Organizațiile reprezentative ale romnilor din Covasna, Harghita și Mureș, constituite n Forumul Civic al Romnilor salut respingerea de ctre Comisia European a inițiativelor UDMR și Consiliului Național Secuiesc (CNS) privind autonomia teritorial a „Ținutului secuiesc”. Proiectul maghiar nu are temei juridic n conformitate cu tratatele europene. Scurt pe doi. Cu aceast rezoluție Europa a pus capac tembelei ncercri de revizuire a frontierei interne a Romniei.
Proiectele așa-numitului Consiliu Național Secuiesc și ale U.D.M.R referitoare la obținerea autonomiei „Ținutului Secuiesc”, sunt mult mai vechi. Pretinznd dreptul la autodeterminare a „poporului secuilor” Consiliul Național Secuiesc (CNS) a demarat la nceputul anului 2007 un referendum neoficial pe tema autonomiei teritoriale a asa-zisului Ținut Secuiesc. Cetțenii Romniei din județele Harghita, Covasna si Mureș au fost stimulați sa rspund la ntrebarea „Doriți ca Ținutul Secuiesc sa primeasc statut autonom si localitatea dumneavoastr sa fie parte integranta din acest Ținut?”.
Sfidnd autoritatea statului roman, doi parlamentari ai Republicii Ungaria, Ekes Jozsef si Gruber Attila, ai partidului de opoziție FIDESZ, au participat la “referendum” alturi de conducerea CNS si mpreun cu senatorul UDMR Sogor Csaba si deputatul UDMR Garda Dezso. Asa-zisul referendum s-a ncheiat pe 18 februarie. Organizarea plebiscitului neoficial pe tema autonomiei teritoriale a pretinsului Ținut Secuiesc a strnit protestele organizațiilor societții civile romanești din Harghita si Covasna. Forumul Civic al Romanilor din județele Covasna si Harghita, care reunește 13 organizații neguvernamentale afirm ca acest asa-zis referendum este neconstituțional, deoarece pune in discuție integritatea tarii. La scurt timp, Academia Romana si Traian Bsescu au declarat ilegal “referendumul”.De atunci, miznd pe cartea autonomiei, extremiști maghiar ca Sogor Csaba si Laszlo Tokes au ajuns si in Parlamentul European.

Provocarea autonomiei – „frontiera intern”

n decembrie 2010, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona, referitoare la procedura de aplicare a inițiativelor cetțenești. Conform acestei proceduri, pentru promovarea unei inițiative cetțenești, trebuie strnse 1 milion de semnturi din cel puțin 7 țri membre a UE, de la cel puțin 0,2% din populația acestora. Pe aceast baz, așa-numitul Consiliu Național Secuiesc a inițiat o acțiune strngere de semnturi n țrile membre ale Uniunii Europene, pentru a elabora la nivelul uniunii norma referitoare la autodeterminarea minoritților, respectiv pentru obținerea autonomiei Ținutului Secuiesc.
Uniunea European are n vedere o „Europ a regiunilor” numai n raport cu politicile de coeziune social, pe dimensiunile legate de creșterea economic și unificarea statistic a Europei, stabilite prin „Politicile de coeziune pe baza Strategiei de la Lisabona (2007-2013) ale Consiliului Europei din 2007”, respectiv, anterior, prin „Reglementarea 1059 din 2003 a Parlamentului European și a Consiliului Europei din 26 mai 2003, privind entitțile statistice unificate NUTS.
Medievalizarea Europei prin spargerea ei n ducate și principate dup criteriul unor națiuni inventate de interesele unor potentați locali este respins de instituțiile europene.
n proiectul depus de așa-numitul Consiliu Național Secuiesc (un ONG nenregistrat juridic) se solicit ca: “politica de coeziune a UE ar trebui s acorde o atenție special regiunilor cu caracteristici naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice, care sunt diferite de cele din regiunile nconjurtoare. Pentru astfel de regiuni, inclusiv n zonele geografice care nu au competențe administrative, prevenirea limitrilor economice, susținerea de dezvoltare și de conservare a condițiilor de coeziune economic, social și teritorial trebuie s se fac ntr-un mod care s asigure continuitatea caracteristicilor specifice. Pentru aceasta, aceste regiuni trebuie s aib șanse egale de a accesa diverse fonduri UE iar pstrarea caracteristicilor acestora ct și dezvoltarea economic corespunztoare a acestora trebuie s fie garantat, astfel nct dezvoltarea UE s poat fi susținut prin menținerea diversitții sale culturale.”
n proiectul depus de UDMR se face “apel la UE pentru mbuntțirea protecției persoanelor ce aparțin minoritților naționale și lingvistice și pentru consolidarea diversitții culturale și lingvistice n cadrul Uniunii și se solicit Uniunii Europene s adopte un set de acte legislative pentru a mbuntți protecția persoanelor aparținnd minoritților naționale și lingvistice și pentru consolidarea diversitții culturale și lingvistice n cadrul Uniunii. Acestea includ acțiuni de politic n domeniul limbilor regionale și minoritare, educație și cultur, politic regional, participare (spirit civic), egalitate, conținut media audiovizual, și, de asemenea, sprijin regional (de stat)”.
n rspunsul Comisiei Europeane de respingere a proiectului naintat de C.N.S. se menționeaz: “n urma examinrii v informam refuzul Comisiei de a nregistra inițiativa propus deoarece nu se ncadreaz n puterile Comisiei de nainta o propunere legislativ cu scopul implementrii Tratatelor.

Comisia european a demolat toate pseudoargumentele maghiarilor iredentiști

Dup examinarea prevederilor Tratatelor menționate de dvs. și a altor temeiuri juridice, Comisia a formulat aceast concluzie:
Obiectivul principal al inițiativei propuse, este de a asigura “egalitatea ntre regiuni și sustenabilitatea regiunilor culturale”,prin acordarea “atenției deosebite regiunilor cu caracteristici naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice, diferite de cele ale regiunilor vecine”. Ați propus Art. 2 și 3 din TEU (Maastricht) mpreuna cu Art. 153, 167, 170, 174, 176, 177 și 178 al Tratatului privind Funcționare UE ca baz legal a inițiativei.
Pentru a atinge acest obiectiv, precum este descris n cererea pentru nregistrare și n documentul de referinț, ați propus ca actualele reguli s includ trei puncte care s:
– Asigure ca statele membre respect n totalitate obligațiile internaționale privind minoritțile naționale.
– Defineasc conceptul de regiune “național”, ca “regiune cu caracteristici naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice, diferite de cele ale regiunilor vecine”.
– Identifice regiunile „naționale” fiecare n parte, lund n considerare criteriul n documentele internaționale enumerate, și n special dorința comunitților n cauza.
Cu referire la primul punct, niciunul dintre Tratate nu constituie un temei juridic pentru adoptarea unui act juridic ce sa permit verificarea dac statele membre respect n totalitate obligațiile internaționale privind minoritțile naționale.
Conform cererii maghiarilor al doilea și al treilea punct sunt necesare pentru a acorda o atenție deosebit regiunilor n contextul politicii de coeziune a UE. Orice msur adoptat n bazele legale a politicii de coeziune a Articolelor 177 și 178 TFEU are ca obiectiv doar consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale precum este menționat in Art. 174 TFEU. Promovarea condițiilor minoritților naționale nu poate fi nțeleas ca ajutor la reducerea “disparitților ntre gradele de dezvoltare ale regiunilor” și subdezvoltrii a anumitor regiuni, precum este menționat n Art. 174(2) TFEU. n acest sens, lista“dezavantajelor” expus n Articolul 174(3) TFEU, ce determin acordarea unei atenții deosebite asupra unei anumite regiuni este exhaustiv. n consecinț, Art. 174, 176, 177 și 178 TFEU nu constituie temeiul juridic pentru adoptarea actului legal propus.
n concordanț cu domeniul de activitate, instituțiile Uniunii sunt obligate s respecte “diversitatea cultural și lingvistic” (Art. 3(3) / T. Maastricht) și s stopeze discriminarea bazat pe “apartenența la o minoritate național”, și astfel, se abțin de la discriminarea pe baza apartenenței la o minoritate național) (Art. 21(1) / Carta).
Niciuna din aceste prevederi nu constituie o baz legal instituțiilor europene pentru a iniția acțiuni [n spiritul obiectivului CNS, anume al „regiunilor naționale”]. Mai mult, Articolul 2 TUE nu poate fi temeiul juridic pentru propuneri legislative. Nici Art. 153, 167 si 170 TFUE nu constituie temeiul juridic pentru propuneri legislative deoarece nu contribuie la ndeplinirea niciunui obiectiv al politicilor declarate n aceste prevederi.
n concluzie, Comisia consider c Tratatele nu confer temeiul juridice s permit o propunere legislativ cu conținutul cerut de maghiarii iredentiști.
n rspunsul Comisiei Europene la Proiectul naintat de U.D.M.R. se menționeaz: „Comisia a examinat inițiativa propus pentru a verifica dac ndeplinește condițiile expuse de mai sus. n urma examinrii, v informam refuzul Comisiei de a nregistra inițiativa propus deoarece nu se ncadreaz n puterile Comisiei de nainta o propunere legislativ cu scopul implementrii Tratatelor.
Dup examinarea prevederilor Tratatelor menționate de dvs. și a altor temeiuri juridice, Comisia a formulat aceast concluzie:
Principalul obiectiv al inițiativei este adoptarea unui set de reguli de acte juridice de ctre UE, care s protejeze minoritțile naționale și lingvistice nct s consolideze diversitatea n Uniune. (…) n primul rnd, cele dou tratate nu confer o baz legal adoptrii unor acte juridice care s promoveze drepturile persoanelor ce aparțin minoritților…Regulamentul privind Inițiativa Cetțeneasc nu prevede nregistrarea inițiativei doar a unor prți.”

Razboiul logistic desfșurat de Budapesta și Moscova

„Minoritatea maghiara are doua alternative (sic), respectiv revizuirea granițelor sau ntreprinderea de masuri de natura sa determine autonomia statala a acestora in Ardeal”, spunea Borbely Imre, la vremea cand era deputat al UDMR in Parlamentul Romaniei. Completndu-l, n aceeași perioad, acum peste un deceniu și jumtate, ministrul de externe al Ungariei, Geza Jeszenski afirma tranșant, rspicat,. obiectivele Budapestei: „Urmrim c Transilvania s devin un spațiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor n granițele lor existențe nainte de Trianon. nființarea Euroregiunii Carpatice reprezint doar nceputul care contureaz perspectiva rentregirii Ungariei Mari, prin msuri preponderent economice“ (Mitocrația imperial. Chestiunea Maghiar. Provo carea autonomiei – frontiera intern. Rzboiul logistic și „armele“ sale n Europa Central, pagina 179 – George Roncea – Revista de Sociologie, Geopolitic și Geoistorie – EUXIN, nr 1 – 2/1997).
Enclavizarea si secesiunea minoritatii maghiare, respectiv crearea unei frontiere ungare in interiorul Romaniei, ar putea constitui un model exploziv, un precedent de tip Kosovo intr-un stat al Uniunii Europene, susceptibil a pulveriza stabilitatea intregii Europe. n materialul de analiz realizat cu mai bine de 16 ani n urm, și rmas nu doar actual ci parc premonitoriu, artam c asemnarea amenințrii cu secesiunea pe varianta Transnistria, arat conivențe deloc ntmplatoare intre aceste conflicte latente, chestiune ce pune n discuție implicarea Moscovei (și) n lucrturile maghiare. Implicare ce este evident unora și trebuie subliniat pentru a nțelege primejdia focarului de conflict ntreținut de forțe de tip asiatic, zon de unde provin de altfel și ungurii.
Agitația de la Tiraspol și activitatea militar din ce n ce mai vizibil n ultima vreme pe zona frontierei estice a NATO și a Romniei arat c ne aflm n preajma unui focar reactivat de Moscova simultan cu frenetica resuscitare a secesionismului maghiar n zona Ardealului de ctre Budapesta.

George Roncea – Curentul

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *