Scriu acest articol din perspectia experienței mele profesionale de avocat care a avut ocazia s aprofundeze att legislația bancar ct și o cazuistic bogat n materie de litigii cu bncile.

Scriu n ideea c oamenii, citind acest articol SE VOR OPRI DE LA A MAI FACE CREDITE LA BNCI, ruinndu-și orice șans de mai bine pentru viitor.

Personal, nu am fcut NICIODAT nici mcar un singur mprumut la vreo banc, și n general am oroare de mprumuturi. Nu pot dormi noaptea știind c datorez cuiva ceva (același lucru și cu rzbunarea – n general m strduiesc s nu rmn dator, pentru a nu face din asta o surs de insatisfacție 🙂 – dar asta e o alt poveste, personal aș zice).

Un prim sfat, dac vrei s faci un mprumut bancar: NU L FACE ! Dac totuși te ncpțnezi s faci prostia asta, citește acest articol și mai reflecteaz odat ! n general, la astfel de lucruri, regretele sunt tardive – odat ce-ai semnat, și nici un avocat de pe lume nu te poate ajuta, cci bncile conduc lumea. Ah, și scuza copilreasc de genul “n-am știut c…” NU ȚINE ! Bncile nu iart pe nimeni. Fr excepție, orict de “prietenoase” ar prea ele sau angajații lor n ofertele inițiale.

Deci, s ncepem cu nceputul. Te trezești c ți se ofer un credit n termeni foarte avantajoși (dobnd mic, fr comisioane de administrare, condiții flexibile de rambursare, aprobare rapid, etc.). Dac este vorba de o sum mic (așa-zisul mprumut “de nevoi personale”), banca nu ți cere s garantezi cu nimic acest credit. O adeverinț de salariu și eventual doi giranți sunt suficienți. ns dac vorbim de sume mari, pentru achiziții de imobile, lucrurile se schimb. Acolo garantezi cu casa, trenul, sau ce mai ai, și eventual și cu giranții care pun și ei umrul cu bunurile lor proprii, la garanții.

Și ți se vr sub nas formularul de contract de credit “standard“, iar tu, n loc s pltești o or un avocat bun care s ți explice n ce te bagi, semnezi ca primarul, fericit c ai reușit s ndeplinești condițiile de creditare, de parc ți-ar fi fcut banca cine știe ce favor c ți-a dat bani cu mprumut și prin asta te-a fcut sclavul ei pe urmtorii 30 de ani !

De obicei, cnd primești contractul, verifici la drepturi și obligații, suma mprumutat și valoarea dobnzii. ns clenciul st de obicei n anexe. Banca “uit” s ți prezinte anexele la contract – CARE FAC PARTE INTEGRANT DIN ACESTA, sau ți le prezint abia la final, cnd deja ai impresia c alea sunt doar niște formalitți neimportante.

Dac ai fost suficient de bou s faci pasul spre lungul dans n duet cu banca, pune mna pe actele tale de credit ȘI VERIFIC-M, s vezi la ce riscuri te expui DAC NCETEZI S MAI PLTEȘTI RATA:

O prim anex interesant la contractul de creditare, scris de obicei cu litere mici – nu din economie de hrtie, ci tocmai pentru a prea neinteresant iar omul s se plictiseasc repede citind-o, este cea privind “condițiile generale de creditare” care nu sunt prinse n contract, unde la nceput sunt definiți cu termenii contractului (plicticos, nu-i așa, s citești definiția creditului, a clientului, a dobnzii, etc.) unde ns mai apoi sunt definite faze ca:

– acordul creditorului privind cesiunea contractului fr acordul su prealabil.

– acordul creditorului privind cesiunea contractului n urma declarrii scadente a acstui de ctre banc fr acordul su prealabil.

– declararea ca scadent a NTREGULUI MPRUMUT pentru neplata consecutiv a dou rate, fr nici o notificare prealabil sau punere n ntrziere.

– c ești de acord ca, n caz de neplat, cuantumul penalitților s poat depși totalul sumei de restituit, etc, etc.

Toate acestea sunt derogri extrem de importante de la norma general n material mprumutului – astfel cum apar ele reglementate n Codul Civil, iar prin semnarea contractului și anexelor n aceast formul, persoana mprumutat pierde DIN START orice protecție din partea legii – așa cum este ea reglementat, echitabil pentru ambele prți.

Apoi vine cireașa de pe tort: SCADENȚARUL, numit și GRAFICUL DE RAMBURSARE a creditului. Este acea anex la contract n care ai trecut sub form de tabel valoarea fiecrei rate pe fiecare lun, pn la achitarea integral a mprumutului. Plicticos, nu ? De ce s ne batem capul cu el, dac știm c dobnda este oricum avantajoas ?

Ei bine, nu e chiar așa “avantajoas”, dac stai s privești lucrurile din perspectiv statistic. Care e de fapt șmecheria cu creditele date de bnci ? Cștig oare ele din acele dobnzi “avantajoase” care nu acoper de multe ori nici rata inflației ? De unde fac bncile profit ?!

Statistic spuneam, bancherii au observat c n general creditul este o afacere supus riscurilor imprevizibile din viitorul incert al fiecruia, iar oamenii sunt mult prea optimiști atunci cnd contracteaz un mprumut, astfel c mai mult de jumtate din ei nu ajung s restituie la termen creditul, iar acesta trebuie executat silit, prin garanțiile constituite sau prin alte mijloace (popriri pe salariu, etc.)

Și atunci au recurs la urmtorul truc: bancherul ți d un credit de 100.000 euro s zicem, cu termen de restituire n 10 de ani și cu o dobnd de 7% pe an. Tu faci un calcul total, linear și gndești: 7% din 100.000 = 7000 euro. 7000 euro X 10 ani = 70.000 euro. Deci te gdești c ai luat 100.000 euro de la banc și n 10 ani restitui 170.000 euro, plus ceva comisioane. ȘI TE GNDEȘTI C MERIT ! Ei bine, aici te-a fraierit !

Nu se ntreab nimeni de ce n graficul de rambursare de la ORICE BANC DIN ROMNIA, n graficul de rambursare dobnda este VARIABIL – n sensul c este DESCRESCTOARE, n vreme ce valoarea ratei creditului achitat este CRESCTOARE ?

grafic rambursare

Revin la ce spuneam mai devreme, respectiv c peste 50% din romni nu apuc s duc la bun sfrșit creditele și sunt executați silit. Aici intervine calcului pervers al bancherului.

S spunem c 5 ani ai avut un job, ai pltit ratele și totul a fost ok. ns, dup 5 ani, intervine ceva: un necaz n familie, o cheltuial neașteptat, un deces, pierderea locului de munc, o boal – deci ceva ce te dezechilibreaz financiar. Bancherul atta așteapt de fapt: S NU PLTEșTI DOU LUNI LA RND RATELE. n acel moment el ți delcar creditul scadent și ți notific c ai brusc de plat ntr-o singur și unic tranș, n termen de cteva zile, NTREAGA SUM A CREDITULUI RMAS DE ACHITAT !

Și aici apare stupoarea la cei mai mulți fraieri care au luat țeap cu bncile: n ia 5 ani n care au pltit, avnd senzația c pltesc ratele din mprumut, de fapt ei plteau dobnda “variabil”. VARIABIL e un termen bancar incorect folosit, care l duce pe om cu gndul la cine știe ce variații ale dobnzii n funcție de cursul de piaț al monedei, de economie, etc. De fapt, termenul VARIABIL ascunde aceast umflare a ratelor inițiale, cu dobnd, n detrimentul creditului ce trebuie restituit.

Și astfel ajungi ca dup 5 ani de restituire a “creditului” din cei 10 ani n total, TU s descoperi c nu ai fost atent la structura scadențarului și ai pltit undeva la 10% din totalul sumei de restituit, restul de 90% achitat fiind dobnzi, creditul fiind plasat de banc spre achitare n scadențar la coad, n ultimii ani de rambursare.

Și așa, banca te oblig s pltești dup 5 ani de rate, n care ți-a ncasat aproape integral dobnda pe cei 10 ani, 90% din suma mprumutat (90.000 euro din exemplul nostru), sum la care ți calculeaz repejor și penalitți de ntrziere care iau astfel locul dobnzilor n schema de mulgere a fraierilor.

Atunci descoperi c de fapt, pentru suma restituit pn la acel moment (de 10.000 euro din mprumut din exemplul nostru), tu ai achitat dobnzi n valoare de 700% raportat la suma restituit din mprumut, cci restul rmne de restituit integral !

Dac nu m credeți, faceți o simulare AICI și citiți cu atenție datele oferite de scadențar. Și faceți simularea imaginar oferit de mine. ACUM NȚELEGEȚI DE CE NU TREBUIE S FACEȚI MPRUMUTURI LA BNCI !?

Dar asta nu e tot ! Am cunoscut oameni de bun credinț, care n cea de-a 61 zi e neplat, s-au dus cu banii n mn la banc s achite creditul restant, iar banca a refuzat primirea banilor, cerndu-le s achite NTREAGA SUM MPRUMUTAT, cci banca a declarat imediat creditul scadent ! Respectivilor le-a fugit pmntul de sub picioare, s-au dus s vorbeasc cu directorul și au aflat c imediat, contractul a fost cedat FR ACORDUL LOR (cci, v amintiți, SEMNASER c sunt de acord și cu cedarea) unei firme de recuperri creanțe, de fapt o alt divizie a bncii respective.

Și astfel bancherul este precum un pianjen care așteapt pitit ca nenorocirea s apar n viața ta iar el s se repead și s ți ia TOTUL, tot ce ai muncit și ai construit uneori ntro viaț de om. Și ți vinde repede la licitație, unuia care este mn n mn cu el, imobilul cu care ai garantat, la un preț care de multe ori nici nu acoper suma ce trebuie restituit, și te trezești c mai rmi și dator la banc, dup ce aceasta ți-a luat casa !

S spunem ns c reușești s termini creditul, sau mcar s te poticnești spre sfrșit cnd suma rmas de restituit din valoarea mprumutului este acceptabil. Chiar și așa, banca ți poate face mari necazuri cci dobnzile și penalitțile restante cresc precum Ft Frumos din poveste, ntro zi precum altele ntr-un an, cu cheltuieli de executare și tot felul de alte comisioane.

Mai sunt și rarele situații fericite, n care oamenii sunt loviți brusc de noroc, situația lor financiar se mbuntțește ntro anumit perioad a vieții lor, și vor s achite anticipat creditul, s scape de o btaie de cap. GHICI CE ?! Banca a avut grij s strecoare n contract și clauz c, n situația achitrii anticipate a creditului, PLTEȘTI MAI MULT ! De ce s pltești mai mult, se ntreab unii ? Orice creditor s-ar bucura s și vad banii napoi mai repede. Rspuns final: ca s te descurajeze s restitui mprumutul anticipat, n speranța c se va ntmpla ceva, norocul se va ntoarce mpotriva ta și vei rmne din nou fr banii pentru cele dou rate consecutive.

Este de observat un fenomen straniu: BOGAȚII SUNT OAMENII CEI MAI MPRUMUTAȚI LA BNCI. De ce oare ? Și cum de ei nu sunt aproape niciodat executați silit și reușesc s plteasc, deși au credite cu rate mari de achitat ? Rspunsul este SPLAREA DE BANI. Dac ai acas o saltea plin cu bani obținuți din activitți ilicite, nu poți ieși cu ei s cumperi chestii mari și scumpe, pentru c imediat FIscul va sri s te ntrebe de unde i ai, iar tu nu i poți justifica. ns, poți lua un mprumut de la banc, și ai justificare faț de FISCul cel scitor. n schimb, nimeni nu te va ntreba DIN CE PLTEȘTI RATELE, și astfel banii sunt albiți și reintroduși n sistem, și toat lumea cștig. Știu, v gndiți la bseasca și creditul ei pentru teren… am zis și eu… orice coincidenț este por, dar pur ntmpltoare…

Ar mai fi multe de spus, dar am obosit s mi rcesc gura de poman cu unii care mai nti semneaz și apoi vin la avocat, cum ar spune medicii, “cu pacientul deja mort”.

FR CARACATIȚA BANCAR N ROMNIA !

avocat Rapcea Mihai

, , , , , , ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *