Corneliu-Zelea-CodreanuPrezenta n istorie a Cpitanului

Acest conductor exceptional este Cpitanul. Lumea legionar se naste din virtualittile sufletului romnesc prin prezenta polarizatoare a Cpitanului.

Personalitatea acestui om e reprezentativ romneasc prin aceea c e singurul om politic care crede n Dumnezeu. Nu numai celcrede. Dar crede cpolitica e supus si ea lui Dumnezeu.Prin aceasta e pe linia romneasc a lui Stefan cel Mare.

Personalitatea acestui om e unic prin bogtia fr sfrsit a tuturor nsusirilor lui. Pus n fataoricreisituatii de viat, omul acesta a putut ntotdeauna si va putea ntotdeauna s fac fat. Pentru c are la ndemntoatensusirile sufletului omenesc.

Omul acesta e un cerebral si un sentimental n acelasi timp, e rational si mistic, e bun si aspru, blnd si neierttor, voluntar si domol, mndru si modest, tenace fr s fie rigid, idealist fr s fie utopic, vizionar al marilor latente romnesti, cu o nalt energie spiritual, pe ct de rezistent energie fizic, pedagog si comandant, rbdtor, stpnit, chibzuit, desi tumultos n structura temperamentului su, viteaz si, mai cu seam, moral n cel mai greu nteles al cuvntului, adic dezlegat de imperative personale – om predestinat naltelor dominri colective.

Ceea ce e singular, dup cum se vede, n constructia sufleteasc a acestui om, e c n el slsluiesc valabil nu numai cele mai numeroase calitti sufletesti, ci cele mai deprtate. nalta lui putere de proiectie a spiritului si n acelasi timp, exceptionala lui putere de organizare material – surprinztorul luibun simt –formeaz un contrast de o fertilitate aproape nemaintlnit. Oamenii care se bucur de nltime spiritual sunt, de obicei, complet dezorientati n viata concret. Iarorganizatoriinu sunt niciodatobsedati de imperative spirituale.

Si iat, omul acesta e valabil pentru toate planurile vietii. Omul acesta are cea mai armonioas mbinare a intelectului cu vointa si sentimentul, fiind prin astea omul cel mai ntreg si mai sntos al contemporaneittii, expresia cea mai plenar a omeniei noastre romnesti. Cerebralismul su e un cerebralism care merge pn la luciditate, la iluminare, vointa e o voint de otel si afectivitatea sa e urias, o afectivitate care proiecteaz asupra tuturor fiintelor din jur marea sa radiatie interioar. E ceva unic – ca n pasiunea Sfntului Francisc din Assisi – n uriasa putere de iubire a acestui om pentru ceilalti oameni, pentru celelalte fpturi ale lui Dumnezeu, pentru animale si gzele colorate ale cmpurilor si pentru flori si pentru psrile lui Dumnezeu si pentru copiii o urias putere de iubire, o nesfrsit buntate.

Aici, desigur, e nsusirea esential care l face un predestinat. Nimic nu s-a fcut niciodat n lume, fr iubire. Nu putem iubi, nu putem crea. E un adevr care depseste biologia. Porneste din divinitate, de la Isus. Cine poate nchina o mare, nesfrsit iubire acestui neam romnesc, acela l va fecunda.

Cci numai cine poate astfel iubi neamul – neamul acesta asa cum este el, socotit pctos, ros de grele mosteniri istorice si pcate atavice – numai cine l poate iubi total si poate total s i se jertfeasc, numai acela va putea dezmorti latentele vietii etnice, aducnd la suprafat un cu totul alt suflet romnesc dect ne-am obisnuit s-l vedem. E aici un tainic proces de fecundare, un complicat joc de dezlntuiri luntrice pe care numai afectivitatea l realizeaz n ascunsul suflet omenesc.

Fenomenul politic*) romnesc, adic o mare nflorire de nzuinte vitale, va fi posibil numai atunci cnd neamul acesta obijduit va simti, va simti n sfrsit asupra lui, tradus pn n faptele mici concrete, o mare iubire care planeaz deasupra-i, care i va da n sfrsit sentimentul c are pentru ce tri, c nu mai sunt zadarnice sfortrile, c e nteles, ajutat, ridicat.

Creatia politic romneasc va fi posibil abia atunci cnd n locul monstruoaseiabstractiia statului romn actual, se va realiza, de la Cpitan pn la ultimul romn,sentimentulmarii comuniuni romnesti.

Si atunci se va deschide marea epoc romneasc.

Un astfel de om cum e Cpitanul, prin complexitatea nsusirilor de care dispune, poate ptrunde toat diversitatea vietii si se aseaz ninimalucrurilor. De acolo este un punct de observatie si o perspectiv asupra vietii care ti ngduie s o vezi simultan n totalitatea ei. Rezolvrile de viat, care pornesc din acel punct de observatie central asupra ei, sunt rezolvri definitive. Omul care st n inima lucrurilor nu greseste niciodat. Faptele lui pot s apar greseli – imense, monstruoase – bietilor oameni de duzin, care rezolv viata la suprafat, cu perspectivele lor mediocre si momentane. E de ajuns, ns, s se deschid perspectiva, pe care oamenilor obisnuiti le-o deschide timpul, pentru ca toti s-i recunoasc dreptatea.

Verificarea obiectiv a celor spuse pn aici, a marilor lui nsusiri, a puterii lui creatoare, a organicittii faptelor sale, st n observatia izbitoare c, de vreo sase ani ncoace, desi omul acesta n-are nici o calitate oficial n tar, politica oficial a trii romnesti a nceput s se nvrt cu toate evenimentele ei importante ca simple reflexe n jurul faptelor sale.

Pentru c numai faptele sale sunt organice colectivittii romnesti.

Numai faptele sale sunt esentiale destinului romnesc.

_________________

*) Pstrm cuvntul„politic”pentru a nu izbi prea tare mentalitatea actual. Si pentru a desemna, oarecum, aspectulrealizrilor materialece vor nsoti viitorul fenomen romnesc. Care, ns, nu se va mai putea numi fenomen politic.

de Victor P.Grcineanu
Bucuresti, 1937

sursa: apologeticum

, , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *