Steagul Românesc

Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii vor să ne impună
Să jucăm cum cântă ei.

Mințile au luat-o razna;
Umblă zvonul deșănțat
Că-n Harghita și Covasna
Vor să facă “stat” în Stat !
S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd!
Imnul românesc și steagul
Nu se-aud și nu se văd !
Crișul, Mureșul , Târnava

Poartă jalea în aval.
Nesfârșită e gâlceava;
Nu e liniște-n Ardeal.
Munții stau să răbufnească;

Fierbe galbenul podiș!
Vatra sfântă strămoșească
E tăiată-n curmeziș.
Se anunță o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună
Pe cultură sigla lor.
Atmosfera prevestește
Un pericol iminent!
Tot ce sună românește
Capătă un alt accent.
Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nimănui…
Nu lăsați ca vorbitorii
Altor limbi pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
Și să muște din cuvânt!
Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc!
Scoateți steagul la vedere
Și-n Ținutul Secuiesc!
De pe stâncile străbune
Decebal ne dă curaj!
Faceți imnul să răsune
Peste Mureș, pân-la Blaj!
Nu permitem celor care
Se pretind aici stăpâni,
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români!

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *