De ce copiii ținuți în brațe de cerșetori dorm mereu?

Azi , între câteva melodii ascultate la maxim în autobuz am găsit postat pe facebook un articol(mai exact aici) care mi-a stârnit interesul. Acesta pleacă de la întrebarea ”De ce copiii ținuți în brațe de cerșetori dorm mereu?” și prezintă o ipoteză destul de șocantă.

De ce am hotărât să îl postez aici?
Pentru că nu m-am gândit niciodată la acest aspect, nu mi-am pus niciodata această întrebare și pentru că răspunsul găsit de autorul(necunoscut până în momentul de față) m-a șocat. Trebuie să recunosc că am încercat și abordarea lui Toma necredinciosul și am încercat să aflu mai multe de la Google(cel care se presupune că știe tot) dar până și el este depășit de această temă.
În concluzie, nu stiu dacă este vorba de o situație reală dar cred că e un lucru la care putem medita măcar preț de câteva minute.
….spor la citit.

””În apropiere de stația de metrou stă o femeie de o vârstă nedefinită. Are părul încâlcit și murdar, iar capul îl ține plecat a jale.

Femeia șade pe jos; e murdar, iar lângă ea se află o pungă. În punga aia, oamenii aruncă bani. Pe brațele femeii doarme un prunc de doi ani. Are o bonețică murdară și hainele murdare.

“Madona cu copilul” – mulți trecători o să dea bani. Oamenii de felul nostru – nouă întotdeauna ne pare rău de cei mai puțin norocoși. Suntem gata să le dăm celor nenorociți ultima cămașă, ultimul bănuț din buzunar și să nu ne gândim niciodată la altceva. A ajuta pare să însemne “a face o treabă bună”…

Am trecut pe lângă o cerșetoare timp de vreo lună de zile. N-am dat niciun ban, pentru că știam că e un șmen practicat de o bandă și că banii strânși de cerșetori o să fie dați celui care controlează cerșetorii din zona respectivă. Iar oamenii aceia dețin numeroase proprietăți și mașini de lux.

Oh, desigur, și cerșetorul primește ceva. “O sticlă de vodcă seara și o șaorma”.

O lună mai târziu, trecând pe lângă cerșetori, mă lovește brusc șocul unei revelații.

Stau la intersecția aglomerată și mă holbez la copil, îmbrăcat ca întotdeauna, în costumașul murdar. Mi-am dat seama că ceva nu prea era “în regulă” – să găsești un copil într-o stație de metrou murdară, de dimineața până seara.

Copilul dormea. Nu plângea și nu țipa niciodată; era mereu adormit, cu fața îngropată în genunchiul femeii care îi era MAMĂ.

Dragi cititori, are vreunul dintre voi copii? Vă amintiți cât de mult dorm pe la vârsta de 1-2-3 ani? O oră sau două, maxim trei (nu consecutive) de somn după amiază și după aia se pornesc din nou la viermuit. Însă toată luna, în fiecare zi de mers la metrou, n-am văzut niciodată un copil treaz! M-am uitat la omulețul cu fața îngropată în genunchiul mamei lui, apoi la cerșetoare – și bănuiala a început să crească treptat în mintea mea.

– De ce doarme tot timpul?! am întrebat, uitându-mă la copil.

Cerșetoarea s-a prefăcut că nu mă aude. Și-a lăsat ochii în jos și și-a ascuns fața în gulerul jachețicii copilului. Am repetat întrebarea. Femeia s-a uitat din nou în sus. Se uita undeva în spatele meu, obosită și vizibil iritată. Privirea ei semăna cu a unei creaturi de pe altă planetă.

-Șterge-o… a murmurat printre buze.

-De ce e adormit?! aproape că am strigat eu…

În spatele meu, cineva mi-a pus o mână pe umăr. M-am uitat înapoi. Un bătrân se uita la mine dezaprobator:

– Ce vrei cu ea? Nu vezi ce greu a lovit-o viața… Hm?

Scoate niște bănuți din buzunar și îi aruncă în punga cerșetoarei.

Cerșetoarea a făcut cu mâna semnul crucii, afișând un chip de umilință și de jale universală. Tipul și-a luat mâna de pe umărul meu și a ieșit din stația de metrou.

Pun pariu că, acasă, o să povestească despre cum a apărat el o biată femeie săracă de un om fără suflet, la metrou.

A doua zi am sunat un prieten. Era un tip amuzant, cu ochi ca măslinele, român. Reușise să facă doar trei ani de școală. Lipsa totală de educație nu îl împiedică să se plimbe pe străzile orașului în mașini străine scumpe și să locuiască într-o “căsuță” cu nenumărate ferestre și balcoane. De la prietenul meu am reușit să aflu că această afacere, în ciuda aparentei spontaneități, este în mod clar organizată. Este supravegheată de rețele organizate de cerșetorie. Copii folosiți sunt “închiriați” de la familii de alcoolici sau sunt pur și simplu furați.

Eu trebuia să aflu răspunsul la întrebarea – de ce doarme copilul? Și l-am primit. Prietenul meu rrom a rostit fraza în mod absolut obișnuit, cu o voce calmă, ca și cum ar fi vorbit despre vreme, făcându-mă să mă zvârcolesc sub impactul șocului:

– Sunt pe heroină, sau pe vodcă…

Am rămas consternat. “Cine e pe heroină? Cine e pe vodcă?”

Mi-a răspuns:

– Copilul, ca să nu țipe. Femeile stau cu el toată ziua; îți imaginezi că puradelul s-ar plictisi…

Ca să țină copilul adormit toată ziua, îl îndopau cu vodcă sau cu droguri. Desigur, organismul copiilor nu e capabil să facă față unui asemenea șoc. Și adesea, copiii mor. Și lucrul cel mai îngrozitor – uneori copiii mor în timpul “zilei de lucru”. Iar mama imaginară trebuie să țină pe brațe un copil mort, până seara. Astea sunt regulile. Iar trecătorii o să arunce ceva bănuți în pungă și vor crede că fac o faptă morală. Că ajută o “mamă singură”…

A doua zi mergeam prin apropierea aceleiași stații de metrou. Mi-am scos la lumină identitatea de jurnalist și m-am pregătit să pornesc o conversație serioasă. Dar n-a mers. Însă a scos la iveală următoarele…

O femeie stătea pe jos și ținea pe brațe un copil. Am întrebat-o despre actele copilului și, lucrul cel mai important, unde e copilul de ieri – lucru pe care ea l-a ignorat pur și simplu.

Întrebările mele nu au fost ignorate de trecători. Mi s-a spus că sunt nebun, să țip la o biată cerșetoare cu un copil. Până la urmă, am fost scos din stația de metrou, în șuturi și huiduieli. Singurul lucru care îmi mai rămânea de făcut era să sun la poliție. Când a sosit poliția, cerșetoarea și copilul dispăruseră. Am rămas acolo, cu un sentiment deplin de “Încerc să mă lupt cu morile de vânt”.

Când vedeți la metrou sau pe stradă femei cu copii, care cerșesc, gândiți-vă înainte să duceți mâna la buzunar. Gândiți-vă că, dacă n-ar fi fost sutele și miile noastre de mâini care se duc către buzunar, afacerea asta ar fi murit. Ar fi murit afacerea, și nu copiii – îndopați cu vodcă sau cu droguri. Nu vă uitați la copilul adormit cu afecțiune. Ci vedeți acolo oroarea… De vreme ce citiți acest articol, acum știți de ce doarme copilul din brațele cerșetoarei.”
(Textul a fost șter pentru o perioadă. Am hotărât să îl fac public din nou pentru că merită totuși citit și merită luată atitudine  în ceea ce privește această situație. Nu în ultimul rând  traducerea din engleză a fost realizată de magicInsights căruia îi mulțumesc. )

sursa: blogul Simonnei Sacalianu 

comentariu rapcea.ro: pentru a nu vă lăsa șocați de acest articol, trebuie să spun că știam de obiceiul “tradițional” al unora de pe la țară, de a ține copii neastâmpărați “adormiți” cu ceai de semințe de mac (papaver somniferum), de fapt aceeași plantă din care se extrage și heroina. probabil că e mai simplu în ziua de azi pentru cerșetori să le dea copiilor heroină decât ceai de semințe de mac. Aveam la țară, la bunici, o familie de vecini care își țineau copii tot timpul pe ceai de mac, ca sa nu îi deranjeze, că munceau mai tot timpul și nu prea aveau timp de ei. Rezultatele s-au vazut în timp. Fata are un mic retard, iar băiatul nu a putut trece de 8 clase.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *