La 15 noiembrie 2013 s-au mplinit 95 de ani de la unirea Bucovinei cu Romnia. Decretul — lege prin care regele Ferdinand I a consfințit unirea Bucovinei cu Romnia, aprut n Monitorul Oficial nr.217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919.

Congresul general al Bucovinei‘, format din reprezentanții aleși ai romnilor și ai naționalitților dinBucovina, a hotrt, la 15/28 noiembrie 1918, n unanimitate ‘unirea necondiționat și pe vecie a Bucovinei, n vechile ei hotare pn la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul Romniei‘.

Acesta este al doilea mare moment dinprocesul de rentregire național a statului unitar romn. Un prim act se svrșise la 27 martie/9 aprilie 1918, cnd teritoriul cuprins ntrePrut, Nistru, Marea Neagr cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voința Sfatului Țrii, cu Romnia.

n toamna anului 1918, superioritatea economico-militar a Antantei a devenit tot mai evident. Deși autoritțile de la Viena ncercau cu disperare menținerea Imperiului Austro-Ungar, prin mai multe concesii acordate naționalitților, cursul evenimentelor a dus spre un alt deznodmnt.

Evenimentele dinBucovinaau avut o strns legtur cu evoluția situației din imperiu și cu acțiunile romnilor din Transilvania. n octombrie 1918, au avut loc, la Liov, lucrrile Adunrii Naționale Constituante, convocate de Consiliul Național Ucrainean. Cu aceast ocazie, s-a pus problema ‘independenței’ teritoriului austriac n cadrul Austro-Ungariei, urmnd s nglobeze inclusiv Bucovina nord-vestic. Proclamația de la Liov a produs ngrijorare n rndul romnilor din Bucovina.

Fruntașii mișcrii naționale de aici — Iancu Flondor și Sextil Pușcariu — au luat inițiativa organizrii unei adunri naționale. Manifestarea a avut loc la 14/27 octombrie 1918, la Cernuți, și s-a bucurat de participarea deputaților romni din Parlamentul de la Viena și a foștilor deputați din ultima Diet bucovinean. Participanții au adoptat o Moțiune, care aproba funcționarea unei Adunri Constituante, ce hotra ‘unirea Bucovinei integrale cu celelalte țri romnești ntr-un stat național independent’ și instituia un Consiliu Național. Acest Consiliu era alctuit din 50 de membri și avea misiunea de ‘a conduce poporul romn din Bucovina și a-i apra drepturile și spre a stabili o legtur ntre toți romnii’. Moțiunea citit de Iancu Flondor a fost acceptat n unanimitate.

Consiliul Național a instituit Consiliul Secretarilor de Stat, compus din 14 membri și un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor și n componența cruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Pușcariu, Vasile Bodnrescu, Radu Sbierea și L. Tomoioag. Deciziile Adunrii au fost prezentate guvernatorului Ezdorf, cruia i s-a cerut s predea puterea administrativ noului guvern. Inițiativa Adunrii Constituante din Bucovina a avut o importanț deosebit n desprinderea provinciei de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminrii naționale.

Acest organ reprezentativ pentruBucovinaa decis, n deplin unanimitate, ‘unirea Bucovinei cu celelalte țri romnești ntr-un singur stat național independent și va purcede n acest scop n deplin solidaritate cu romnii din Transilvania și Ungaria’.

Congresul a decis n unanimitate: ‘Noi, Congresul general al Bucovinei, ntrupnd suprema putere a țrii și fiind investit singur cu putere legiuitoare, n numele Suveranitții Naționale, Hotrm Unirea necondiționat și pentru vecie a Bucovinei n vechile hotare pn la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul Romniei’.

n numele Consiliului Național Polonez a vorbit Stanislas Kwiatowski care a spus: ‘Noi recunoaștem, n ntregime, drepturile imprescriptibile ale poporului romn asupra teritoriilor de la sud de Nistru n general, și n special asupra Bucovinei’.

n numele Consiliului Național German, delegatul Alois Lebouton a declarat: ‘Consiliul Național German, n numele germanilor din Bucovina, se pronunț pentru unirea Bucovinei cu Regatul Romniei’.

Actul istoric svrșit laCernuțirepara, dup spusele lui Constantin Kirițescu, ‘nelegiuirea de la 1775. Coroana lui Ștefan cel Mare, ptat de sngele de mucenic al lui Grigore Vod Ghica se așaz strlucitoare pe fruntea lui Ferdinand I, rege al tuturor romnilor’.

Unirea Bucovinei cu patria-mama fost urmat și ncununat de actul istoric de la 1 decembrie 1918, cnd avea loc Marea Adunarea Național de la Alba Iulia care decidea Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Romnia.

sursa: ziuaveche

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *