jurnalitii americani racolai de servicii sau cei care aveau acoperirea de jurnaliti fiind de fapt oameni ai CIA sau ai altor servicii secrete, au fost folosii deseori ca intermediari pentru a monitoriza deplasrile cetenilor est-europeni, dar i pentru a le transmite mesaje, bani i a culege informaii din rile fostului bloc comunist. Un caz foarte interesant – dac vrei un caz “coal” – l reprezint cel al preedintelui chilian Salvador Allende. Banii trimii de CIA opozanilor lui Allende ajungeau la acetia prin intermediul jurnalitilor i tot jurnalitii au fost aceia care redactau articole de propagand anti-Allende.
    Bush senior s-a opus deconspirrii
    Mult mediatizatul pericol comunist – real, dar supradimensionat – a fcut ca sarcinile CIA de racolare a jurnalitilor s fie mult uurate. Hal Hendrix, redactor al ziarului Miami News, ctigtor al Premiului Pulitzer i Jerry O’Leary de la Washington Star au fost dou dintre cele mai valoroase surse – deconspirate – pe care CIA le-a avut n America Latin n anii ’60. Un alt caz, devenit de notorietate, a fost cel al lui C.L. Sulzberger, editorialist la New York Times care, mpreun cu unchiul su, Arthur Hayes Sulzberger, redactor al ziarului Times, erau considerai dou dintre cele mai importante surse din media american. Un succes al CIA din anii ’50–’60 a fost plasarea a doi ageni sub acoperirea de jurnaliti – John i Stewart Alsop – care operau n Laos i Filipine i trebuiau s-i identifice i monitorizeze pe jurnalitii – muli dintre ei americani – care se opuneau n scris politicii desfurate n zon de Casa Alb. Senatorul Franck Church, preedintele Comisiei de anchet a activitii serviciilor de informaii a iniiat n 1975, o anchet privind modul n care CIA a utilizat jurnaliti ca informatori. Doi ani mai trziu, jurnalistul Carl Bernstein afirma ntr-un articol, c circa 400 de ziariti ar fi colaborat cu CIA. El nu se limita ns doar s afirme, dar pentru cea mai mare parte dintre cei 400 venea i cu argumente care s-i susin afirmaiile. Interesul cititorilor americani a crescut proporional cu indignarea lor pe msur ce nelegeau c parte din ziariti au fost folosii nu numai n operaiuni externe, ci i n cele interne. Adic mpotriva lor, ceea ce le nclca grav drepturile ceteneti, inclusiv primul amendament din Constituia SUA. William Colby i succesorul su la conducerea CIA, George Bush, tatl predecesorului lui Barack Obama, s-au opus cu mult trie deconspirrii argumentnd c o asemenea aciune ar duna activitii informative n general i ar deveni stnjenitoare chiar i pentru unii nali oficiali de la Casa Alb care i-ar fi dat anterior acordul, bineneles neoficial. Ancheta a fost n cele din urm stopat, dar Carl Bernstein mpreun cu ali jurnaliti i asociaii civice i-a continuat propria anchet.
    Deconspirarea jurnalitilor n varianta american
    Nu fr peripeii, Bernstein a reuit s aduc n atenia opiniei publice americane “nume grele” din presa american. El a demonstrate faptul c William Paley, preedintele CBS, asigura acoperirea agenilor CIA pentru a activa drept ageni externi. Paley l folosea ca intermediar pentru legtura sa cu CIA pe Sig Mickelson. Acesta din urm a devenit apoi director al postului de radio Europa Liber, un post mpnzit cu ageni americani sau jurnaliti informatori (la fel ca Vocea Americii). Doi ageni acoperii ai CIA – dar i jurnaliti de talent – pe care Bernstein i-a deconspirat – au fost Austin Goodrich i Frank Kearns, reporteri la CBS. Walter Pincus, cunoscut reporter, a fost i el deconspirat artndu-se faptul c, n calitate de jurnalist, a fost nfiltrat de CIA la Festivalul Internaional al Tineretului de la Viena, New Delhi, Ghana i Guineea cu sarcina de a-i spiona colegii jurnaliti americani acreditai la eveniment. Henry Luce, fondatorul revistelor Life i Time, a fost de asemenea deconspirat i el artndu-se n pres legturile sale cu CIA. Luce a fost acuzat c a acordat CIA mai multe legitimaii de pres n alb, pentru ca acetia s-i acrediteze oameni n diferite ocazii i n diferite zone de interes ale CIA. La nceputul deceniului 9 prea c peste scandalul declanat de Bernstein se va aterne uitarea, iar pentru CIA media era de acum un subiect nchis. Un raport al Consiliului pentru Relaii Externe cu privire la politica american n domeniul strngerii de informaii, fcut public n 1996, arta c CIA, dar i alte servicii americane, precum NSA, continu practica racolrii jurnalitilor. Scandalul este departe de a se fi ncheiat, doar c el mocnete ca un vulcan aparent stins i e doar o chestiune de timp pn cnd el va reizbucni. Cu ce consecine? Rmne de vzut…
    “Congresul nu va elabora nicio lege care s stabileasc o religie sau s interzic practicarea liber a unei religii, sau s reduc libertatea cuvntului sau a presei, sau dreptul poporului la ntrunire panic sau de a adresa Guvernului cereri privind repararea nedreptilor”.
    (Primul amendament din Constituia SUA, 1787)
    “Pentru serviciile secrete, un jurnalist de talent valoreaz mai mult dect douzeci de ofieri de informaii”.
    (Afirmaia unui ofier de informaii acordat lui Carl Bernstein, jurnalist la Washington Post)
    “Nu exist nicio diferen esenial ntre munca unui ofier de informaii i un jurnalist…Jurnalitii sunt cei mai buni spioni: beneficiaz de o mai mare libertate de acces dect orice diplomat”.
    (Generalul Iuri Kobaldze, oficial al Serviciului de Informaii Externe din Federaia Rus)

  19. @MR
    Daca te injura, ignorai. Inseamna ca esti pe drumul cel bun. Numarul dusmanilor este proportional cu valoarea pe care o ai in realitate.

  20. @just me
    Numarul dusmanilor este proportional cu valoarea pe care o ai in realitate.
    De acord cu tine, cel mai bun exemplu e Hitler ( si gasca de dictatori de dinainte/dupa)

  21. Nasol moment istoric emisiunea asta de 2 bani.ti-ai dat singur cu tesla-n oaie.te crezi interesant, dar esti pedant. M,La capitolul bun simt,in principal. Esti varza. Are dreptate Roxana
    Jignesti toate femeile. Judeci oamenii dupa cum arata,ca un cocalar mioritic .in primul rand oricine ar fi ,barbat sau femeie ,poate iubi mai multe persoane in acelasi timp. Daca tu nu poti,e problema ta. Dar lasa-i pe altii sa poata.daca nu te legai de cum arata femeia, si turna-i o ciorba crestina despre valorile familiei, educarea copiilor, n-aveam nik cu tine.0Dar daca te tiganesti,sa fii santos. de

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *