n 2003, o echip de oameni de tiin romni a inventat o metod de a extrage aurul i argintul care nu implica cianurile;

Cantitatea de metale preioase era recuperat cu un randament de 99,5% la aur i 91,4% la argint; n urma procesului rezulta i un produs secundar de mare valoare – trisulfura de arsen (8.000 de euro/kg pe piaa mondial); Prelucrarea a 500.000 de tone din haldele din Maramure ar fi adus, doar din vnzarea trisulfurii de arsen, 342.000.000 de euro; Pentru a-i finaliza cercetrile, specialitii au cerut tuturor instituiilor statului suma de 100.000 de euro; Nu a mai fost dat niciun ban i laboratorul n care se fceau cercetrile a fost vandalizat i distrus de indivizi rmai necunoscui. tii ce nseamn 100.000 de euro? paga obinuit a unui primar de ora mai rsrit. Sau cteva excursii pentru nimic ale parlamentarilor n ri exotice.

Niciunul dintre noi nu i poate imagina cte anse a pierdut ara asta. Exemplul de mai sus este doar unul. Sunt ferm convins c numrul e de ordinul sutelor. De ce se ntmpl asta? Primul motiv este caracterul de combinator al celor mai muli dintre politicienii romni. i aici m refer de la cei care ajung n Parlament pn la cei care sunt pui pe criterii politice la conducerea unei instituii. Ideea e simpl: „mie ce mi iese din asta?”. Pi ce s i ias politicianului din invenii, descoperiri? Acestea scot profit abia dup ce sunt puse n micare zeci de mecanisme. Iar, pe lng savani, muncete o armat de oameni ca s transforme un experiment de laborator ntr-un proces industrial. Nu e mai simplu s vin unul cu un lucru gata fcut? Chiar dac acel lucru va distruge ara i pe oamenii care locuiesc n ea? Al doilea motiv este prostia celor care ajung n funcii publice.

E greu s i explici unui individ care i-a luat diploma de licen la o facultate-fantom, care are „afacerile n snge” de cnd s-a nscut, care e logica i pentru ce e necesar s dai bani cnd un om de tiin i cere asta. ara e plin de Dinu Pturic, de oameni pentru care conteaz doar ce e aici i acum, ce are el pe mas i n garaj i pe ci i poate el clca pe grumaz. Al treilea motiv este interesul unor coloi ai economiei, venii din ri strine. Pentru ei, singura lege este cea a profitului. Nu conteaz cine i ci au de suferit. Iar n Romnia este foarte uor s gseti corupi care s te ajute. n lume este nevoie de sclavi. Romnia a fost i este un teritoriu fertil n acest sens. Dar doare i te umple de nervi cnd tii c cei care te conduc sunt argai cu simbrie pltit pentru stpnii din alte lumi. PS: ntreaga poveste a inveniei echipei Larechim o putei citi n revista „tiin i Tehnic”, Nr. 11 Februarie 2012,- „Munii notri aur poart”, autor: Alexandru Mironov.

Autor: Ramona Ursu
Sursa:Adevarul

Roșia Montan – o alternativ nepoluant la cianuri

Cunoscutul jurnalist de științ Alexandru Mironov a descris, n revista Științ&Tehnic, ediția februarie 2012, o tehnologie de extracție a aurului nepoluant, alternativ la metoda cu cianuri propus de RMGC și contestat n cadrul protestelor de strad, de la nceput de septembrie 2013.

n contextul n care liderii politici ai principalelor partide s-au pronunțat mpotriva proiectului de exploatare RMGC, iar acesta din urm urmeaz a fi respins n Parlamentul Romniei, republicm aici articolul d-lui Mironov, invitnd oficialii romni și mass media s investigheze mai amnunțit cazul alternativei nepoluante propuse la Baia Mare.

Am descris cu puțini ani n urm – n revista „Esenial” i ziarul „Cronica Romn”, ntr-o emisiune de televiziune i n alta de radio – o tehnologie de extragere a aurului i argintului din reziduuri miniere prin metode nepoluante, propus de un grup de cercetare tiinific numit SC Larechim (cercettori care lucraser anterior la excelentul „Institut pentru metale neferoase” din Baia Mare pe care marea dezindustrializare l-a suprimat pur i simplu).

Mediatiatizarea metodei a avut un efect neateptat, voi vorbi mai trziu despre dubioasa ntmplare de la Baia Mare, acum m ntorc la tehnologia descris de dr. ing. Vasile Coman, un manager cum puini exist n Romnia i un om n al crui cuvnt te poi ncrede.

Prietenul Vasile Coman mi-a spus, atunci, c ei lucrau, de ceva vreme, lao tehnologie care, se pare, avea meritul de a evita cumplitele cianuri. Cele pentru care, v amintesc, Ungaria ne-a reclamat la Parlamentul European, atunci cnd am poluat criminal rul Tisa. Bimarenii din echipa SC Larechim-ului descoperiser un activator, o substan care, ntr-un mediu alcalin amoniacal, permite o reacie cu cheltuial rezonabil de energie. Adugaser nco invenie privind extragerea arsenului din pirite aurifere(brevet RO 120980 / 28.08.2003). n laboratoarele i atelierele rposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalaie pilot pentru recuperarea aurului i argintului din piritele de la uior. Odat instalaia pus la punct, i dup un ir lung de experimente (24 arje de cte 200 kg pirite), ei ajunseser s poat asigura un proces constant de recuperare. Pe care l pot sintetiza n cteva propoziii.

Prin reactoare, vase de stocare i usctoarele instalaiei s-au pompat 400 kg pirite aurifere (3 arje au fost rebutate), tratate cu tiosulfat de sodiu n soluie; n urma operaiilor, chimitii bimreni au obinut 43,97 g aur (cu un randament de 99,5% !) i 165,7g argint (randament 91,4%), n 30 ore-manoper, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500kwh energie electric i 3 metri cubi de ap. Dar din prelucrare rezult i unprodus secundar de mare valoare,trisulfura de arsen. La o rejudecare a procesului tehnologic, iat ce rezult: c din o ton pirit aurifer se obin 13,25 kg trisulfur de arsen, la un pre de prelucrare de 1426,24 RON. Ceea ce nseamn c aceast substan util n industria vopselurilor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale, chiar n industria de armament s-a obinut la SC Larechim cu doar 400 euro/kg (dar, atenie, pe piaa mondial se vinde la preuri mult mai mari, ntre 5000 euro-8000 euro, dup cum variaz bursa materiilor prime!). Un calcul simplu ne arta c din cele 500.000 tone aflate atunci n haldele de la Flotila central s-ar fi putut obine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ameitoare – preiau cifra din raportul bimrean: 341.890.000 euro!! i chiar dac aurul i argintul recuperate din haldele Maramureului nu reprezint dect 20% din aceast sum, s recunoatem caverea din deeurile minelor aurifere este uria, putnd s acopere datoriile externe ale Romniei– aa cum s-a ntmplat, de pild, cu celebrul zcmnt de la Comstock din Virginia City, Nevada, n a doua jumtate a sec. al XIX-lea, care a echilibrat, n acea vreme, balana comercial a SUA!

Or, noi i urmaii notri nu avem motenire din istoria milenar a mineritului doar haldele maramureene (cu 10-12 g aur per ton i 50 g argint per ton), ci i pe cele de la Certej – Deva (8-10 g aur i 150 g argint per ton) i Roia Montan (2 g aur i 15 g argint per ton). Adica: „Munii notri aur poart, noi cerim din poart-n poart.

i numesc pe eroii de atunci ai cercetrii tiinifice din Maramure: dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Nftnil i dr. ing. Vasile Coman, nu tiu dac ei mai lucreaz i acum la acel proiect, trebuie s v spun c n 2009 ei adresaser o scrisoare-manifest Academiei Romne, preedintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist cu larg recunoatere internaional, dar au fost sesizate i ministerele de resort (ale Economiei i Mediului).

Fac fixarea temei – aa cum am nvat la cursurile de pedagogie – o fac pentru politicieni:pentru 1 kg aur i 5 kg argint extrase din haldele de pirite prin metoda SC Larechim se consum 0,7 t tiosulfat de sodiu, ntre 0,2 i 0,9 t var, 0,02 t NaOH, 0,5 t sulfat de amoniu i circa 0,03 t „activatori”. n total, de 1,5-2 ori mai mult cantitativ dect pentru tehnologiile pe baz de cianuri – dar la preuri de 2,5 ori mai mici!

Adugai ctigul enorm pe care l aduce trisulfura de arsen – i avei n fa una dintre posibilele mari lovituri economice ale Romniei. Mai era atunci nevoie de doar o investiie de circa 100.000 euro, care ar fi trebuit s in n via grupul de chimiti bimreni i s contribuie la aprarea bogiilor rii i cureniei ei.

Dar: la scurt vreme dup demersurile mele jurnalistice,laboratorul de la Baia Mare a fost vandalizat de indivizi rmai, firete, necunoscui.Este vorba, desigur, de o coinciden absolut ntmpltoare cu ofensiva mediatic din ultima vreme – ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni – care vrea s ne conving s ne aplecm i s culegem miliardele de dolari pe care vrea s ni le ofere o companie, desigur, mare prieten a Romniei. Generozitatea copleitoare a cuttorilor de aur – „Nu vrei 4 miliarde de dolari?” – vrea, desigur, s ne fac s privim cu mai mult bunvoin aventura. Numai c, n ceea ce m privete, eu sunt oltean-basarabean, i n ambele inuturi romneti bntuie ideea c atunci cnd cineva vrea neaparat s-i fac prea mult bine, trebuie s fii atent, foarte atent cu inteniile lui…

de Alexandru Mironov

sursa: stiinț și tehnic

, , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *