de Mihai Tociu

Stimate domnule/doamn deputat,

Camera Deputaților a adoptat n data de 29.10.2013Propunerea legislativ pentru punerea n aplicare a prevederilor art.9 Justiia al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare conform Legii de ratificare nr.282/2007 (Pl-x 273/2013).

Unele dintre modificrile pe care aceasta le va produce laLegea nr. 303/2004 privind statutul judectorilori a procuroriloratrag atenția n mod deosebit, astfel:

– ”La judectoriile, tribunalelei curile de apel n raza crora ponderea locuitorilor aparintoriunei minoriti naionale depete 20%,vor fi numii respectiv angajaii judectori, procurorii personal auxiliar care cunosc limba minoritii naionale respectiventr-un numr suficientpentru a garanta funcionarea instanei conform prevederilor procedurale n vigoare.”

– „Candidaii declarai admii la examenul de capacitate careau susinut cu succes un examen de cunoatere a limbii unei minoriti naionaleprevzute n Legea nr. 282/2007au prioritate n alegerea posturilorde la judectoriile n a cror razminoritatea naionalrespectivare o pondere semnificativ.”

– „Pentru posturile vacante care necesitcunoaterea limbii unei minoriti naionale conform prevederii alin. (1) al art. 43pot participadoar candidaiicare au susinut un examen de cunoatere a limbii minoritii naionalerespective.”

Aceste prevederi vor ngreuna, și n unele cazuri vor bloca,participarea etnicilor romni la ocuparea posturilor vacante, ceea ceprezint un potențial real deexcludere progresiv a acestora din sistemul de justiție n zonele n care triesc minoritți naționale n pondere de peste 20%. n plus, aceast lege nu conține niciun mecanism de protecție mpotriva abuzrii acesteia, ct timp ponderea etnicilor minoritari care urmeaz s fie angajați/numiți n judectoriile, tribunalele și curțile de apel din respectivele zone este stabilit prin sintagma ”un numr suficient”.

Referitor la obligațiile Romniei care decurg din ratificarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, avizele de la Comisia juridic și de la Consiliul Suprem al Magistraturii menționeaz foarte clar, cu litere ngroșate n documentul original:”Romnia și-a ndeplinit, la nivelul dreptului intern, angajamentele asumate. A extinde acest cadru legal, dincolo de obligațiile asumate la nivel internațional, dndu-se curs soluțiilor avansate de ctre inițiatori(deputații UDMR Marton Arpad-Francisc și Mate Andras-Levente)… rmne o facultate a autoritților naționale, competența de apreciere revenindu-i exclusiv legiuitorului…”.

Aceasta nseamn c adoptarea acestei legi reprezint un gest total gratuit, fr o motivație juridic.

Chiar și Guvernul a emis un punct de vedere negativ pentru aceast propunere legislativ, deoarece a considerat c aceasta nlocuiește ”admiterea n magistratur a judectorilor și procurorilor prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații” cu criteriul cunoașterii limbii unei minoritți naționale.

O alt prevedere a acestei propuneri legislative care atrage atenția este:

„Cererilei alte nscrisuri pot fi depuse att n limba romncti n limba unei minoriti naionale prevzutla art. 5 al Legii nr. 282/2007, sarcina traducerii acestora revenind instanei de judecatfrca aceasta simplice cheltuieli suplimentare pentru cei interesai.”

Consecința imediat a acesteia va fi invadarea tuturor instanțelor de judecat din țar cu documente redactate n limbile bulgar, ceh, croat, german, maghiar, rus, srb, slovac, turc și ucrainean, deoarece aplicarea acestei prevederi nu este restricționat la nivelul zonelor cu populații minoritare semnificative, iar cetțenii de alte naționalitți sunt dispersați pe ntreg teritoriul țrii.

Acest prevedere constituie un alt motiv pentru care Guvernul nu a susținut adoptarea inițiativei legislative n discuție, deoarece costul traducerii documentelor va fi suportat de Bugetul de stat și citez din motivația Guvernului: ”Astfel, nu se respect dispoziția constituțional, care, la art. 138 alin. (5), din Constituția Romniei, prevede c ”Nicio cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr stabilirea sursei de finanțare”.”.

Suplimentar celor de mai sus, avizul Comisiei Legislative și cel al Consiliului Suprem al Magistraturii au punctat un numr nsemnat de erori tehnice și de formulare n forma n care propunerea a fost naintat Camerei Deputaților.

Cu toate acestea, aceast propunere legislativ a fost adoptat de ctre Camera Deputaților prin procedura adoptrii tacite și calitatea dvs de deputat v face prtaș la parcurgerea acestui demers legislativ.

Din perspectiva democratic a reprezentativitții și responsabilitții pe care dvs o aveți faț de cetțeni, v adresez urmtoarele dou ntrebri:

1. n ce msur considerați c electorii din circumscripția dvs, dar și cetțenii Romniei n general, se simt reprezentați de modul n care dvs ați participat, prin acțiune sau inacțiune, la procesul prin care aceast propunere legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților?

2.Ce consecințe ar fi avut o eventual respingere a acestei propuneri legislative de ctre Camera Deputaților?

Consider c un termen de o sptmn este rezonabil pentru a v pune n scris rspunsurile la aceste ntrebri, simple și directe, pe care nu m ndoiesc c le aveți formulate nc din momentul n care ați decis modul n care s interveniți n procesul legislativ n discuție.

Cu considerație,

Mihai Tociu 7 Noiembrie 2013

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *